Plângere contravenţională. Decizia nr. 11/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 11/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 13-01-2014 în dosarul nr. 11/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 11/A
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTEL.-M. B.
Judecător A. C.
GrefierA.-R. V.
Pe rol se află judecarea apelului civil declarat de apelanta petentă MOLENȚA R. A. M. în contradictoriu cu intimata pârâtă C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA- CESTRIN, împotriva sentinței civile nr. 1888 pronunțată la data de 16.09.2013 de Judecătoria Bârlad în dosarul civil nr._, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat că lipsesc părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza se află la primul termen de judecată, apelul s-a declarat în termen și s-a motivat în scris, s-a achitat taxa judiciară de timbru între termene, iar la dosarul cauzei s-a depus întâmpinare prin care se solicită și judecarea în lipsă; s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Văzând faptul că s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform art. 19 din OUG nr. 80/26.06.2013, președintele completului constată legala timbrare a căii de atac.
Constatând că nu mai sunt cereri noi de formulat și că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, tribunalul, conform art. 394 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, când;
TRIBUNALUL
Asupra apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 1888 pronunțată la data de 16.09.2013 de Judecătoria Bârlad, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 1888 din 16.09.2013 Judecătoria Bârlad a respins ca neîntemeiata plângerea contravențională formulată de către petenta Molența R. A. M. în contradictoriu cu intimata C. națională de A. și D. Naționale din România SA.
A menținut procesul verbal atacat . nr._/09.04/2013.
A obligat petenta la plata sumei de 30 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele;
La data de 09.04.2013 ora 13.10, pe DN15D, la km 118+500m – Ș. cel M., autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentei R. A. M. Molența a circulat fără a deține rovinietă valabilă, fapt ce constituie contravenție potrivit art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România. Această contravenție a fost constatată și sancționată prin procesul verbal . nr._/09.04.2013 de către un agent constatator al CNADR în lipsa contravenientului sau a martorilor, întrucât constatarea și sancționarea contravenției a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei, conform art. 9 al. 2, 3 din OG 15/2002 . Procesul verbal de constatare a contravenției a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator Boina A. B..
Conform mențiunii de pe procesul-verbal, proba se face cu planșa foto, atașată la dosarul cauzei (f.14 dos declinat), din care reiese că la data reținută în procesul-verbal de contravenție autovehiculul petentei circula pe sectorul de drum respectiv fără a deține rovinietă valabilă.
În acord cu prevederile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică dacă aceasta a fost introdusă în temen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
Asupra legalitatii procesului verbal de contraventie, instanța procedând la verificare din oficiu, potrivit art. 34 din OG nr. 2/2001, a constatat că întocmirea acestuia s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 16 din același act normativ și că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din OG 2/2001 și anume numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia.
În ceea ce privește semnătura agentului constatator, potrivit art. 17 din OG 2/2001, “Lipsa (…) semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”
Conform art. 4 pct. 4 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, “semnătură electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) este legată în mod unic de semnatar;
b) asigură identificarea semnatarului;
c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;
d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă;”
Art. 6 din aceeași lege prevede faptul că “Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei ca/e le reprezintă drepturile.” Potrivit art. 7 din Legea nr. 455/2001, “În cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.”
Petenta nu a contestat starea de fapt reținută în procesul verbal și nici îndeplinirea de către semnătura electronica extinsă aplicată procesului verbal de contravenție a cerințelor prevăzute de lege (art. 4 pct. 4), ci faptul că procesul verbal este lovit de nulitate absolută pentru lipsa semnăturii agentului constatator în formă olografă.
Ordonanța 2/2001, legea cadru în materia constatării și sancționării contravențiilor, prevede, într-adevăr, drept motiv de nulitate absolută, lipsa semnăturii agentului constatator. Instanța constată, din coroborarea textelor legale invocate mai sus, că nu este nicăieri prevăzută forma în care agentul constatator trebuie sa semneze procesul verbal de constatare a contravenției, legea neimpunând nici un fel de condiție, singura cerință fiind cea legată de existența acestei semnături. Or, a adăuga o condiție legată de modul în care agentul constatator semnează procesul verbal (conform petentei, semnătura olografă) atât timp cât însăși semnătura electronica este reglementată de lege excede voinței legiuitorului.
În cauza de față, semnătura agentului constatator nu lipsește, ci este în format electronic, fiind generată în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001, bazându-se pe un certificat calificat (fila 12 dos. declinat) emis de un furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii. Instanța observă că la momentul constatării contravenției și anume 01.03.2013, certificatul calificat nu era suspendat sau revocat, acesta îndeplinind condițiile de validitate impuse de lege.
După cum rezultă din cuprinsul procesului verbal, acesta este un înscris în formă electronica, fiind generat si semnat electronic în sensul art. 5 din Legea nr. 455/2001, exemplarul înmânat petentei reprezentând de fapt o materializare a respectivului înscrisului în scopul comunicării prin poștă.
