Plângere contravenţională. Hotărâre din 16-06-2015, Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 4525/189/2014
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 809/A/2015
Ședința publică de la 16 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE I. P.
Judecător C. M.
Grefier C. A.
Pe rol judecarea apelul civil formulat de apelant I. V. în contradictoriu cu intimatul P. F., împotriva sentinței civile nr. 511 din 17.02.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința de judecată din data de 02 iunie 2015, ce s-au consemnat în încheierea de ședință publică din acea zi ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, însă din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 16 iunie 2015, când, deliberând;
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față
P. sentința civilă nr. 511 din 17.02.2015, Judecătoria Bârlad
A admis cererea de chemare în judecată având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul P. F. (CNP -_), domiciliat în ., jud. V., în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție al Județului V., cu sediul în mun. V., .. 1, jud. V..
A anulat procesul-verbal . nr._/30.08.2014 întocmit de I. V. și, în consecință, a exonerat petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 360 lei (4 puncte-amendă), aplicată prin procesul-verbal anterior menționat, precum și de la suportarea sancțiunii complementare constând în suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut:
I. În fapt, la data de 30.08.2014 a fost încheiat procesul-verbal de contravenție . nr._, prin care petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 360 lei (4 puncte-amendă) și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, așa cum rezultă din originalul procesului-verbal anterior menționat (fila 14).
În dispunerea acestor măsuri, agentul constatator a avut în vedere faptul că petentul ”a condus auto marca Volkswagen cu nr. de înmatriculare_ și la trecerea de pietoni lângă restaurantul Premier nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin loc special amenajat și semnalizat, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului condus”.
Fapta reținută în sarcina petentului a fost încadrată în dispozițiile art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002.
La rubrica ”Alte mențiuni” s-a consemnat ”contravenientului i s-a adus la cunoștință abaterea comisă și sancțiunea ce îi va fi aplicată”, petentul refuzând să semneze procesul-verbal.
II. În drept, analizând prevederile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a constatat că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, termen stabilit de prevederile art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, având în vedere că procesul verbal de contravenție a fost comunicat la data de 22.09.2014 (fila 16), iar plângerea a fost depusă la data de 23.09.2014.
1. În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța a apreciat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dispoziții referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Criticile petentului, referitoare la faptul că procesul-verbal de contravenție ar fi lovit de nulitate absolută pentru neîndeplinirea obligației prevăzute la art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 nu pot fi primite.
Aceasta deoarece, din interpretarea art. 16 alin. 7 teza I din O.G. nr. 2/2001, reiese faptul că, inițial, obligația agentului constatator este doar aceea de a aduce la cunoștință (i.e.: verbal) contravenientului dreptul de a face obiecțiuni.
D. în cazul în care contravenientul are de formulat aceste obiecțiuni, agentul constatator procedează conform tezei a II-a a articolului menționat, consemnând distinct obiecțiunile în procesul-verbal la rubrica ”Alte mențiuni”.
Or, în cauza de față, instanța a observat că petentul a refuzat semnarea procesului-verbal și nu a avut de formulat obiecțiuni, motiv pentru care agentul constatator în mod just a consemnat împrejurarea că ”contravenientului i s-a adus la cunoștință abaterea comisă și sancțiunea ce îi va fi aplicată”.
Dacă petentul ar fi avut de formulat obiecțiuni, acesta le-ar fi învederat măcar instanței, prin cererea introductivă, lucru care însă nu s-a întâmplat, petentul mulțumindu-se să arate că nu i s-a respectat dreptul prevăzut de art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001, fără însă a arăta care ar fi fost acele obiecțiuni pe care le-ar fi dorit consemnate.
Pentru aceste motive, instanța nu poate reține nerespectarea art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 sub aceste aspecte.
2. Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține următoarele:
Persoana sancționată contravențional are dreptul la un proces echitabil conform art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, în care să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în procesul-verbal contestat nu corespunde modului în care s-au desfășurat evenimentele, iar sarcina instanței este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționată o conduită antisocială și respectarea dreptului la apărare al petentului (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
De asemenea, persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Astfel, procesul-verbal legal încheiat se bucură de o prezumție de temeinicie, a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional, aspect care rezultă din posibilitatea persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară.
