Contestaţie la executare. Decizia nr. 668/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 668/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 09-10-2013 în dosarul nr. 668/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
Secția Civilă de C. Administrativ Și Fiscal
DECIZIA CIVILĂ NR. 668
Ședința publică de la 09 octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. D. P.
Judecător R. A. V.
Judecător S. R.
Grefier D. B.
Pe rol fiind judecarea recursului civil formulat de recurenta-contestatoare S.C.A. G. B. SRL, cu sediul în com. B., ., jud. Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 249 din data de 17 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Babadag în dosarul nr._, având ca obiect „contestație la executare” în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. TULCEA, cu sediul în mun. Tulcea, . bis, jud. Tulcea.
Dezbaterile asupra recursului civil au avut loc în ședința publică din data de 25 septembrie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată ce face parte din prezenta hotărâre, când având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului, instanța a amâna pronunțarea la data de 02 octombrie 2013 și ulterior la data de 09 octombrie 2013, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Prin contestația adresată Judecătoriei Babadag la data de 15.11.2012 și înregistrată sub nr._, contestatoarea . SRL B. în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. TULCEA – ADMINSITRAȚIA FINANȚELOR P. B., a solicitat să se constate că executarea sancțiunii contravenționale stabilită în procesul verbal încheiat de ITM, la data de 04.05.2012, este prescrisă.
Prin sentința civilă nr. 249/17.04.2013, Judecătoria Babadag a admis excepția tardivității introducerii contestației la executare și a respins contestația la executare ca tardiv formulată.
Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Babadag a reținut, în esență, că mandatarul societății contestatoare a învederat că a primit somația și titlul în data de 03.10.2012 și, deși acesta a susținut că nu deținea nicio funcție în societate la acea dată, pe somație apare semnătura acestuia precum și ștampila societății contestatoare.
A apreciat prima instanță că, ștampila unei societăți nu se încredințează oricărei persoane străine de societate, ori în speță era vorba de concubinul persoanei care are calitatea de administrator al societății, și nici nu se aplică pe orice înscris, astfel că data comunicării somației și a titlului executoriu este data de 03.10.2012.
A mai menționat instanța de fond că, chiar în situația în care contestatoarea ar fi luat la cunoștință de obligația restantă la bugetul general consolidat la data de 10.10.2012, așa cum susține administratorul societății, contestația la executare a fost formulată pe data de 15.11.2012, fiind introdusă cu mult peste termenul de 15 zile prevăzut de art. 401 alin. (1) lit. c) Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat recurs contestatoarea S.C. A. G. B. S.R.L. B., jud. Tulcea, criticând-o ca netemeinică și nelegală, întrucât instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății a schimbat natura sau înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, iar hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
A susținut recurenta că, la data de 27.04.2012, I.T.M. C. a efectuat un control la punctul de lucru al societății situat în C., încheind procesul-verbal de contravenție nr._/04.05.2012, prin care societatea a fost amendată cu suma de 20.000 lei, motivat de faptul că, a fost găsit la muncă fără forme legale numitul T. A., lucru total neadevărat.
S-a mai arătat că, acest proces-verbal a fost trimis la I.T.M. Tulcea și la A.F.P. B., care au făcut demersuri ilegale pentru executarea silită a procesului-verbal în cauză, deși acest act nu i-a fost comunicat în termen de cel mult o lună de la data încheierii sale.
A mai motivat recurenta că, organul de executare a susținut că ar fi făcut o afișare a procesului-verbal de contravenție la data de 25.05.2012 la locuința administratorului din . ce acesta se afla în spital.
În legătură cu modul de întocmire al procesului-verbal de contravenție, recurenta a susținut că, acesta nu a fost semnat de un martor, încălcându-se atât prevederile art. 19 alin. (3) cât și cele ale art. 16 alin. (7) din O.G. nr. 2/2001, precizându-se și că, nu a avut posibilitatea de a face obiecțiuni la procesul-verbal întocmit, iar fapta constatată este una inventată.
