Plângere contravenţională. Decizia nr. 1730/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1730/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 16-12-2015 în dosarul nr. 1730/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1730/A/2015
Ședința publică de la 16 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. M. V.
Judecător C. M.
Grefier C. A.
Pe rol judecarea apelului Civil formulat de apelantul C. D. în contradictoriu cu intimat Inspectoratul de Poliție al Județului V., împotriva sentinței civile nr. 3263 din 15.12.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad.
Obiectul cauzei-plângere contravențională PV . nr._ din 8.05.2014
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința de judecată din data de 08 decembrie 2015, ce s-au consemnat în încheierea de ședință publică din acea zi ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, însă din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 16 decembrie 2015, când, deliberând;
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3263 din 15.12.2014, Judecătoria Bârlad a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul C. D. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 08.05.2014 în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V., a menținut procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 08.05.2014 și a respins ca neîntemeiată cererea formulată de petent de acordare a cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 08.05.2014, a fost încheiat procesul-verbal de contravenție . nr._, prin care petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 340 lei și s-a aplicat măsura complementară a aplicării a trei puncte de penalizare în temiul dispozițiilor art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, amendă în cuantum de 340 lei și măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile în temeiul dispozițiilor art. 100 alin. 3 lit. f din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată și cu amendă în cuantum de 340 lei și s-a aplicat măsura complementară a aplicării a șase puncte de penalizare în temeiul dispozițiilor art. 108 alin. 1 lit. d pct. 8 din același act normativ. În sarcina petentului s-a reținut că a condus autoturismul marca VW Sharan cu numărul de înmatriculare LS 52 K2L cu viteza de 76 km/h, că nu a oprit la semnalul agentului de poliție fiind necesară urmărirea cu semnalul acustic și luminos în funcțiune, precum și faptul că în momentul urmăririi pe raza localității M. a trecut peste trecerea la nivel cu calea ferată fără bariere fără a opri, abateri ce au fost filmate cu caseta 70.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța a constatat că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă nici una dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia, încadrarea juridică a faptei săvârșite și semnătura agentului constatator.
În ceea ce privește motivul de nulitate invocat de petent ce rezultă din faptul sancționării petentului, deși o altă persoană, respectiv numitul S. P. a săvârșit contravențiile reținute în sarcina sa, instanța a reținut că acesta este neîntemeiat întrucât din declarația martorului Mahnoved I. aflată la fila 28 rezultă că la momentul constatării faptelor la volanul autoturismului marca VW Sharan cu numărul de înmatriculare LS 52 K2L se afla petentul C. D.. De asemenea, din raportul agentului constator din data de 08.05.2014 rezultă cu certitudine că la volanul acelui autovehicul de afla petentul care a coborât de la volanul autoturismului și a fugit în curtea unei locuințe. Având în vedere aceste aspecte, instanța va înlătura declarațiile martorilor audiați în cauză M. L. și H. A. N. întrucât acestea nu prezintă suficiente garanții având în vedere relația de prietenie a petentului cu martorii.
Verificând potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța a reținut că faptele există și sunt în mod corect încadrate în dispozițiile legale.
Conform dispozițiilor art. 100 alin. 3 lit. f din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, privind circulația pe drumurile publice, constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a II- a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile nerespectarea semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, iar potrivit prevederilor art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2 și art. 100 alin. 2 din același act normativ, constituie contravenție și atrage amendă prevăzută în clasa a II- a de sancțiuni și sancțiunea complementară a aplicării a trei puncte de penalizare depășirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai cu 21 - 30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
De asemenea, potrivit art. 108 alin. 1 lit. d pct. 8 și art. 101 alin. 2 din același act normativ constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a III- a de sancțiuni și atrage sancțiunea complementară a aplicării a șase puncte de penalizare, nerespectarea semnificației indicatoarelor Trecere la nivel cu o cale ferată simplă, fără bariere, Trecere la nivel cu o cale ferată dublă, fără bariere sau oprire.
Instanța a reținut și faptul că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, această prezumție operând fără a depăși o limită rezonabilă impusă de necesitatea respectării drepturilor apărării sub toate aspectele.
De asemenea, instanța a aratat că, procesul verbal de contravenție, fiind legal întocmit, face dovada deplină asupra stării de fapt reținute în cuprinsul său în condițiile în care cele reținute de agentul constatator sunt constatate personal de către acesta sau sunt susținute cu alte mijloace de probă.
În prezenta cauză, starea de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție este susținută de probele administrate în cauză. Astfel, din analiza planșelor foto depuse de către intimat la dosarul cauzei (filele 19-23) se poate stabili cu certitudine că petentul a circulat în localitatea M., cu autovehiculul cu numărul de înmatriculare LS 52 K2L cu viteza de 76 km/h . În aceste condiții având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 49 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, privind circulația pe drumurile publice, limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h, se constată că petentul a depășit această limită maximă admisă cu 26 km/h.