În speță, petentul a avut ocazia să administreze în fața instanței mijloacele de probă pe care le-a considerat de natură a combate prezumția de legalitate și temeinicie de care beneficiază procesul-verbal ca act întocmit de un organ al statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și un martor, pe care instanța le-a încuviințat.
Conform art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, ”constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului, tractorului agricol sau forestier ori tramvaiului”.
Instanța a observat că situația de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție nu este susținută de probele administrate în cauză.
Astfel, încă de la început, instanța a remarcat o contradicție între declarațiile martorilor audiați, în sensul că martorul P. E. a susținut în fața instanței că pe trecerea de pietoni nu se afla la data săvârșirii presupusei contravenții nici un pieton în traversare, în timp ce martorul Ivas I.-G. a susținut că la momentul respectiv se angajaseră în traversare mai mulți pietoni.
Instanța a înlăturat declarația martorului Ivas I.-G. pentru următoarele considerente:
Pe de o parte, deși martorul nu își amintește ”exact perioada” în care presupusa contravenție ar fi fost săvârșită, acesta relatează în mod detaliat alte aspecte, amintindu-și cu exactitate ce culoare exista la fiecare semafor, deși distanța la care se afla în acel moment față de locul săvârșirii faptei și unghiul de vedere nu erau unele foarte favorabile – ”mă aflam lângă autoturismul cu regim de taxi pe care lucrez, în stația de taxiuri cinema V.”. Or, din acel loc, ar fi fost imposibil pentru martor să observe culoarea semaforului petentului, din cauza poziționării nefavorabile.
Pe de altă parte, martorul Ivas I.-G. a declarat că ”am mai fost chemat în calitate de martor-asistent și la întocmirea altor procese-verbale”, stârnind instanței suspiciunea rezonabilă că acesta este folosit în mod constant de către agenții constatatori aflați în zona respectivă pentru a completa procesul-verbal ori de câte ori un petent refuză semnarea acestuia, fără ca, în prealabil, martorul să fi constatat, efectiv, cu propriile simțuri, săvârșirea presupusei contravenții.
De asemenea, agentul constatator, în raportul întocmit (fila 15), a relatat că pietonii au fost ”nevoiți să se oprească pe trecere și chiar să se ferească pentru a nu fi acroșați”.
Or, dacă așa ar fi stat lucrurile, este de presupus că agentul de poliție ar fi insistat ca măcar unul dintre acei pietoni să fie propus drept martor la cele întâmplate, cu atât mai mult cu cât viața pietonului ar fi fost pusă în pericol de comportamentul petentului în trafic.
Însă acest lucru nu s-a întâmplat, agentul constatator mulțumindu-se să ateste cele întâmplate cu ajutorul martorului Ivas I.-G., care se afla mai departe de zona respectivă și nu fusese implicat direct în presupusul incident rutier.
Un alt indiciu în favoarea concluziei instanței îl constă și lipsa constatării presupusei contravenții cu mijloace tehnice audio-video, în condițiile în care, cu alte ocazii, contravenții asemănătoare săvârșite în aceeași zonă a mun. Bârlad au fost constatate prin astfel de mijloace.
În concluzie, instanța a reținut că prezumția relativă de veridicitate de care beneficiază procesul-verbal de contravenție, în calitatea sa de act administrativ, a fost răsturnată în cauza de față, probele propuse de petent și administrate în fața instanței evidențiind motive de netemeinicie a procesului-verbal contestat.
Față de considerentele de fapt mai sus reținute, instanța, în temeiul disp. art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, a admis plângerea contravențională formulată de petent și a dispus anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/30.08.2014 întocmit de I. V., a exonerat petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 360 lei, aplicată prin procesul-verbal anterior menționat, precum și de la suportarea sancțiunii complementare constând în suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Împotriva acestei hotărâri,in termen legal, a formulat apel I. V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele motive:
Hotărârea pronunțata de prima instanța este nefondata întrucât instanța de fond a admis plângerea contravenționala in baza declaratiei-subiective-a martorului P. E., fratele petentului, deși prin întâmpinare s-a solicitat respingerea probei cu acest iar ir in condițiile art. 315 al 1 pct. 2 din C. pr. civ.
Procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, investit cu autoritatea statala pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, dupa o procedura specială prevăzuta de lege, astfel ca se bucura de prezumția de autenticitate si veridicitate,care insa este relativa si poate fi răsturnata prin probe pertinente de către contravenient conform disp.art. 249 C. pr civila care reglementează sarcina probei.
Sustine că desi prima instanța nemotivat a inlăturat depoziția martorului propus in vederea susținerii legalității si temeiniciei procesului-verbal.
Astfel, in cauza C. Neata contra României, Curtea nu a aplicat garanțiile oferite latura penala a art. 6, in lipsa prevederii în legea naționala a pedepsei închisorii contravenționale faptele analizate fiind cel mult sancționabile cu amenda contravenționala . redus. Curtea a arătat in mod expres ca atat timp cât organele statului nu au idei preconcepute la adresa petentului si analizează mijloacele de proba pertinente si utile in condiții de contradictorialitate si nemijlocire, petentul se bucura de toate garanțiile necesare astfel cum sunt acestea interpretate de către Curte prin prisma art.6 din CEDO.
În acord cu jurisprudenta Curții de la Strasbourg, in privința prezumțiilor si a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depășească in folosirea lor, se constata ca una din limitele pana la care poate sa acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie data de constatarea personala a faptei de către agent. Motivul pentru care actele administrative sunt înzestrate cu aceasta caracteristica este increderea in faptul ca organul emitent, autoritatea, consemnează exact faptele pe care le constata, fara alte adăugiri sau denaturării ale realității.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt si de drept, inclusiv prezumția de temeinicie a procesului verbal de contravenție. Instanța europeana a stabilit ca prezumțiile de fapt sau de drept operează in legile represive din toate sistemele juridice si ca ea nu interzice in principiu asemenea prezumții.
A solicitat să se constate ca măsura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal făcând deplina dovada a situației de fapt menționate in cuprinsul sau.
A solicitat admiterea apelului, schimbarea in tot a sentinței apelate si respingerea plângerii contravenționale.
In drept, și-a întemeiat cererea in conformitate cu dispozițiile art. 34 al 2 din OG 2/2001.
Intimatul Postul F., s-a aparat prin întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelul formulat de I.PJ V. pentru următoarele motive
1.In mod corect, prima instanța, a făcut o apreciere justa a probelor administrate in cauza si a aplicat corect legea in litera si spiritul ei, admițând plângerea contravenționala si anulând procesul-verbal . nr._/30.08.2014.
Astfel ,in vederea lămuririi temeinice a cauzei, instanța de fond a admis in mod corect proba cu martorul P. E.,pentru a asigura petentului dreptul la un proces echitabil,care presupune atat dreptul la apărare, cat si egalitatea armelor. In acest sens, a invederat ca una din putinele probe in sprijinul apărării sale este martorul sus-amintit, care se afla cu el in mașina la data săvârșirii presupusei contravenții,si care a constatat cu propriile simțuri cele întâmplate.
P. declarația sa, data in fata instantei, sub prestare de jurământ, s-a confirmat temeinicia plângerii contravenționale formulate de către el.
A mai arătat ca, pe de o parte, un conducător auto, in timp ce se deplasează cu autoturismul nu se așteaptă si nu este pregătit pentru a fi oprit in trafic, iar in cazul in care este sancționat sa aiba la îndemâna probele necesare pentru a se putea apară.
Pe de alta parte, un agent constatator are ca sarcina de serviciu constatarea si sancționarea contraventiilor, acesta fiind scopul pentru care se afla in trafic si asupra căruia isi concentrează intreaga atentie. In plus el beneficiază si de dotări specifice (mașina cu însemnele politiei,radar,mijloace tehnice audio-video, etc..),cu ajutorul cărora poate proba cu ușurința contravențiile constatate.
La acestea se adaugă si faptul ca agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, fiind investit cu autoritatea statala pentru constatarea si sancționarea unor fapte ce contravin ordinii sociale, are la îndemâna si procesul verbal de contravenție, care se bucura de prezumția relativa de legalitate si temeinicie.