În ceea ce privește solicitarea petentei ca instanța să se pronunțe cu privire la măsura complementară dispusă prin procesul verbal de constatare a contravenției constând în aplicarea sumei de 25 de lei cu titlu de daune, instanța a constatat, din analiza procesului verbal contestat că petentei nu i-a fost aplicată o atare sumă cu titlu de daune. Pentru contravenția săvârșită, petenta a fost sancționată cu amenda contravențională în cuantum de 250 de lei, potrivit art. al. 2 din OG 15/2002, în cuantumul minim prevăzut la anexa 2 din aceeași lege, fără a i se aplica vreo sancțiune complementară cu titlu de daune. Într-adevăr, în procesul verbal este inserată obligația petentei de a achita defalcat amenda, respectiv suma de 225 lei ca venit la bugetul de stat și 25 de lei în contul DRDP Iași, dar destinația diferită acordată sumelor reprezentând amenzi contravenționale nu prezintă relevanță în analiza legalității întocmirii procesului verbal și a stabilirii cuantumului sancțiunii aplicate. Prin însumare, petenta are de achitat, potrivit înștiințării de plată 250 de lei cu titlu de amendă contravențională, doar ca sancțiune principală.
Pentru considerentele expuse mai sus, instanța a constatat că procesul verbal . nr._/09.04/2013 este întocmit în mod legal, îndeplinind toate condițiile prevăzute de lege, motiv pentru care a respins plângerea petentei și a menținut procesul verbal atacat.
Împotriva acestei sentințe civile, în termenul legal prevăzut de dispozițiile art. 468 Cod procedură civilă, a declarat apel petenta Molența R. A. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Arată apelanta, în cererea sa, că a formulat plângere contravenționala împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/09.04/2013, pe care l-a criticat sub aspectul ca nu a fost semnat, in mod olograf, de către agentul constatator, acesta fiind semnat in format electronic. In acest sens, arată apelanta că a ridicat excepția nulității absolute a procesului verbal de contravenție, incident procedural pe care instanța de judecata nu a pus-o in discuția părtilor si pe care, in final, a lăsat-o nesoluționata. Solicită apelanta a se observa faptul că instanța de judecata a cercetat procesul verbal numai sub aspectul fondului săvârșirii contravenției.
F. de aceasta situație, solicită petenta admiterea apelului așa cum a fost formulat, in sensul trimiterii cauzei spre rejudecare, urmând ca pe fondul cauzei, sa se dispună admiterea plângerii contravenționale, in sensul anularii procesului verbal de contravenție enunțat si exonerarea de la plata amenzii.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, intimata C. Națională de A. și D. Naționale din România SA – CESTRIN, a solicitat solicităm respingerea apelul formulat de R. A. M. MOLENȚA si in consecința menținerea amenzii aplicate prin procesul verbal . nr._.
Arată intimată că, în speță, vehiculul cu număr de înmatriculare_, aparținând R. A. M. MOLENȚA, a fost surprins circulând la data de 01.03.2013, fără a deține rovinietă valabilă, pe DN 15D Km 118+500m; Localitatea: Ș. cel M..
Potrivit art. 4 din Legea 455/2001 privind semnătura electronică, înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.
Prin urmare, dispozițiile legale se aplică înscrisurilor generate în formă electronică, iar înscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătura, și efecte înscrisului sub semnătură privată. Semnătura este o condiție a înscrisului, dar nu se poate susține că semnătura este validată de însăși semnătură în această situație. Astfel, semnătura electronică este un element independent de înscris, fie că este sub semnătură privată sau autentică, fie că este o simplă declarație pe propria răspundere.
Semnătura electronica reprezintă așadar forma digitală a semnăturii olografe, având aceleași funcționalitate și aplicabilitate ca si semnătura olografa, servind la identificarea semnatarului si atestarea, precum în prezenta cauză, de către agentul constatator învestit cu autoritatea statală, că cele constatate in procesul verbal corespund întru-totul stării de fapt și de drept celor reținute, învestind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate si temeinicie.
Nicio dispoziție legală nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe înscrisuri autentice. Se realizează o confuzie între generarea unui înscris în formă electronică și materializarea pe suport de hârtie a acestor date și informații astfel generate.
De asemenea, contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din O.G. 2/2001 procesul verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului.
Pentru persoana căreia i se adresează, înscrisul în formă electronică poate fi citit tot informatic, sau în mod echivalent pe suport de hârtie, întrucât odată generat și semnat electronic, fără îndoială înscrisul electronic poate dobândi o existență fizică, palpabilă, pe suport de hârtie și destinat a fi citit cu ochiul liber.
Astfel, un înscris care are asociată o semnătura electronică extinsă, cum este și procesul verbal contestat, nu își pierde valabilitatea prin imprimare pe suport de hârtie, deoarece întotdeauna un asemenea act va fi disponibil și accesibil să fie citit în format electronic, unde se va putea vizualiza și semnătura electronică.
Prin urmare, nu este necesar ca pe forma scrisă a procesului verbal de constatare a contravenției, care în formă electronică are atașată semnătura electronică a agentului constatator, să existe și semnătura olografă a acestuia.
