Cauze având ca obiect constatarea nulităţii absolute a actelor de înstrăinare de imobile ce intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001, încheiate până la 14 februarie 2001. Competenţă
| Comentarii |
|
Legea nr. 247/2005, Titlul I, art. III C. proc. civ., art. 312
Interpretarea dispoziţiilor art. III al Titlului I Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi a justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, conduce la concluzia că acţiunile având ca obiect constatarea nulităţii absolute a actelor juridice de înstrăinare a imobilelor ce intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001, încheiate până la data de 14 februarie 2001, intră în competenţa materială a judecătoriilor.
Nu este relevantă, din acest punct de vedere, nici data depunerii notificării şi nici asigurarea opozabilităţii actului juridic faţă de terţi prin întabularea în cartea funciară, ci data încheierii actului juridic de înstrăinare.
C.A. Alba-lulia, Secţia civilă, decizia nr. 115 din 8 febmarie 2006
Prin sentinţa civilă nr. 937/2005, pronunţată de Trib. Sibiu în dosarul nr. 5237/2005, a fost declinată competenţa de soluţionare a acţiunii civile formulată de reclamantul M.R. prin mandatar S.C.A. S.&A. Sibiu împotriva pârâţilor Municipiul Sibiu prin Primar, S.C. „URBANA” SA Sibiu, S.N. şi S.F., în favoarea Jud. Sibiu.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 1 pct. 1 C. proc. civ., competenţa soluţionării cauzei aparţine Jud. Sibiu, întrucât actul de înstrăinare imobiliară atacat a fost încheiat anterior datei de 14 februarie 2001, iar prin art. III Titlul I Legea nr. 247/2005 s-a dat în competenţa de soluţionare a tribunalelor numai atacarea actelor de înstrăinări de locuinţe încheiate după data de 14 februarie 2001.
împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal reclamantul, criticând-o pe motiv că temeiurile juridice ale acţiunii, raportat la obiectul cauzei, sunt art. 34 pct. 1 din Decretul-lege nr. 115/1938 şi art. III din Legea nr. 247/2005, cu nerespectarea interdicţiei prevăzute de art. 44 din O.U.G. nr. 44/1999, astfel că intră în competenţa tribunalului pentru soluţionare.
Se mai arată că în privinţa competenţei instanţei este incidenţă conduita existenţei notificării în baza Legii nr. 10/2001 şi a dobândirii dreptului de proprietate de către foştii chiriaşi ori el a emis notificarea în 16 august 2001, iar intabularea actului în C.F. a avut loc la 4 octombrie 2001.
Recursul este legal timbrat.
Prin întâmpinare, Municipiul Sibiu a cerut respingerea recursului ca nefondat, având în vedere că prin dispoziţiile art. III din Legea nr. 247/2001 sunt stabilite în competenţa de judecată a tribunalelor numai acţiunile ce vizează acte juridice de înstrăinare încheiate după data de 14 februarie 2001.
Examinând legalitatea hotărârii atacate sub aspectul criticilor aduse, precum şi din oficiu pentru motivele de ordine publică, curtea reţine că recursul este nefondat şi se va respinge în consecinţă în baza art. 312 C. proc. civ. pentru următoarele considerente:
Pentru atacarea actelor juridice de înstrăinare a imobilelor ce cad sub incidenţa Legii nr. 10/2001, a fost instituită dispoziţia conţinută de art. 46 din acest act normativ, fară însă a se fi stabilit o competenţă jurisdic-ţională în acest sens, astfel că devin aplicabile dispoziţiile dreptului procedural comun în materie.
Prin art. III, Titlul I Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, s-a instituit termenul de 12 luni pentru atacarea actelor juridice de înstrăinare la secţia civilă a tribunalului în a cărui rază teritorială se află imobilul notificat. Această competenţă specială a fost instituită însă numai pentru actele juridice de înstrăinare care s-au întocmit după data de 14 februarie 2001, respectiv după publicarea în Monitorul Oficial a Legii nr. 10/2001.
Nu este relevantă nici data depunerii notificării la organul competent potrivit Legii nr. 10/2001 şi nici data intabulării imobilului în cartea funciară, ci aceea a încheierii actului juridic atacat.
Aşa fiind, curtea a reţinut că pentru constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare nr. 4733 din 2 martie 1998 privind imobilul înscris în C.F. 45996 Sibiu, Trib. Sibiu în mod corect a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea judecătoriei.
| ← Drept de servitute. Nerespectarea dispoziţiilor art. 616*619 C.... | Competenţa specială de soluţionare a unor litigii în materia... → |
|---|
