Plângere contravenţională. Decizia nr. 59/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 59/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 19-01-2015 în dosarul nr. 3459/189/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 59/A/2015
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. S.
Judecător R.-N. O.
Grefier M. M.
S-a luat în examinare pronunțarea cererii de apel formulate de apelant – petent . SRL, în contradictoriu cu intimat I. T. de Muncă V., împotriva sentinței civile nr. 2449 din 16.10.2014 pronunțate de Judecătoria Bârlad în dosarul civil nr._, având ca obiect plângere contravențională.
Nefiind nici o opoziție din partea celorlalți participanți la ședința de judecată s-a strigat cauza cu prioritate, când la apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat avocat D. G. pentru apelant – petent . SRL, cu împuternicire avocațială aflată la dosar și cons. jr. A. G. pentru intimat I. T. de Muncă V., cu delegație la dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefier care a relevat faptul că apelul se află la primul termen de judecată; nu s-a depus taxa judiciară de timbru; declarat în termen - motivat; s-a depus întâmpinare, care la 22.12.2014 a fost comunicată; s-a solicitat judecata cauzei în lipsă.
S-au verificat actele și lucrările de la dosar, după care;
Avocat D. G. pentru apelant – petent . SRL a făcut dovada achitării timbrajului la dosar cu chitanța nr. ITX319/513 din 16.01.2015 în valoare de 20 lei reprezentând c./val. taxă judiciară de timbru.
Tribunalul constată legal timbrat apelul declarat de petenta . SRL.
Interpelat reprezentantul convențional al apelantei – petente . SRL și reprezentantul intimatului I. T. de Muncă V., declară că nu mai au cereri noi de formulat și probe de administrat în apel, cu excepția celor administrate la instanța de fond.
Tribunalul față de declarația părților prezente prin reprezentanți că nu mai au cereri noi de formulat în apel și probe de administrat, în baza dispozițiilor art. 244 Cod pr. civilă constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul față de motivele de apel invocate.
Avocat D. G. pentru apelant – petent . SRL având cuvântul, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii apelate iar în rejudecare rejudecare să se admită acțiunea asa cum a fost formulata si să se dispună anularea procesului verbal de sancțiune contravențională ITM . nr._ din 15.07.2014.
În fond, arată că în data de 01.05.2014, societatea M. T. IG SRL a făcut obiectul unui control pe linia respectării legislației în domeniul relațiilor de muncă. Cu acest prilej a fost găsit prestând activitate salariatul N. S.. S-a încheiat procesul-verbal de control . nr._ prin care s-a dispus ca măsuri la punctul 4 următoarele: se vor respecta prevederile legale privind sărbătorile legale; potrivit prev. art.142 din Codul Muncii, salariaților care au lucrat pe data de 1 mai li se va asigura compensarea cu timp liber corespunzător sau spor la salariu. Precizează că societatea avea implementat în Regulamentul intern atât sărbătorile legale cât și compensarea a muncii suplimentare prin ore libere plătite in următoarele 60 zile ( art. M32.4 din Regulamentul Intern). Urmare a măsurilor dispuse prin procesul-verbal de control VS_ societatea a acordat salariatului N. S. o zi liberă în data de 30.05.2014, acest lucru rezultând din fișa de pontaj, fișă care a fost comunicată prin fax cu adresa nr.31/05.06.2014 către ITM V.. Ulterior, societatea a primit procesul-verbal de sancțiune contravențională . nr._/15.07.2014 prin care a fost sancționată pentru nerespectarea măsurilor dispuse. Prin modul în care se descrie fapta contravențională ar rezulta că inspectorul de muncă nu a primit adresa de conformare a petentei și că aceasta nu ar fi îndeplinit măsurile de compensare cu timp liber pentru salariatul N. S..
Menționează că măsurile de remediere au fost duse la îndeplinire de societatea M. T. IG SRL.
Singurul motiv pentru care instanța de fond a menținut procesul verbal, este acela că nu a făcut dovada comunicării remedierii măsurilor către ITM V., respectiv că nu am avut confirmarea de fax.
De asemenea, faptul că a reținut instanța de fond că măsurile s-au remediat se vede din hotărâre paragraful 10 în care menționează. Mai mult simpla îndeplinire a obligației lipsită de comunicarea acestei informații către ITM V. nu exonerează petenta la plata amenzii contravenționale, ceea ce înseamnă că instanța de fond a admis că măsura a fost dusă la îndeplinire, dar nu a reușit să comunice această îndeplinire.
