Plângere contravenţională. Decizia nr. 548/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 548/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 04-05-2015 în dosarul nr. 4754/189/2014
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 548/A
Ședința publică de la 04 Mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE R.-N. O.
Judecător E. S.
Grefier A. A.
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelanta petentă . în contradictoriu cu intimatul I. I. TERITORIAL NR. 3, împotriva sentinței civile nr. 87/2015 pronunțată la data de 13.01.2015 de către Judecătoria Bârlad, având ca obiect plângere contravențională
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 20 aprilie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 27 aprilie 2015, când din lipsa membrului completului de judecată judecător S. E., aflat în concediu medical, a amânat pronunțarea pentru data de 04.05.2015, când a hotărât următoarele;
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 87/2015 pronunțată la data de 13.01.2015, Judecătoria Bârlad a admis în parte plângerea contravențională formulată de apelanta petentă . înregistrată sub nr. J_, CUI RO25347588 cu sediul în Bacău, ., . împotriva procesului verbal . nr._ din data de 11.09.2014 în contradictoriu cu intimatul I. de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - I..
A redus cuantumul amenzii contravenționale aplicată prin procesul verbal de contravenții de la suma de 8.000 lei la suma de 5.000 lei .
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 11.09.2014 de intimat, s-a reținut că din verificările efectuate asupra vehiculului cu număr de înmatriculare_ și semiremorca_ deținut, utilizat de apelanta petentă și condus de S. S. care efectuat un transport rutier public de marfă, s-a constat că la data de 23.08. 2014 de la ora 04:35 și până la ora 13:07 conducătorul auto are conducere continuă neîntreruptă de 077:20 ore în loc de 04:30 ore cât prevede legea din domeniul transporturilor, mai mult cu 02:50 ore.
Fapta a fost încadrată juridic ca reprezentând contravenția prevăzută de art. 8 alin. 1 pct.4 din OUG 37/2007 cu modificările și completările ulterioare și a fost aplicată amenda contravențională în cuantum de 8.000 lei, potrivit art. 9 alin. 1 lit. c din același act normativ.
La rubrica “ Mențiuni“ din cuprinsul procesului-verbal s-a menționat că apelanta petentă « nu au fost formulate obiecțiuni, deoarece nu s-a aflat de fața locului în momentul întocmirii procesului verbal de contravenție, reprezentantul legal al firmei». Procesul- verbal nu a fost semnat de către reprezentantul societății sancționate, fiind semnat de martorul asistent, conducătorul auto controlat- S. S..
Potrivit prevederilor art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța învestită cu soluționarea plângerii verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal, instanța a reținut că potrivit art. 17 din O.G. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu. Orice alte lipsuri din procesul - verbal sunt sancționate cu nulitatea relativă, ceea ce presupune ca persoana care invocă nulitatea să dovedească faptul că i s-a produs o vătămare, iar instanța să constate în raport de materialul probator administrat, că vătămarea nu poate fi acoperită decât prin anularea procesului-verbal.
În speță, nu s-a invocat și nici nu s-a dovedit vreo vătămare care să nu fi putut fi acoperită în procedura în fața instanței de judecată prin administrare de probe.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța a reținut că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta fiind un act întocmit de un agent al statului, învestit cu autoritate de constatare a faptelor care constituie contravenții, procesul-verbal contravențional se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie până la proba contară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Întrucât este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, procesului-verbal de contravenție trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, în condițiile în care cele reținute de agentul constatator sunt constatate personal de către acesta sau sunt susținute cu alte mijloace de probă.
Potrivit art. 8 alin. 1 pct. 4 din Legea 37/2007 cu modificările și completările ulterioare, constituie contravenție, depășirea perioadei maxime de conducere neîntreruptă cu o oră și 30 de minute sau mai mult.
În speță, instanța a constatat că procesul verbal are la bază, formularul de control în trafic, în care este consemnată fapta și care a fost semnat de către conducătorul auto fără obiecțiuni. Faptul că, conducătorul auto a semnat procesul verbal de constatare a contravenției nu este de natură să angajeze răspunderea societății, însă împrejurarea că șoferul controlat a semnat formularul de control în trafic care cuprinde descrierea faptei sale ce antrenează răspunderea operatorului economoc este de natură să confirme fapta.
Apelanta petentă nu a propus nici o probă în cadrul prezentul procesul prin care să fie de natură să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului verbal de contravenții.
Prin urmare, instanța a constatat existența faptei contravenționale reținute în sarcina apelantei petente prin procesul-verbal întocmit, aspectele consemnate în cuprinsul procesului-verbal fiind conforme cu realitatea.
Instanța nu a analizat motivele invocate prin precizările depuse la dosar, având în vedere că acestea au fost depuse la dosar după închiderea dezbaterilor. A proceda altfel, fără ca intimata să cunoască conținutul lor, ar însemna să se încalce dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil.
Pe cale de consecință, instanța a confirmat temeinicia procesului verbal de contravenții.
În ceea ce privește sancțiunile aplicate, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Pentru fapta săvârșită, agentul constatator a aplicat o amendă în cuantum de 8.000 lei, în temeiul art. 9 alin. 1 lit. c din OUG 37/2007. Instanța a constatat că sancțiunea este stabilită conform legii, chiar la limita maximă prevăzută de lege.
Cu privire însă la proporționalitatea sancțiunii, în lumina tuturor criteriilor mai sus menționate, în raport cu circumstanțele concrete ale faptei și urmările produse, s-a apreciat că sancțiunea aplicată este prea aspră.
Intimata a invocat faptul că, apelanta petentă a mai fost sancționată contravențional, indicând numărul proceselor verbale de contravenții. Intimata nu a invocat și nici dovedit că apelanta petentă a mai fost sancționată pentru fapte similare, care să dovedească perseverență și rea - credință în săvârșirea aceluiași tip de contravenții.
