Plângere contravenţională. Decizia nr. 711/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 711/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 02-06-2015 în dosarul nr. 3137/189/2014
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 711/A/2015
Ședința publică de la 02 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE I. P.
Judecător C. M.
Grefier C. A.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul I. G. al Poliției de Frontieră -ITPF IAȘI cu sediul procesual ales la Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră V., ., Huși, județul V. în contradictoriu cu intimata N. D. cu domiciliul în mun. Bârlad, . bis, județul V., împotriva sentinței civile nr. 3257din 15.12.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, în dosarul civil nr._ .
Obiectul cauzei-plângere contravențională împotriva PV . nr._ din 6.07.2014.
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că dosarul se află la primul termen de judecată; apel în termen-motivat, se solicită judecarea și în lipsă.
Instanța, față de lipsa părților, lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare au lipsit părțile.
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cercetarea judecătorească încheiată și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, lasă cauza în pronunțare, după care;
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 3257din 15.12.2014, Judecătoria Bârlad a admis plângerea contravențională formulată de petenta N. D., în contradictoriu cu intimatul I. Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.
A anulat procesul verbal atacat . nr._/06.07.2014 și în consecință a exonerat petenta de la plata amenzii în cuantum de 100 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ întocmit de intimat la data de 06.07.2014, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum total de 100 lei conform art. 76 lit. e din OUG 105/2001.
În cuprinsul procesului verbal de contravenție s-a reținut că petenta, la data de 06.07.2014 ora 15,30, a pătruns în zona frontierei de stat la malul râului Prut însoțind pe soțul acesteia N. G. în scop de agrement fără a avea aprobarea șefului SPF Fălciu pentru o astfel de activitate fiind însoțiți și de copilul acestora N. N. în vârstă de 16 ani.
Procesul verbal nu a fost semnat de petentă.
În acord cu prevederile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea a verificat dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal contestat, instanța, analizând procesul verbal prin prisma dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001 care permit constatarea și din oficiu a nulității acestuia în cazul lipsurilor referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator, a observat că acesta este regulat întocmit.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, a rezultat că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, acesta beneficiind de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate. Instanței de judecată îi revine sarcina de a verifica raportul rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit prin instituirea prezumției amintite și mijloacele utilizate pentru atingerea lui.
Petenta a avut ocazia să administreze în fața instanței mijloacele de probă pe care le-a considerat de natură a combate prezumția de legalitate și temeinicie de care beneficiază procesul verbal ca act întocmit de un organ al statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Petentul a solicitat administrarea probei cu 2 martori și cu înscrisuri.
În drept, conform art. 76 lit. e din OUG 105/2001, constituie contravenție „accesul persoanelor în fâșia de protecție a frontierei de stat, fără documente de identitate și fără aprobarea șefului formațiunii locale a poliției de frontieră”.
Potrivit celor menționate în procesul verbal petenta a pătruns pe zona de protecție a frontierei de stat fără aprobarea șefului SPF Fălciu.
Din declarațiile martorilor I. V. și N. S., a rezultat că aceștia se aflau la pescuit împreună cu petenta, cu soțul acesteia și cu fiul lor în acea zi. Ambii martori au declarat că înainte de a intra pe fâșie, soțul petentei a sunat la Poliția de Frontieră pentru a anunța prezența în acea zonă și li s-a spus să mai aștepte.
Deși intimatul a susținut prin întâmpinare că simpla informare telefonică nu echivalează cu aprobarea de a pătrunde în zona de protecție, instanța a reținut că această interpretare a textului de lege nu poate fi primită. Astfel, intimatul nu a negat faptul că prezența petentei (si a celorlalte persoane) ar fi fost anunțată telefonic, anterior intrării în zona de frontieră. Necesitatea unui act scris care să permită accesul nu este cerută de textul de lege, care vorbește doar de „aprobarea șefului formațiunii locale”. O aprobare verbală, în urma unei conversații telefonice este suficientă din perspectiva dispozițiilor legale incidente în cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus instanța a constatat că procesul verbal . nr._/06.07.2014 este netemeinic, motiv pentru care a admis plângerea petentului și l-a exonerat pe acesta de la suportarea sancțiunii principale dar și a celei complementare.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel I. Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele considerente:
În aprecierea temeiniciei procesului-verbal de contravenție contestat instanța de fond a reținut că petenta nu a săvârșit fapta contravențională pentru care a fost sancționată întrucât prin anunțarea telefonică a prezenței sale în fâșia de protecție a obținut practic aprobarea șefului formațiunii locale a Poliției de Frontieră pentru accesul în fâșia de protecție a frontierei de stat, întrucât necesitatea unui act scris care să permită accesul nu este cerută de textul de lege, care vorbește doar de „aprobarea șefului formațiunii locale". O aprobare verbală, în urma unei convorbiri telefonice este suficientă din perspectiva dispozițiilor legale incidente în cauză.
Mai arată apelanta că deși forma scrisă nu este prevăzută în mod expres de către actul normativ, acest nu poate fi interpretat în sensul că nu o poate permite, lăsând în sarcina autorității în cauză să reglementeze procedura cu privire la accesul persoanelor în fâșia de protecție și forma pe care o poate prezenta aprobarea de acces în fâșie.
Mai mult, instanța de fond nu a ținut seama de faptul că aprobarea de acces prevăzută de O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României este de fapt un act administrativ unilateral cu caracter individual, emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea executării în concret a legii, care dă naștere unui drept de acces în fâșia de protecție a frontierei de stat a României.
Documentele care conțin date cu caracter personal sunt protejate de prevederile Legii nr. 677/2001.
Actele administrative trebuie emise în formă scrisă atât ca și condiție de valabilitate, cât și pentru a facilita dovada existenței lor.