Arată că nerespectarea de către conducătorul unității a obligațiilor de a pune la dispoziția inspectorilor ITM în termenul stabilit de aceștia a documentelor și informațiilor solicitate, constituie elementele altor infracțiuni, legiuitorul a instituit sancțiunea prevăzută la art. 23 al. 1 lit. c din Legea nr. 108/1999 Republicată și nicidecum art. 23 al. 1 lit. b din același act normativ.
Menționează că măsurile care i s-a impus au fost aduse la îndeplinire, singurul lucru care nu poate să-l demonstreze este acele de comunicare către ITM. Dacă nu ar fi adus măsurile la îndeplinire din punctul său de vedere trebuia să i se aplice disp. art. 23 al. 1 lit. b din Legea nr. 108/1999 Republicată, iar dacă nu ar fi adus la îndeplinire măsura de a comunica trebuia să i se aplice disp. art. 23 al. 1 lit. c din Legea nr. 108/1999 Republicată.
Arată că există o diferență între ipoteză și sancțiunea contravenției pentru care a fost sancționată.
Un alt motiv de nelegalitate a procesului verbal arată că este acela că, deși contravenienta avea dreptul să achite jumătate din amendă în termen de 48 h, în procesul-verbal nu s-a făcut mențiune despre posibilitatea de a achita jumătate din minim. Din acest motiv procesul-verbal este nelegal întrucât agentul constatator prin măsura luată ( de a bara rubricile referitoare la plata a jumătate din minimul amenzii) a încălcat legea și a trecut peste voința legiuitorului vătămând drepturile instituite prin lege.
Solicită a se observa faptul că înștiințarea de plată este un act distinct față de procesul verbal, ia vine în urma completării procesului verbal.
Pentru aceste motive, solicită anularea procesului verbal ca fiind vădit nelegal.
În subsidiar, având în vedere circumstanțele reale ale faptei descrise, precum și situația că societatea a îndeplinit toate măsurile dispuse în actul de control, solicită să se dispună înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.Nu solicită cheltuieli de judecată.
Cons. jr. A. G. pentru intimat I. T. de Muncă V. având cuvântul, solicită respingerea apelului declarat societatea M. T. IG SRL și menținută hotărârea de fond ca fiind temeinică și legală.
În fapt, arată că . SRL a fost sancționată contravențional deoarece nu a îndeplinit masurile stabilite in procesul verbal de control nr._ din 07.05.2014, masuri care aveau termen limita de îndeplinire data de 05.06.2014.
La controlul efectuat în data de 01.05.2014 la punctul de lucru al . SRL a fost găsit prestând activitate salariatul N. S., fiind declarata zi de sărbătoare legala cf.art.139 alin. 1 din L.53/2003 rep. si nu se lucrează. Astfel controlul a fost finalizat la data de 07.05.2014 in prezenta reprezentantului legal al societății care a luat cunoștința de termenul stabilit (05.06.2014) pentru a intra in legalitate si a face dovada remedierii tuturor deficientelor constatate precum si modul de îndeplinire a masurilor corespunzătoare.
Inspectorul de munca a trasat si a stabilit termen in asa fel incat angajatorul sa intre in legalitate. Reprezentantul legal fiind in cunoștința de cauza cu privire la termenul acordat precum si la modul de transmitere avea obligația remedierii deficientelor constatate. Consideră că acesta a acționat fara sa ia in considerare prevederile legale care i-au fost precizate si menționate la momentul încheierii actului de control.
Având in vedere prevederile art.19 lit. i din L.108/1999 rep. inspectorii de munca au dreptul in îndeplinirea atribuțiilor ,, i) să dispună angajatorului măsuri, în vederea remedierii într-un timp determinat a neconformităților constatate".
Totodată luând in considerare prev.art.21 din L.108/1999 rep.,,persoanele fizice sau juridice controlate au obligația de a pune la dispoziția inspectorilor de muncă documentele și informațiile solicitate de către aceștia, necesare controlului ori cercetării evenimentului".