Aceasta prezumție poate fi răsturnata in cazul contestării procesului verbal de contravenție la instanța de judecata, sarcina probei revenind contravenientului care,in raport cu agentul constatator este dezavantajat din punct de vedere probator.
Ori,in cauza I. V., putea depune ca probe si înregistrările video de pe camerele de supraveghere montate chiar la trecerea de pietoni la care s-ar fi săvârșit presupusa contravenție cat si pe cele de pe mașina de serviciu,in vederea susținerii temeiniciei celor consemnate atat in cuprinsul procesului verbal de contravenție cat si in cel al raportului intocmit de agentul de politie.
Având in vedere cele anterior prezentate, a apreciat ca prima instanța, acționând in spiritul legii si al echității, a admis in mod just proba cu martorul P. E..
2)In privința martorului Ivas I. G. arata ca acesta a avut in prezenta cauza un dublu rol: cel de martor (adică persoana care a constatat cu propriile simțuri fapte sau împrejurări care sa confirme in mod real cele consemnate in conținutul procesului-verbal ), si cea de martor-asistent ( care,conform art.l9, al.l din OG 2/2001 „ in cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel puțin un martor ").
Ori,in împrejurările enuntate, este greu de crezut ca o persoana aflata intimplator ., avand o alta ocupație si o alta pregătire profesionala isi poate concentra intreaga atenție asupra unor elemente (numărul si marca masinii, culoarea semaforului, numarul pietonilor aflați pe trecere,etc), si sa le relateze intocmai (identic ) ca agentul constatator.
A menționat ca agentul de politie se afla singur pe linia ce desparte cele doua sensuri de mers din dreptul restaurantului Premier. Nu era insotit de nici o alta persoana si nici de vreun alt coleg de serviciu, iar pe martorul Ivas I. G. nu-l cunosaste, nu l-a văzut niciodata, nici cand a fost oprit in trafic si nici cand a refuzat primirea si semnarea procesului-verbal.
Este de notorietate faptul ca, agenții de politie,pentru a-si susține in mod incorect temeinicia celor consemnate in conținutul proceselor verbale de contravenție, apelează la diverse persoane,care ,de teama de a nu fi sancționate in viitor, sau, in cazul de fata pentru a nu-si periclita locul de munca (fiind taximetrist),accepta mai puțin voit sa fie martori sau martori - asistenți. Aceasta practica a devenit una constanta,viciind veridicitatea celor constatate,iar persoanele chemate sa faca acest lucru se rezuma doar la a-si da datele personale (nume, prenume, adresa, CNP), atestând prin semnătura lor fapte sau împrejurări pe care nu le-au constatat prin propriile simțuri.
A aratat că, daca . ar fi dorit sa-si susțină in mod corect atât procesul-verbal de contravenție, cat si raportul pe care 1-a întocmit către I. V., avea la indemna atat înregistrările audio-video,cat si cel puțin unul sau doi dintre presupușii pietoni aflați in traversare. In acest sens ,cere sa se observe că in cuprinsul raportului agentului de politie L. B. către compartimentul juridic al I. V., aflat la dosar,se arata ca :„ autoturismul marca Volkswagen nu a acordat prioritate pietonilor angajați in traversare aceștia fiind nevoiți.. .sa se ferească pentru a nu fi acroșați..."
Mai cere sa audierea înregistrarii declarației martorului Ivas I. G. din ședința din 17.02.2015.
3. A invocat jurisprudenta Curții Europene a Drepturilor Omului -cauza A. contra României si cauza Ezeh și Connors împotriva Regatului Unit al Marii Britanii.
A invederat instantei de control judiciar
-dreptul de a constata contravențiile și de a aplica sancțiuni revine agenților constatatori ,care nu îndeplinesc condițiile necesare de independenta și imparțialitate
-in cazul in care contravenientul se adresează instanței cu o plângere contravenționala ,acestuia ii revine sarcina de a-si dovedi nevinovăția, ceea ce aduce atingere dreptului la respectarea prezumției de nevinovăție
-contravenientul nu beneficiază de prezumția de nevinovăție în timpul etapei administrative in care i se aplica o sanctiune, fiind considerat vinovat ab initio.