Prin urmare, anunțul telefonic privind prezența unui persoane în zona de frontieră are simplul rol de informare a structurii poliției de frontieră în a cărei zonă de competență urmează să se deplaseze persoana și este o obligație creată în scopul constituirii unei evidențe operative dinamice a persoanelor aflate în zona de frontieră supravegheată și nu poate echivala cu primirea unei aprobări tacite de acces din partea persoanei competente. Fiind un act constitutiv de drepturi, manifestarea de voință în acest sens nu poate fi tacită sau subînțelesă, ci exprimată în mod clar, neechivoc.
Se mai arată de către apelantă că Procedura internă nr._ din 07.03.2013 privind aprobarea accesului în fâșia de protecție a frontierei de stat și controlul activităților ce se desfășoară după aceasta reglementează modalitatea obținerii acestei aprobări, prevăzând că se acordă în baza depunerii unei cereri de solicitare, după analizarea și verificarea acesteia, în forma scrisă prevăzută pentru comunicare către solicitant, conform modelului din formularul nr.2, fiind însoțită de un instructaj al beneficiarului avizului, efectuat de un polițist de frontieră desemnat, cu privire la locurile și modul de efectuare a accesului după fâșia de protecție a frontierei de stat.
Intimata N. D. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat pentru următoarele motive:
Hotărârea primei instanțe este legala și temeinică.
Prima instanță a reținut în mod corect faptul că acordul scris nu era necesar pentru a pătrunde în zona de protecție.
Apelanta a recunoscut că la data respectivă intimata și familia sa a anunțat telefonic că dorim să intrăm în zona de protecție.
Accesul a fost permis și nu i s-au dat alte instrucțiuni pentru a urma
vreo altă procedură.
Norma interna la care face referire intimata apelantă nu a fost invocată prin întâmpinare. Acel text este inaccesibil publicului și
nu poate fi reținut ca o obligație în sarcina intimatei . După cum se observă, nici
apelanta nu l-a invocat la prima instanță și nici instanța nu a știut de aceste
texte.
A avut aprobarea verbală de a pătrunde pe zona de protecție și nu este vina intimatei dacă acel act administrativ unilateral nu a fost încheiat.
În apel s-au depus înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, hotărârea apelată prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța de control judiciar constată că apelul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 42 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, privind frontiera de stat a României, cu modificările și completările ulterioare, activitățile de agrement și sportive în apele de frontieră, marea interioară și marea teritorială se pot desfășura cu aprobarea căpităniei de port, sau după caz, a administrației publice locale și cu avizul șefului sectorului poliției de frontieră ori, după caz, al șefului grupului de nave al poliției de frontieră.
În conformitate cu prevederile procedurii interne nr._ din 07.03.2013, privind aprobarea accesului în fâșia de protecție a frontierei de stat și controlul activităților ce se desfășoară după aceasta cererea de aprobare a accesului în fâșia de protecție a frontierei de stat va fi depusă personal sau în unele cazuri de o persoană care reprezintă un număr mai mare de persoane ( în cazul desfășurării unor activități pentru care este necesar un număr mai mare de persoane coordonate de o anumită persoană ) și va fi însoțită de o copie de pe cartea de identitate a solicitantului.
În speță, intimata petentă a săvârșit fapta contravențională reținută în sarcina acesteia, întrucât a pătruns în fâșia de protecție a frontierei de stat, fără aprobare de acces din partea șefului formațiunii locale a poliției de frontieră.
Tribunalul apreciază că în mod greșit a reținut prima instanță, că o aprobare verbală, în urma unei conversații telefonice este suficientă din perspectiva dispozițiilor legale, incidente în cauză, anunțul telefonic având simplu rol de informare a structurii poliției de frontieră în a cărei zonă de protecție urmează să se deplaseze persoana, și nu poate echivala cu primirea unei aprobări tacite de acces din partea persoanei competente.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată intimatei petente, tribunalul reține că potrivit, dispozițiilor art. 21 din OG nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a săvârșit fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului dar și de celelalte date înscrise în procesul verbal contestat.
Având în vedere împrejurările în care a fost săvârșită fapta contravențională, tribunalul apreciază că se impune reindividualizarea sancțiunii aplicate și înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 480 alin. 2 cod de procedură civilă, tribunalul va admite apelul declarat de apelantul I. Teritorial al Poliției de Frontieră Iași împotriva sentinței civile nr. 3257/2014 pronunțata de Judecătoria Bârlad, pe care o va schimba în parte, si in rejudecare, va admite în parte
plângerea contravențională formulată de petenta N. D., și va înlocui cu sancțiunea avertisment, amenda in cuantum de 100 lei, aplicată prin Procesul verbal . nr._/06.07.2014, încheiat de apelantul intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul I. Teritorial al Poliției de Frontieră Iași împotriva sentinței civile nr. 3257/2014 pronunțata de Judecătoria Bârlad, pe care o schimbă în parte, si in rejudecare:
Admite in parte plângerea contravențională formulată de petenta N. D., cu domiciliul în Bârlad, . bis, jud. V., CNP_, în contradictoriu cu intimatul I. Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, cu sediul procesual ales la Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră V., ., Huși, jud. V..
Înlocuiește cu sancțiunea ,,AVERTISMENT”amenda in cuantum de 100 lei, aplicată prin Procesul verbal . nr._/06.07.2014, încheiat de intimat.
Definitivă.
Pronunțată in ședință publică, astăzi, 2 iunie 2015.
Președinte, I. P. | Judecător, C. M. | |
Grefier, C. A. |
Red. M.C./12.06.2015
Tehnored.C.A. 12.06.2015
4 ex./12.06.2015
Judecător fond:C. D.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 723/2015. Tribunalul VASLUI | Plângere contravenţională. Hotărâre din 16-06-2015,... → |
|---|