Din documentele existente reiese faptul ca pana la data de 15.07.2014 data încheierii procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . NR._, . SRL nu a îndeplinit masurile stabilite in procesul verbal de control nr._/07.05.2014, masuri care aveau ca termen limita de îndeplinire data de 05.06.2014. Precizează faptul ca angajatorul nu a informat in scris ITM V. asupra modului in care au fost remediate deficientele constatate precum si modul in care au fost îndeplinite masurile stabilite si nici nu au fost depuse documente care să facă dovada îndeplinirii acestor masuri.
În temeiul prev.art.23 alin.1 lit. b din Legea nr.108/1999rep. „neîndeplinirea sau îndeplinirea parțială de către entitatea controlată a măsurilor dispuse de inspectorul de muncă, la termenele stabilite de acesta" constituie contravenție si se sancționează cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei.
Cu privire la solicitarea petentei privind anularea procesului verbal de contravenție, solicită respingerea deoarece actul sancționator îndeplinește toate condițiile de fond si forma prevăzute si impuse de OG nr.2/2001, fiind astfel un act temeinic si legal.
Cu privire la înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, precizează că nu este de acord, având in vedere faptul că, contravenția reținuta in sarcina petentei, are un grad de pericol social ridicat si nu ar reflecta cu adevărat situația concreta si nu ar fi moral fata de angajatorii care sunt in legalitate.
F. de cele expuse, de motivele de ordin legal, solicită respingerea apelului formulat de petenta . și să se mențină sentința civilă nr.1744 din 15.07.2014 pronunțata de Judecătoria V. ca fiind temeinica si legala și să fie obligată petenta la plata amenzii contravenționale.
Tribunalul declară dezbaterile închise și reține cererea de apel spre soluționare, după care s-a trecut la deliberare conform art. 395, al 1 Cod procedură civilă, dându-se decizia de față.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2449 din 16.10.2014 a Judecătoriei Bârlad a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată, formulată de petenta . SRL G., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul G. sub nr. J_, cod de identificare fiscală_, în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă V..
A fost menținut procesul-verbal atacat . nr._ din data de 15.07.2014 întocmit de intimatul I. T. de Muncă V..
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, la sediul petentei . SRL, la data de 01.05.2014 și la data de 07.05.2014 au fost efectuate controale de către inspectorii de muncă din cadrul I. T. de Muncă V.. Primul control este atestat prin Înștiințarea . nr._ din data de 01.05.2014 și Fișa de identificare a numitului N. S. din data de 01.05.2014 (fila 49), iar cel de-al doilea prin Procesul-verbal de control . nr._ din data de 07.05.2014 și anexa și Procesul-verbal de contravenție . nr._/07.05.2014.
La data de 15.07.2014 a fost încheiat Procesul-verbal de contravenție . nr._, prin care petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 5000 lei pentru neîndeplinirea măsurilor stabilite în cadrul Procesul-verbal de control . nr._ din data de 07.05.2014, măsuri care aveau termen limită de îndeplinire data de 05.06.2014. Se reține în cadrul procesului-verbal că până la data de 15.07.2014 angajatorul nu a informat în scris ITM V. asupra modului în care au fost remediate deficiențele constatate, respectiv a modului în care au fost îndeplinite măsurile stabilite și nici nu au fost depuse documente care să facă dovada îndeplinirii acestor măsuri așa cum s-a solicitat o dată în plus, la măsura nr. 6 consemnată în anexa la Procesul-verbal de control . nr._ din data de 07.05.2014.
Faptele reținute în sarcina petentei au fost încadrate în dispozițiile art. 21 din Legea nr. 108/1999, fiind sancționate de art. 23 alin 1 lit b din Legea nr. 108/1999.
II. În drept, analizând prevederile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a constatat că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, termen stabilit de prevederile art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, având în vedere că procesul verbal de contravenție a fost comunicat la data de 23.07.2014, iar plângerea a fost depusă la data de 07.08.2014.
1. În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța a apreciat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dispoziții referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Instanța a înlăturat apărarea petentei referitoare la lipsa datei, orei și locului în care a fost săvârșită contravenția, arătând că în cauză este vorba despre o contravenție comisă prin omisiune, prin neîndeplinirea măsurilor stabilite într-un proces-verbal anterior. Astfel, agentul constatator a precizat în cadrul procesului-verbal de contravenție faptul că măsurile stabilite aveau termen limită de îndeplinire data de 05.06.2014, aceasta fiind data săvârșirii contravenției omisive. Locul săvârșirii contravenției este sediul petentei, fiind precizat în cadrul procesului-verbal.