De asemenea, planșele foto fac dovada cu privire la viteza pe care petentul o avea la momentul constatării contravenției respectând prevederile art. 3.5.1. din Norma de metrologie legala NML 021-05 din data de 23.11.2005 modificată și completată. Astfel, înregistrările efectuate cu ajutorul cinemometrului, cuprind următoarele elemente: data, respectiv 08.05.2014, ora la care a fost efectuată măsurarea, respectiv 16:07, valoarea vitezei măsurate, sensul de deplasare a autovehiculului, imaginea autovehiculului în care se evidențiază numărul de înmatriculare.
În ceea ce privește fapta de a nu opri la semnalul agentului de poliție fiind necesară urmărirea cu semnalul acustic și luminos în funcțiune, precum și cea de trecere la nivel cu calea ferată fără bariere fără a opri, instanța a reținut că acestea există și sunt încadrate în mod corect în dispozițiile legale. Astfel, deși petentului îi revenea sarcina probei, instanța a reținut că acesta nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal de contravenție cu privitre la cele două contravenții.
În lumina celor prezentate, constatând temeinicia procesului-verbal de contravenție în condițiile în care din probele administrate nu a rezultat o altă situație de fapt decât cea consemnată, instanța a reținut că faptele petentului C. D. întrunesc elementele constitutive ale contravențiilor prevăzute și pedepsite de art. 100 alin. 3 lit. f din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, privind circulația pe drumurile publice și ale celor prevăzute de art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2 și art. 108 alin. 1 lit. d pct. 8 din același act normativ.
Cu privire la sancțiune, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului. De asemenea, proporționalitatea se verifică după criteriile dezvoltate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, si anume: valoarea amenzii, gravitatea faptei comise, posibilitatea aplicării și a altor sancțiuni, acordându-se însă statelor o marjă de apreciere extrem de ridicată.
Prin procesul-verbal a fost aplicată amenda în cuantum de 340 lei (echivalentul a 4 puncte-amendă) și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile pentru fapta prevăzute de 100 alin. 3 lit. f din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, privind circulația pe drumurile publice, amenda în cuantum de 340 lei și aplicarea a trei punte de penalizare pentru contravenția prevăzută de art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2 din același act normativ și amenda în cuantum de 765 lei și aplicarea a șase puncte de penalizare pentru cea prevăzută de art. 108 alin. 1 lit. d pct. 8. Instanța a constatat că acestea au fost stabilite în limitele legii, conform prevederilor art. 100 alin. 3 lit. f, art. 100 alin. 2 și art. 101 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată și a celor ale art. 98 alin. 4 lit. b și c din același act normativ, amenda, chiar la limita minimă prevăzută de lege.
În ceea ce privește posibilitatea de înlocuire a sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, instanța a constatat că faptele petentului (a depăși viteza maximă admisă cu 26 km/h, de a nu opri la semnalul agentului de poliție fiind necesară urmărirea cu semnalul acustic și luminos în funcțiune, precum și cea de trecere la nivel cu calea ferată fără bariere fără a opri) sunt grave, prin aceasta petentul dovedind o sfidare a regulilor de circulație. În contextul constatării acestui pericol social ridicat al faptelor petentului nu există nici un motiv pentru care s-ar justifica înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment. Scopul educativ și punitiv al sancțiunii contravenționale, prevenția generală și specială pot fi realizate doar prin sancționarea pecuniară a petentului.
Împotriva acestei hotărâri, a formulat apel petentul C. D., solicitând admiterea apelului, admiterea plângerii sale, anularea în totalitate a procesului verbal de constatare a contravenției, restituirea permisului de conducere și exonerarea sa de plata amenzii contravenționale în sumă de 1.445 lei și anularea sancțiunii constând în 9 puncte penalizare.
În motivarea cererii de apel, apelantul a arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la motivul invocat în plângerea cu care a fost investită, ci a pus în discuție aspecte teoretice privind încheierea proceselor verbale de constatare a contravențiilor, că instanța nu a analizat cauza sub aspectul motivului invocat în plângere anume acela dacă în ziua de 08.05.2014 orele 16,00 a condus sau nu a condus autoturismul marca VW Sharan cu număr de înmatriculare LS 52 K2L, autoturism care este proprietatea numitului S. P., instanța fiind investită cu anularea procesului verbal de constatare a contravenției pentru motivul că nu a fost persoana care a condus autoturismul, ci numitul S. P. ce neavând buletinul la el a prezentat organelor de Poliție datele sale de identificare, că instanța nu a analizat această situație de fapt și nu s-a pronunțat asupra ei, ignorând astfel si declarațiile martorilor audiați în cauză.