În final, s-a solicitat admiterea recursului și modificarea în totalitate a hotărârii atacate, în sensul admiterii contestației la executare, cu consecința anulării procesului-verbal de contravenție și a celorlalte forme de executare emise în dosarul de executare silită nr. 8089/22.06.2012, iar în drept s-au invocat prevederile art. 299-316 Cod procedură civilă anterior.
În apărare, intimata D.G.F.P. Tulcea – A.F.P. B. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, susținând faptul că, prin motivele de recurs contestatoarea critică procesul-verbal de contravenție încheiat de I.T.M. C. și nu sentința civilă nr. 249/2013 a Judecătoriei Babadag.
Analizând cauza, în raport de motivele de recurs, cât și din oficiu, în temeiul art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, Tribunalul constată că, recursul este neîntemeiat.
În primul rând, trebuie arătat că, criticile recurentei-contestatoare privitoare la fondul cauzei, la comunicarea procesului-verbal de contravenție ce a stat la baza titlului executoriu și a aspectelor de fond și formă ale acestuia, nu pot fi analizate de instanța de recurs întrucât prioritară este analizarea excepției tardivității formulării contestației la executare.
Potrivit art. 137 Cod procedură civilă anterior, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii. Excepțiile nu vor putea fi unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii.
Înainte de a analiza legalitatea titlului executoriu, instanța trebuie să examineze dacă acțiunea a fost introdusă în termenul prevăzut de lege, respectiv dacă a fost îndeplinită condiția prealabilă sesizării instanței.
Deși prima instanță a respins contestația pe temeiul admiterii excepției de tardivitate a formulării acesteia, recurenta nu a criticat această soluție, referindu-se în mod nejustificat doar la fondul cauzei.
Potrivit art. 401 alin. (1) lit. c) Cod procedură civilă, contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când debitorul care contestă executarea însăși a primit somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somația sau executarea se face fără somație.
În speță, actele de executare contestate, respectiv somația și titlul executoriu au fost comunicate contestatorului la data de 03.10.2012, dovadă fiind menționarea de primire a acestor înscrisuri și semnătura aplicată pe aceste înscrisuri de către numitul Miseaca S..
În mod corect această dată a fost apreciată de prima instanță ca fiind data la care s-au comunicat cele două înscrisuri, în condițiile în care persoana menționată era împuternicită să folosească ștampila societății și să acționeze în numele acesteia.
Așa cum corect a susținut instanța de fond, chiar și atunci când cele două înscrisuri contestate ar fi fost comunicate la data de 10.10.2012, aspect susținut de administratorul societății, rezultă că, contestația la executare a fost introdusă cu mult peste termenul de 15 zile prevăzut de art. 401 alin. (1) lit. c) Cod procedură civilă.
În aceste condiții, instanța de recurs nu poate primi considerațiile recurentei asupra fondului cauzei, în speță nefiind incidente motivele de modificare ale hotărârii în recurs prevăzute de art. 304 alin. (1) pct. 8 și 9 Cod procedură civilă.
Față de toate aceste considerente, și în baza prevederilor art. 321 alin. (1) Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE,
Respinge recursul civil formulat de recurenta-contestatoare S.C.A. G. B. SRL, cu sediul în com. B., ., jud. Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 249 din data de 17 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Babadag în dosarul nr._, având ca obiect „contestație la executare” în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. TULCEA, cu sediul în mun. Tulcea, . bis, jud. Tulcea, ca nefondat.
Menține sentința atacată ca legală și temeinică.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la data de 09 octombrie 2013.
Președinte, L. D. P. | Judecător, R. A. V. | Judecător, S. R. |
Grefier, D. B. |
Jud. fond E.I. Ș. L.
Red. Jud. LDP/11.11.2013
Tehnored. Gref. LAI/13.11.2013/ 2 ex.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 660/2013. Tribunalul TULCEA | Validare poprire. Decizia nr. 934/2015. Tribunalul TULCEA → |
|---|