De asemenea, instanța a înlăturat apărarea petentei privind indicarea greșită a temeiului de drept, instanța a reținut că în mod corect agentul constatator a precizat ambele temeiuri, existând corespondență între fapta contravențională și sancționarea acesteia, respectiv între art. 21 din Legea nr. 108/1999 și art. 23 lit b din aceeași lege. Acest articol precizează că „neîndeplinirea sau îndeplinirea parțială de către entitatea controlată a măsurilor dispuse de inspectorul de muncă, la termenele stabilite de acesta se sancționează cu amendă de la 5000 la_ lei”, pentru această neîndeplinire fiind petenta sancționată contravențional.
Instanța a reținut și faptul că, deși nu s-a prevăzut în cadrul procesului-verbal că Legea nr. 108/1999 a fost republicată, acest aspect nu este de natură să aducă vreo vătămare, având în vedere că articolele incidente în cauză cu au fost corect individualizate.
Cu privire la obligația de a aduce la cunoștință dreptul de a face obiecțiuni, instanța a reținut că această obligație subzistă doar atunci când contravenientul este de față la încheierea procesului-verbal. Or, în cauză, procesul-verbal a fost întocmit în lipsă, contravenientul având ocazia de a-și exprima obiecțiunile în modalitatea contestării procesului-verbal de contravenție în fața instanței.
În legătură cu apărarea petentei referitoare la bararea rubricilor privind plata a jumătate din minimul amenzii de către agentul constatator, instanța a reținut că aceasta nu corespunde realității. Așa cum se observă în cuprinsul procesului-verbal atașat la filele 10-11, în partea finală a acestuia este menționată expres posibilitatea de a se achita jumătate din minimul amenzii prevăzute, respectiv suma de 2500 lei, în termen de 48 de ore de la data comunicării procesului-verbal.
2. Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța a reținut următoarele:
Persoana sancționată contravențional are dreptul la un proces echitabil conform art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, în care să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în procesul-verbal contestat nu corespunde modului în care s-au desfășurat evenimentele, iar sarcina instanței este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționată o conduită antisocială și respectarea dreptului la apărare al petentului (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
De asemenea, persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Astfel, procesul-verbal legal încheiat se bucură de o prezumție de temeinicie, a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional, aspect care rezultă din posibilitatea persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară.
În speță, petentul a avut ocazia să administreze în fața instanței mijloacele de probă pe care le-a considerat de natură a combate prezumția de legalitate și temeinicie de care beneficiază procesul-verbal ca act întocmit de un organ al statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, pe care instanța a încuviințat-o.
Conform art. 21 din Legea nr. 108/1999, „Persoanele fizice sau juridice controlate au obligația de a pune la dispoziția inspectorilor de muncă documentele și informațiile solicitate de către aceștia, necesare controlului ori cercetării evenimentului.”
Potrivit art. 23 alin 1 lit. b din Legea nr. 108/1999, „neîndeplinirea sau îndeplinirea parțială de către entitatea controlată a măsurilor dispuse de inspectorul de muncă, la termenele stabilite de acesta se sancționează cu amendă de la 5000 la_ lei”.
Instanța a observat că situația de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție este susținută de probele administrate în cauză.
Astfel, din cuprinsul procesului-verbal reiese faptul că petenta nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina acesteia prin Procesul-verbal de control . nr._ din data de 07.05.2014 de către inspectorii de muncă. Astfel, conform procesului verbal din data de 07.05.2014, petenta avea obligația de a remedia deficiențele constatate cu ocazia controlului, respectiv de a acorda o zi liberă salaritului N. S., măsură pe care să o implementeze și să o comunice I. T. de Muncă V. până la data de 05.06.2014.
Instanța a reținut și faptul că a fost atașată la dosar o declarație a numitului N. S., prin care acesta declară că a beneficiat de o zi liberă în data de 30.05.2014, pentru ziua de 01.05.2014 (fila 16).
De asemenea, a fost depusă la dosar o informare pe care petenta afirmă că a trimis-o prin fax la data de 05.06.2014 I. T. de Muncă V..
