Plângere contravenţională. Decizia nr. 220/2016. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 220/2016 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 22-02-2016 în dosarul nr. 220/2016
Acesta este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBVAS:2016:005._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 220A//2016
Ședința publică de la 22 Februarie 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L.-M. B.
Judecător E.-G. A.
Grefier M. R.
Pe rol fiind la ordine spre soluționare cererea de apel formulată de petentul B. R. domiciliat în Bârlad. . nr. 8 județul V. în contradictoriu cu intimat I.P.J. V., persoana implicată în accident P. O. –D. domiciliat în Bârlad ,.,., . și societățile de asigurare :S. C. de Asigurare ,reasigurare ASTRA SA și S. de R. City Insurance SA împotriva sentinței civile nr.1251/13.05.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosar nr._ având ca obiect - plângere contravențională.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 15 februarie 2016 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi 22 februarie 2016, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 1251/13.05.2015 constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1251/13.05.2015 Judecătoria Bârlad a respins plângerea contravențională formulată de petentul B. R. împotriva procesului verbal . nr._ încheiat la data de 19 ianuarie 2015 de I.P.J.V. Biroul Rutier Bârlad prin care i s-a aplicat amenda de 585 lei, 6 puncte și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării pentru 60 de zile pentru săvârșirea contravenției prev.de art.101 alin.3 lit.a din O.U.G.nr.195/2002, și avertisment pentru săvârșirea contravenției prev.de art.101 alin.1 pct.18 din O.U.G. nr.195/2002, citați în cauză fiind și persoana implicată în eveniment, P. O. D. precum și societățile de asigurare :S. C. de Asigurare R. ASTRA S.A. București și S. de R. CITY INSURANCE S.A.
A menținut procesul verbal sus menționat.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 19 ianuarie 2013 de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V., B.R.Bârlad, petentului i-a fost aplicată sancțiunea avertisment pentru săvârșirea contravenției prev.de art.101 alin.1 pct.18 din O.U.G. nr.195/2002 și amenda de 585 lei, 6 puncte și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării pentru 60 de zile pentru săvârșirea contravenției prev.de art.101 alin.3 lit.a din O.U.G.nr.195/2002.
În conținutul procesului verbal sus-menționat s-a reținut de către organul constatator că, în ziua de 19 ianuarie 2015, ora 15,30, la intersecția străzii S. B. cu ., în timp ce conducea autoturismul_ pe . intersecția cu . a respectat semnificația indicatorului,,Cedează trecerea”, intrând în coliziune cu auto_ care circula pe drumul cu prioritate, de asemenea nu avea asupra sa asigurare obligatorie”.
Procesul verbal a fost încheiat în prezența petentului și fiindu-i adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni, la rubrica specificată a fost consemnată mențiunea ,,Nu se află sub influența băuturilor alcoolice. Recunoaște fapta comisă”. Petentul a semnat procesul verbal, primind și duplicatul.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal instanța a reținut următoarele:
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, republicată, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Instanța a mai reținut, de asemenea, și împrejurarea că faptelor li s-a dat o corectă încadrare juridică, raportat la situația de fapt reținută de agentul constatator.
Astfel, potrivit art. 101 alin.3 lit.a din U.U.G.nr.195/2002: Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:
a).nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care rezultă avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale.
Potrivit art. 101 alin. 1” Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice: 18.nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute de art.35 alin.2.
Art.35 alin.2:,,Participanții la trafic sunt obligați ca, la cererea polițistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum și alte documente prevăzute de lege”.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța a reținut că petentul a formulat prezenta plângere contravențională susținând că suspendarea dreptului de a conduce se poate dispune numai de către șeful poliției rutiere a județului ori înlocuitorul acestuia, că agentul constatator nu a indicat toate împrejurările ce pot duce la aprecierea gravității contravenției și nu a încadrat în mod corect fapta, că petentului îi sunt recunoscute garanțiile specifice în materie penală din art.6 din Convenție, beneficiind de prezumția de nevinovăție, că la aplicarea sancțiunii nu s-a ținut cont de art.21 din O.G.nr.2/2001.
Deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie. Această prezumție operează fără a depăși o limită rezonabilă impusă de necesitatea respectării drepturilor apărării sub toate aspectele.
Întrucât este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, procesului-verbal de contravenție trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, în condițiile în care cele reținute de agentul constatator sunt constatate personal de către acesta.
Pe de altă parte, petentului îi sunt recunoscute garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție, prezumție care poate fi răsturnată până la proba contrară.