Procesul verbal de contravenție este un înscris generat și semnat în forma electronica, cu respectarea prevederilor legale în materie, iar sub aspectul naturii lor juridice se mai reține că legea privind semnătura electronică trebuie interpretata sistematic, art. 6 și art. 7 din acest act normative prevăzând expres efectul identic cu cel al actului autentic pentru înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronică.
Ca argument suplimentar, chiar dacă ar fi fost concepută să fie aplicată în raporturile dintre privați, privați - autoritate și numai în format electronic, semnarea electronică a proceselor verbale de contravenție de către agentul constatator valorează totuși asumare celor consemnate în acestea.
In plus, O.G. nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se alică pe procesele verbale de contravenție, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice.
Potrivit art. 8 alin. 1 din O.G. 15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă, cuantumul amenzii contravenționale fiind prevăzut în anexa nr. 2 a O.G. 15/2002.
Solicită intimata să se ia în considerare faptul că, in prezenta speță, cuantumul amenzii contravenționale pentru categoria respectivă este minim 250 lei și maxim 500 lei, iar contravenientului i s-a aplicat minimul amenzii contravenționale de 250 lei, sancțiunea aplicată fiind corect individualizată, având în vedere că fapta săvârșită este de natură a aduce prejudicii atât patrimoniale, față de intimată, cât și materiale, asupra structurii drumurilor.
De asemenea, se mai solicită a se observa că nu se poate reține culpa procesuală a C.N.A.D.N.R. S.A. -CESTRIN, deoarece autovehiculul petentului fiind identificat în trafic, s-a verificat baza de date cu roviniete valabile și s-a constatat în mod corect că pentru autoturismul acestuia nu există înregistrată rovinieta.
În concluzie, față de toate aceste aspecte, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă a solicitat intimata respingerea apelul ca neîntemeiat si menținerea amenzii aplicate prin procesul-verbal . nr._.
Analizând sentința civilă apelată, conform art. 476 Cod de procedură civilă, Tribunalul reține următoarele:
Instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, analizând în mod corect atât aspectele de legalitate, cât și cele de temeinicie ale procesului-verbal atacat, situația de fapt, de altfel, nefiind contestată de apelantă.
În privința motivului de nulitate absolută invocat de apelantă, ca urmare a lipsei semnăturii agentului constatator, instanța apreciază că acesta este neîntemeiat bazându-se pe următoarele argumente, suplimentar celor deja enumerate de instanța de fond, care a analizat susținerile formulate de apelanta-contraveninetă:
- Comunicarea procesului-verbal contravenienților pe suport de hârtie și nu printr-un program informatic nu semnifică faptul că procesul-verbal de contravenție nu este valabil ca înscris electronic. Valabilitatea semnăturii electronice este confirmată de certificatul calificat emis pe numele agentului constatator, certificat care are menirea tocmai să certifice faptul că agentul constatator are dreptul să semneze electronic procesele-verbale de contravenție pe care le întocmește.
- Agentul constatator acționează în baza unui certificatul calificat care a fost eliberat de un furnizor acreditat de servicii de certificare. Ori, potrivit art. 9 alin. 2 din Legea nr. 455/2005, semnătura electronică bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat este prezumată a îndeplini toate condițiile de valabilitate.
- Vânzarea și controlul rovinietei se fac în baza sistemului electronic gestionat de CESTRIN.
- Art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 nu face nicio distincție între semnătura electronică și semnătura olografă și nici nu face vreo precizare privitor la semnătură. Legiuitorul nu a menționat în mod expres că semnătura agentului constatator trebuie să fie olografă.
- Nu există nicio dispoziție legală din care să rezulte că imprimarea nu este legală. Condițiile de valabilitate privesc momentul încheierii, imprimarea procesului-verbal este ulterioară.
- Valabilitatea procesului-verbal trebuie analizată la momentul încheierii șinu presupune vreun acord de voință dintre părți, de aceea atunci când procesul-verbal de contravenție ajunge la contravenient deja nu mai are importanță modalitatea în care este transmis, el fiind întocmit în mod legal.
- Art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 face referire la o lipsă totalăa semnăturii agentului constatator, ori în cauză există o semnătură. Vicierea acesteia ar putea conduce cel mult la o nulitate relativă, ipoteză în care, pentru a lipsi de validitate înscrisul, petentul trebuie să dovedească existența unei vătămări ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de contravenție.
- Trebuie avute în vedere și consecințele unei soluții contrare și faptul că intimata este o societate comercială conform art. 1 alin. 1 din Ordonanța de Urgență nr. 84/2003 și nu o autoritate a statului.
Față de considerentele anterior expuse, va respinge, ca nefondat, apelul declarat de Molența R. A. M. împotriva sentinței civile nr. 1888 din 16.09.2013 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de Molența R. A. M. împotriva sentinței civile nr. 1888 din 16.09.2013 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 Ianuarie 2014
Președinte, L.-M. B. | Judecător, A. C. | |
Grefier, A.-R. V. |
Red. A.C.
Tehnored. A.V.
2 ex./21.01.2014
Judecătoria Bârlad – judecător D. C.
| ← Succesiune. Decizia nr. 1388/2012. Tribunalul VASLUI | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1417/2013. Tribunalul... → |
|---|