Având în vedere că nu a fost depusă dovada confirmării trimiterii fax-ului, instanța nu a putut să țină cont de această informare, cu atât mai mult cu cât lipsa dovezii se coroborează cu afirmațiile intimatul cum că nu a primit o astfel de informare cu privire la îndeplinirea obligațiilor.
Mai mult, simpla îndeplinire a obligației, lipsită de comunicarea acestei informații către I. T. de Muncă V., nu exonerează petentul de la plata amenzii contravenționale, elementele constitutive ale contravenției fiind întrunite dacă nu a fost realizată o comunicare care să producă efecte a îndeplinirii obligațiilor stabilite prin Procesul-verbal de control . nr._ din data de 07.05.2014.
Cu privire la prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal întocmit, instanța a observat că procesul-verbal a fost întocmit de către agentul constatator competent, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, și chiar dacă dispozițiile legale aplicabile nu o prevăd în mod expres, din economia întregii reglementări în materie rezultă că procesul-verbal de constare și sancționare a contravenției se bucură de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, putând fi răsturnat prin proba contrară.
Legat de acest aspect s-a arătat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitor la aplicabilitatea art. 6 din Convenție în materie contravențională și la garanțiile pe care le presupune, că nu este inechitabilă în sine o procedură în care se așteaptă de la reclamant să infirme prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de constatare a contravenției, mai ales în condițiile în care regimul juridic al contravențiilor este completat de dispozițiile Codului de procedură civilă.
Ceea ce este decisiv este ca în această materie prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de constatare a contravenției să nu depășească anumite limite, ținând cont de gravitatea faptelor și protejând dreptul la apărare (cauza N. G. împotriva României, paragraf 30, cauza I. P. împotriva României, paragraf 30,31).
În concluzie, instanța a reținut că prezumția relativă de veridicitate de care beneficiază procesul-verbal de contravenție, în calitatea sa de act administrativ, nu a fost răsturnată în cauza de față, probele propuse de petent și administrate în fața instanței neevidențiind nici un motiv de nelegalitate sau netemeinicie a procesului-verbal contestat.
3. Analizând proporționalitatea măsurilor luate împotriva petentului, instanța a reținut că:
Potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, ”sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”.
De asemenea, art. 21 alin. 3 din același act normativ prevede că ”sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
Măsurile luate împotriva petentului sunt legale, potrivit art. 23 alin 1 lit b din Legea nr. 108/1999, „neîndeplinirea sau îndeplinirea parțială de către entitatea controlată a măsurilor dispuse de inspectorul de muncă, la termenele stabilite de acesta se sancționează cu amendă de la 5000 la_ lei”.
Amenda contravențională a fost individualizată de către inspectorii de muncă în cuantumul minim prevăzut de lege. De asemenea, există o notă în cadrul procesului-verbal în care se precizează că s-a ales aplicarea sancțiunii amenzii deoarece la controlul efectuat la data de 07.05.2014 contravenția constatată a fost sancționată cu avertisment.
Față de considerentele de fapt mai sus reținute, instanța în temeiul disp. art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentă și a menținut procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 15.07.2014 întocmit de intimatul I. T. de Muncă V..
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel petenta . SRL criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu motivația că prima instanță în mod greșit i-a respins plângerea contravențională formulată de petentă întrucât s-a dat o interpretare greșită probatoriului administrat în cauză.
Mai susține apelanta că procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate pentru că în cuprinsul său nu s-a precizat posibilitatea petentei de a achita ½ din minimul special al amenzii în 48 de ore.
Se mai arată că procesul verbal este netemeinic în condițiile în care salariatul N. S. a primit o zi liberă pe data de 30.05.2014, aspect comunicat intimatei cu adresa nr. 31/05 iunie 2014, iar sancțiunea aplicată este prea severă în raport cu fapta săvârșită.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimatul ITM- V. a solicitat respingerea apelului.
În apel nu au fost administrate probe noi.
Cerere de apel a fost legal timbrată cu suma de 20 lei conform chitanței nr. ITX319/513 din 16.01.2015 emise de Oficiul poștal G. 5.
Analizând hotărârea instanței de fond, în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu sub toate aspectele, așa cum prevede art. 479 din Noul Cod de pr. Civilă, Tribunalul constată că apelul este neîntemeiat.