Instanța a apreciat că prezumția de nevinovăție „contravențională” nu înseamnă că din probatoriul administrat în cauză nu poate face chiar și procesul verbal încheiat de agent în exercițiul atribuțiilor de serviciu. Astfel, procesul verbal a fost semnat de petent, primind și duplicatul, iar în declarația de avarii dată în fața agentului constatator, petentul și-a recunoscut vinovăția menționând următoarele: ,,când am ajuns la intersecția cu . respectat indicatorul cedează trecerea intrând în coliziune cu autobuzul_ care circula pe drumul cu prioritate pe .> Susținerile petentului în sensul că suspendarea dreptului de a conduce se poate dispune numai de către șeful poliției rutiere a județului ori înlocuitorul acestuia, că agentul constatator nu a indicat toate împrejurările ce pot duce la aprecierea gravității contravenției și nu a încadrat în mod corect fapta, nu pot constitui motive pentru admiterea plângerii contravenționale întrucât pe de o parte permisul de conducere a fost reținut de agentul constatator în vederea suspendării, așa cum rezultă din dovada aflată la dosarul cauzei, măsura suspendării urmând a fi dispusă de șeful poliției rutiere a județului ori înlocuitorul acestuia, iar pe de altă parte procesul verbal este legal întocmit.
De altfel petentul nu a propus probe pentru a dovedi o situație contrară.
Având în vedere considerentele mai sus menționate, instanța a confirmat temeinicia procesului verbal de contravenție.
În ceea ce privește sancțiunile aplicate, instanța a constatat că acestea sunt stabilite în limitele legii, respective amenda minimă de 585 lei, 6 puncte și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării pentru 60 de zile pentru săvârșirea contravenției prev.de art.101 alin.3 lit.a din O.U.G.nr.195/2002,rep. și avertisment pentru săvârșirea contravenției prev.de art.101 alin.1 pct.18 O.U.G. nr.195/2002, rep., astfel că nu există motiv de reindividualizare a sancțiunilor.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța a respins plângerea contravențională formulată de petentul B. R., ca neîntemeiată, cu menținerea procesului verbal ca temeinic și legal întocmit.
Plângerea a fost formulată în termen legal.
Împotriva acestei hotărâri, în termen a declarat apel petentul B. R., iar în motivarea acestuia se arată că instanța de fond, în mod eronat a reținut faptul că plângerea formulată trebuie respinsă ca neîntemeiată.
Întreaga argumentație a instanței se bazează pe presupuneri și nicidecum pe probe concrete. Crede că tocmai prin rolul său activ, instanța ar trebui să sancționeze aceste practici discriminatorii ale agenților constatatori.
Trebuie făcută precizarea că deși avea posibilitatea încheierii constatării amiabile, acest lucru a fost imposibil, întrucât agentul de poliție nu le-a permis să părăsească locul accidentului. Celălalt șofer nu a avut nicio pretenție, iar avaria rezultată a fost remediată pe loc, motiv pentru care ei nu au vrut să încheiem o constatare amiabilă, fapt ce poate fi susținut și de cealaltă persoana implicată în accident.
Consideră, că în temeiul rolului activ avut, instanța de fond avea obligația citării și audierii celuilalt șofer, tocmai pentru a își forma un punct de vedere asupra a ceea ce sa întâmplat de fapt.
Chiar și la poliție, acesta a declarat că nu are nicio pretenție față de petent și că avaria este una foarte minoră. De asemenea, a spus că singura lui pretenție este să îi repare mașina și că este de acord să încheie o constare amiabilă.
În aceste condiții, consideră că agentul de poliție și-a depășit cu mult atribuțiile și nu a dorit decât să rețină un permis de conducere fără să aibă în vedere situația de la față locului.
Practic nici acum nu știe petentul de ce a fost sancționat de către agentul constatator și care este motivul pentru care i-a fost suspendat dreptul de a conduce pe o perioadă de 60 zile. Face precizarea că este angajat ca șofer, așa își câștigă existența, are nevoie de permisul de conducere și fără acesta, probabil îi va fi desfăcut contractul individual de muncă.
În aceste condiții pe lângă faptul că a fost sancționat fără să fie vinovat este în situația și de a rămâne fără loc de muncă și să nu își pot asigura lui și familiei sale cele necesare traiului zilnic.
Având în vedere cuantumul mare al sancțiunii aplicate coroborat cu situația financiară persoana în care se află, consideră că se impunea înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul.