Față de aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora instanța hotărăște asupra sancțiunii, instanța a admis în parte plângerea contravențională formulată împotriva procesului verbal . nr._ întocmit la data de 11.09.2014 și a redus cuantumul amenzii contravenționale aplicată prin procesul verbal de contravenții de la suma de 8.000 lei la suma de 5.000 lei.
Nu s-a impus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment, având în vedere că apelanta petentă nu se află la prima abatere contravențională.
Totodată, instanța a atenționat apelanta petenta asupra pericolului social al faptei săvârșite, recomandând respectarea în viitor a dispozițiilor legale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel . Bacău, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține apelanta petentă că nu a fost la Judecătoria V. un proces echitabil fără aplicarea principiului activ al judecătorului, semnarea procesului verbal de șofer nu are valoarea unei neconstatări a situației de fapt, s-a reținut greșit situația de fapt, nu s-a reindividualizat corect amenda contravențională.
Analizând hotărârea instanței de fond, în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu sub toate aspectele, așa cum prevede art. 479 NCPC, Tribunalul constată că apelul este nefondat.
În mod corect instanța de fond a reținut faptul că procesul verbal contestat este legal și temeinic întocmit, nefiind cazuri de nulitate absolută a acestuia conform art. 15-19 OG 2/2001.
Cu privire la susținerea apelantei că nu a avut loc un proces echitabil, și nu a avut un rol activ judecătorul fondului cauzei, acestea sunt nefondate.
Astfel, s-a analizat plângerea contravențională prin prisma motivelor invocate de contravenientă și a întâmpinării depuse de organul constatator.
Faptul că, această contravenientă a depus chiar la data judecății cauzei dezvoltarea motivelor plângerii contravenționale, deși plângerea o formulase cu 3 luni și jumătate înainte, fiindu-le comunicate din timp și întâmpinarea organului constatator, cu dovezile aferente, nu poate constitui decât o neexercitare la timp a drepturilor sale procesuale din propria cuplă, ci nu lipsa unui proces echitabil.
În sentința civilă atacată s-au făcut referiri la toate excepțiile și apărările invocate de contravenientă, atât prin plângerea contravențională cât și ulterior prin dezvoltarea motivelor plângerii.
Dezvoltarea motivelor plângerii contravenționale a fost primită de judecătorul cauzei după terminarea ședinței de judecată, întrucât acestea au fost depuse chiar în ziua judecății cauzei, fiind aplicat art. 394 alin. (3) NCPC.
Nefiind îndeplinite condițiile dispozițiilor art.400 NCPC invocat de contravenient, instanța a dispus asupra plângerii contravenționale nefiind necesare probe sau lămuriri noi pentru a repune pe rol cauza cu citarea părților.
Semnarea procesului verbal de șoferul autocamionului contravenientei nu are valoare decât pentru ceea ce agentul constatator a consemnat în cuprinsul acestuia.
Toate excepțiile și opiniile formulate de contravenientă pot fi formulate în plângerea contravențională formulată la instanța de judecată, nefiind relevantă situația că șoferul autocamionului S. S. a semnat sau nu procesul verbal de contravenție. Acest șofer nu poate fi martor la comunicarea acestei contravenții, el fiind cel care a condu cu depășirea timpului legal de odihnă autocamionul. Contravenția s-a constatat de agentul constatator prin intermediul unui mijloc tehnic prin descărcarea cardului digital al șoferului S. S., de unde a reieșit faptul că acesta nu a respectat timpul de odihnă legal.
Astfel, s-a stabilit că, în data de 23.08.2014 de la ora 04:35 și până la ora 13:07, șoferul S. S. a condus neîntrerupt 7 ore și 20 de minute în loc de 4 ore și 30 de minute cât era maximul prevăzut de lege, deci 2 ore și 50 de minute în plus, fiind astfel constituite elementele contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) OG 37/2004, cu modificările ulterioare.
Organul constatator a făcut dovada acestei încălcări a legii prin cele două tabele de la filele nr. 18 și 19 ale dosarului de fond de la Judecătoria Bârlad, unde sunt înscrise contravențiile cuprinse în OG 37/2004 și descărcarea cardului șoferului Sătățeanu S. și a tahografului autovehiculului.
Încadrarea juridică a contravenției s-a efectuat de agentul constatator conform vechii forme a OG 37/2007, care era valabilă la data comiterii contravenției ( 23.08.2014), fiind modificată ulterior prin art. 1 OG 8/2015, deci pe parcursul procesului contravențional.
Șî în noua reglementare a OG 37/2007 modificată prin art. 1 OG 8/2015, această faptă comisă este prevăzută ca și contravenție tot în art. 8.
Referitor la individualizarea judiciară a contravenției de instanța de fond, aceasta este corectă, s-a ținut cont de pericolul social care îl prezintă lipsa de odihnă pentru șofer, circulația pe drumurile publice care nu se impune a fi schimbată sau înlocuită cu avertisment, fapta fiind gravă.
Pentru aceste considerente, în baza art. 480 NCPC, urmează a dispune respingerea, ca neîntemeiat, a apelului declarat de . Bacău împotriva sentinței civile nr. 87 din 13.01.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca neîntemeiat, apelul declarat de . Bacău împotriva sentinței civile nr. 87 din 13.01.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.05.2015.
Președinte, R.-N. O. | Judecător, E. S. | |
Grefier, A. A. |
Red. O.R.N./ 04.05.2015
Tehnored. A.A./ 4 ex./ 07.05.2015
2 ex. . Bârlad- judecător G. B.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 550/2015. Tribunalul VASLUI | Plângere contravenţională. Decizia nr. 622/2015. Tribunalul... → |
|---|