De asemenea, apelantul mai arată că, în mod greșit, instanța reține că plângerea nu a fost dovedită, martorii audiați în cauză arătând că în ziua de 08.05.2014 orele 16,00 se afla la un bar din orașul M. la terasă împreună cu numiții C. I., M. L., H. A. si H. N., iar la un moment dat toți l-au văzut pe numitul S. P. la volanul autoturismului marca VW Sharan cu număr de înmatriculare LS 52 K2L, trecând în viteză prin fața barului în care se afla, venind dinspre satul Rai și se îndrepta spre M., fiind urmărit de o mașină a Poliției, că autoturismul condus de S. P. s-a îndreptat spre cartierul B.,fiind oprit de organele de Poliție, că martorii H. A. și M. L. au arătat că nu era la volanul autoturismului respectiv, iar afirmațiile martorilor sus-menționați fac deplin dovada contrară aspectelor reținute în procesul verbal, că aceste declarații nu au fost combătute în nici un fel de către vreun alt martor, iar numitul Mahnoved I. - care a semnat procesul verbal - nu s-a prezentat la instanță, pentru a fi audiat.
Cererea de apel a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (conform chitanței nr._/29.01.2015 – fila 7).
Intimata nu a depus la dosar întâmpinare și nici nu a fost reprezentat.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale incidente în cauză,conform prevederilor art. 479 C.proc.civ., instanța reține că apelul formulat de apelantul C. D. împotriva sentinței civile nr. 3263/15.12.2014 a Judecătoriei Bârlad este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Prin procesul verbal contestat, apelantul a fost sancționat contravențional pentru faptele prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. f), art. 108 alin. 1 lit. b) pct. 2 și art. 108 alin. 1 lit. d) pct. 8 din OUG nr. 195/2002 constând în acelea că, la data de 08.05.2014, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare LS52K2L cu viteza de 76 km/h, nu a oprit la semnalul agentului de poliție, fiind necesară urmărirea cu sistemul acustic și luminos în funcțiune, iar, în momentul urmăririi, pe raza localității M., a trecut pe trecerea la nivel cu calea ferată fără bariere fără a opri.
Prin cererea de apel, apelantul a invocat faptul că prima instanță nu s-a pronunțat cu privire la împrejurarea dacă a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare LS52K2L în data de 08.05.2014 și că declarațiile martorilor audiați nu au fost combătute în nici un fel.
În raport de motivele de apel invocate, instanța de control judiciar reține că procesul verbal întocmit în cauză pe numele apelantului nu cuprinde constatările personale ale agentului de poliție ce l-a încheiat, situație în care, în favoarea apelantului, operează prezumția de nevinovăție ce poate fi răsturnată prin proba contrară, probă ce trebuie administrată de către intimată în acest caz. Sub acest aspect al probatoriului, instanța reține că la dosarul cauzei, există declarația numitului Mahnoved I., luată chiar în ziua presupusei contravenții, declarație în care acesta arătă că, la volanul autoturismului LS52K2L se afla apelantul din prezentul cauză. Declarația acestuia este susținută și de raportul agentului de poliție din care rezultă că agentul de poliție, B. P. ce se afla în echipaj cu agentul ce a întocmit procesul verbal, l-a recunoscut pe apelant ca fiind cel care a coborât de la volanul autoturismului urmărit.
În aceste condiții, instanța reține că intimatul a făcut proba contrară prezumției de nevinovăție ce opera în favoarea apelantului. Este demn de menționat că, deși apelantul afirmă că autoturismul ar fi fost proprietatea numitului S. P., nici una din probele administrate în cauză nu confirmă această susținere, proba acesteia revenind apelantului.
În ceea ce privește relevanța declarațiilor martorilor propuși de către apelant și audiați în primă instanță, în mod corect, instanța de fond a apreciat că acestea nu prezintă garanții dată fiind relația de prietenie cu apelantul; mai mult, declarațiile acestora sunt contradictorii atât cu privire la momentul în care au observat autoturismul, toamna, respectiv vara anului 2014,cât și cu privire la identitatea persoanei care ar fi condus mașina la acel moment.
D. urmare, instanța va reține că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.
Față de considerentele anterior expuse, în baza art. 480 alin. 1 C.proc.civ., instanța urmează să respingă ca neîntemeiat apelul formulat de apelantul C. D. împotriva sentinței civile nr. 3263/15.12.2014 a Judecătoriei Bârlad, pe care o va păstra.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat apelul formulat de apelantul C. D. împotriva sentinței civile nr. 3263/15.12.2014 a Judecătoriei Bârlad, pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi,16.12.2015.
Președinte, O. M. V. | Judecător, C. M. | |
Grefier, C. A. |
Red./ Tehnored. Jud. O.M.V./13.01.2016
Tehnored.C.A.
4 ex./ .>
Judecător fond: C. D., Judecătoria Bârlad
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 16/2016. Tribunalul VASLUI | Pretenţii. Decizia nr. 38/2016. Tribunalul VASLUI → |
|---|