Din interpretarea art. 5 alin. 5 coroborat cu prevederile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001
rezultă ci, sancțiunea contravențională aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei iar la individualizarea sa trebuie avute în vedere împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
In concluzie solicită admiterea apelului, iar pe fondul cauzei solicită anularea procesul ii verbal de contravenție, exonerarea de la plata amenzii și restituirea permisului de conducere sau înlocuirea amenzii cu avertismentul.
În drept, își întemeiază prezentul apel pe dispozițiile art. 460 și urm. Cod procedură civilă, coroborat cu prevederile O.G. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare.
Legal citați intimații nu au formulat întâmpinare.
Analizând apelul formulat de B. R. împotriva sentinței civile nr. 1251/13.05.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad, Tribunalul constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Sub aspectul legalității, se constată că prima instanța a reținut, in mod corect, că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate elementele indicate de dispozițiile art. 17 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 care atrag nulitatea absolută expresă a actului (numele, prenumele și calitatea agentului constatator; numele, prenumele și domiciliul contravenientului; fapta săvârșită; data săvârșirii acesteia).
Situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, Tribunalul constată că instanța de fond a reținut, în mod corect, situația de fapt.
Astfel, s-a reținut că prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 19 ianuarie 2013 de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V., B.R. Bârlad, petentului i-a fost aplicată sancțiunea avertisment pentru săvârșirea contravenției prev.de art.101 alin.1 pct.18 din O.U.G. nr.195/2002 și amenda de 585 lei, 6 puncte și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării pentru 60 de zile pentru săvârșirea contravenției prev.de art.101 alin.3 lit.a din O.U.G.nr.195/2002.
În conținutul procesului verbal sus-menționat s-a reținut de către organul constatator că, în ziua de 19 ianuarie 2015, ora 15,30, la intersecția străzii S. B. cu ., în timp ce conducea autoturismul_ pe . intersecția cu . a respectat semnificația indicatorului,,Cedează trecerea”, intrând în coliziune cu auto_ care circula pe drumul cu prioritate, de asemenea nu avea asupra sa asigurare obligatorie”.
Tribunalul constată, ca și instanța de fond, că procesul verbal a fost încheiat în prezența petentului apelant și fiindu-i adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni, la rubrica specificată a fost consemnată mențiunea ,,Nu se află sub influența băuturilor alcoolice. Recunoaște fapta comisă”.
Petentul a semnat procesul verbal, primind și duplicatul. De altfel, apelantul a dat și o declarație, în care a arătata că nu a respectat indicatorul cedează trecerea.
Petentul a avut ocazia să administreze în fața instanței mijloacele de probă pe care le-a considerat de natură a combate prezumția de legalitate și temeinicie de care beneficiază procesul-verbal ca act întocmit de un organ al statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu, însă nu a făcut acest lucru.
Neexistând nici un dubiu cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța de apel reține, fără a relua motivarea instanței de fond, că s-a făcut o corectă apreciere a probatoriului.
Și în ceea ce privește modalitatea de individualizare a sancțiunilor contravenționale principală și complementară de către agentul constatator, Tribunalul consideră că a fost corectă.
Sancțiunea a fost aplicată corect pentru abaterea contravențională săvârșită de către apelantul petent.
Instanța arată și că sancțiunea contravențională aplicate în prezenta cauză a fost corect individualizată, având în vedere numărul contravențiilor de acest gen, care la noi în țară este în creștere.
Mai mult decât atât, Tribunalul a solicitat depunerea la dosar, de către I. V., a cazierului auto al apelantului petent.
Din acest cazier rezultă mai multe mențiuni cu privire la contravenții săvârșite de apelant, acesta nefiind la prima abatere, astfel încât și sub aspectul individualizării sancțiunii se apreciază că instanța de fond a procedat corect, menținând sancțiunile aplicate de organul constatator.
Lipsa unei riposte ferme a societății ar întreține climatul contravențional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și de protecție a statului.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, Tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat de B. R. împotriva sentinței civile nr. 1251 din 13 mai 2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ,ca nefondat, apelul declarat de B. R. împotriva sentinței civile nr. 1251 din 13 mai 2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o menține.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 februarie 2016.
Președinte, L.-M. B. | Judecător, E.-G. A. | |
Grefier, M. R. |
M.R. 23 Februarie 2016;RED.A.E.G./24.02.2016;ex.4;jud.fond: J. D. -E.
| ← Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 98/2016. Tribunalul VASLUI → |
|---|