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din 15.07.2014 petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 5000 lei pentru neîndeplinirea măsurilor stabilite în cadrul procesului -verbal de control . nr._ din data de 07.05.2014, măsuri care aveau termen limită de îndeplinire data de 05.06.2014. Se reține în cadrul procesului-verbal că până la data de 15.07.2014 angajatorul nu a informat în scris de ITM - V. asupra modului în care au fost remediate deficiențele constatate, respectiv a modului în care au fost îndeplinite măsurile stabilite și nici nu au fost depuse documente care să facă dovada îndeplinirii acestor măsuri așa cum s-a solicitat o dată în plus, la măsura nr. 6 consemnată în anexa la procesul-verbal de control . nr._ din data de 07.05.2014.
Faptele reținute în sarcina petentului au fost încadrate în dispozițiile art. 21 din Legea nr. 108/1999, fiind sancționate de art. 23 alin 1 lit. b din Legea nr. 108/1999.
Sub aspectul legalității procesului verbal de contravenție, Tribunalul constată că a fost întocmit legal, agentul constatator consemnând toate elementele indicate de disp. art. 17 al 1 din OG nr. 2/2001 care atrag nulitatea absolută expresă a actului.
Situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul disp. art. 17 din OG nr. 2/2001.
În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului verbal încheiat de agentul constatator, al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectarea cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului verbal de contravenție să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act ( decizia XXII/2007 a ICCJ).
Tribunalul apreciază că în mod corect s-a apreciat de către instanța de fond că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 al. 7 din OG nr. 2/2001.
Dreptul contravenientului de a se apăra și de a face dovezile necesare în susținerile sale nu a fost încălcat aceasta având posibilitatea de a formula plângere contravențională prin intermediul căruia poate ridica orice aspect de nelegalitate și/sau de netemeinicie al actului de contravenție.
Nimănui nu-i este permis să invoce necunoașterea legii, așa că petenta trebuia să cunoască textul delege care să-i dea posibilitatea să plătească ½ din minimul special al amenzii.
Apar, la filele 10-11 ale procesului verbal, este consemnată suma de 2500 lei pe care o poate achita contravenienta în termen de 48 ore de la data semnării procesului verbal.
Cât privește netemeinicia procesului verbal de contravenție și a hotărârii atacate, Tribunalul constată că în mod corect a reținut că petenta nu a informat intimata ITM V. cu privire la modul de remedierea deficiențelor constatate a modului în care au fost îndeplinite măsurile stabilite și nici nu au fost depuse documente care să ateste îndeplinirea acestor măsuri.
Petenta apelantă se limitează doar la simple afirmații fără a face dovezi concrete privind acordarea unei zile libere salariatului N. S..
Nu s-a depus la intimat dovada confirmării trimiterii faxului, iar susținerile petentului nu se coroborează cu susținerile intimatului.
Referitor la motivul de apel cu privire la încadrarea juridică greșită a faptei, instanța îl va respinge ca neîntemeiat deoarece agentul constatator a precizat disp. art. 21 și disp. art. 23 lit. b din Legea nr. 108/1999, care prevăd fapta cât și sancțiunea în cadrul săvârșirii acesteia.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată instanța de fond în mod just a reținut că aceasta este proporțională cu gravitatea faptei, că au fost avute în vedere criteriile de individualizarea sancțiunii stabilite prin dispozițiile art. 21 al. 3 din OG nr. 2/2001, astfel că nu se impune o nouă individualizare.
Numai prin aplicarea unei amenzi contravenționale va putea fi învinsă rezistența petentei privind respectarea legislației muncii și de remediere a deficiențelor constatate de reprezentantul intimatului.
Pentru aceste considerente, în baza art. 480 din Noul Cod de pr. civilă, va dispune respingerea apelului declarat de petenta . SRL împotriva sentinței civile nr. 2449 din 16.10.2014 a Judecătoriei Bârlad, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat apelul declarat de petenta . SRL, împotriva sentinței civile nr. 2449 din 16.10.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o menține.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 ianuarie 2015.
Președinte, E. S. | Judecător, R.-N. O. | |
Grefier, M. M. |
Red: S.E.
Tehnoredactat: M.M.
Ex. 4/26.01.2015
.>
Judecătoria Bârlad - judecător fond E. B.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 107/2015. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 46/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