- chiar dacă procedura deschisă în urma plângerii contravenționale respecta cerințele unui proces echitabil,ea pleacă de la prezumția ca presupusul contravenient este vinovat,in condițiile în care nu s-a stabilit nimic în cadrul unui proces echitabil
-in situația în care contravenientul, din motive oarecare, nu se folosește de caile de atac prevăzute pentru a contesta procesul verbal, aceasta echivalează cu recunoașterea definitiva a vinovăției sale pe baza unui proces verbal care nu prezintă garanții de independenta și imparțialitate.
A solicitat respingerea apelului si menținerea hotărârii atacate ,ca fiind temeinica si legala .
In vederea susținerii temeiniciei motivelor enunțate mai sus a solicitat următoarele probe:
Ca probă noua a propus înregistrarea audio a declarației martoruluii Ivas I. G. din ședința din 17.02.2015,proba respinsa de Tribunal ca neconcludentă.
Apelul este intemeiat.
P. Procesul-verbal de contravenție . nr._/30.08.2014 intimatul-petent P. F. a fost sancționat cu amendă contravențională și cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile deoarece ar fi comis contraventia prevazuta in art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002 constand in aceea ca a condus auto marca Volkswagen cu nr. de înmatriculare_ și la trecerea de pietoni lângă restaurantul Premier nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin loc special amenajat și semnalizat, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului condus.
Judecătoria,admitand plangerea petentului, a anulat procesul verbal litigios, apreciindu-l netemeinic intrucat pretinsa contraventie nu a fost dovedita.
Sentinta fondului este netemeinica.
Potrivit art.100 alin.3 lit.b din OUG 195/2002® constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul a a faptei de neacordare a priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului.
In spata această faptă a fost constatata de agentul de politie prin propriile simțuri.
In cazul in care contraventia este constatata de agent personal,direct, procesul verbal de contraventie constituie mijloc de proba a acesteia.
In spetă martorul Ivas I.-G., consemnat in actul administrativ acum contestat confirmă fapta, in timp martorul P. E., fratele petentului-intimat- o infirmă.
Judecatorul fondului a audiat un martor incompatibil-fratele petentului,deci ruda de gradul 2-art.315 pct.1 C.p.c.,motiv pentru care4 se impune inlaturarea declaratiei acestuia.
Cum procesul verbal atacat se bucura de prezumtia de temeinicie ca act act administrativ,cum fapta a fost constatată ex propriis sensibus de agentul constatator si confirmata de martorul audiat Ivas,instanta de control judicioar constată ca fapta contraventionala contestata a fost pe deplin dovedită,iar judecatoria in mod gresit-printr-o eronata apreciere a probelor- a anulat procesul verbal in cauză.
Pentru considerentele expuse,Tribunalul in temeiul art.466 si urm. C.p.c., art.34 din OG 2/2001 modif. rap. la art.100 alin.3 lit.b din OUG 195/2002 rep.si modif. va admite apelul declarat de apelantul Inspectoratul de Politie al județului V. împotriva sentinței civile nr.511/2015, pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o va schimba în tot și, in rejudecare,va respinge plângerea contravenționala formulată de petentul P. F.(CNP-_),cu domiciliu în .. V., in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI V.,cu sediul in V., ..1, jud. V..Va menține Procesul-verbal . nr._/30.08.2014, încheiat de intimat prin prepus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul Inspectoratul de Politie al județului V. împotriva sentinței civile nr.511/2015, pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o schimbă în tot și, in rejudecare:
Respinge plângerea contravenționala formulată de petentul P. F.(CNP-_),cu domiciliu în .. V., in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI V.,cu sediul in V., ..1, jud. V..
Menține Procesul-verbal . nr._/30.08.2014, încheiat de intimat prin prepus.
Definitiva.
Pronunțată în ședință publică,astăzi,16 iunie 2015.
pentru PREȘEDINTE, P. I. transferat la Tribunalul Bacău semnează VICEPREȘEDINTE, P. I. M. | Pt.Judecător, C. M. aflată în C.O. VICEPREȘEDINTE, P. I. M. | |
Grefier, C. A. |
Red.P.I./12.08.2015
Tehnored.C.A.
4 ex./ 12.08.2015
Judecător fond R. D.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 711/2015. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 824/2015. Tribunalul... → |
|---|
