Contract de donaţie încheiat între soţi. Acţiune în revocare. Inadmisibilitate
Comentarii |
|
Modul de revocare a donaţiei încheiată în favoarea soţului, poate fi expres sau tacit, şi rezultă din simpla manifestare de voinţă a soţului donator, în sensul desfiinţării contractului.
Revocarea - act juridic unilateral nu trebuie să îmbrace forma unei acţiuni în justiţie, şi, în consecinţă, dreptul de a revoca donaţia nu poate fi supus unui termen de prescripţie.
în speţă, instanţa va respinge acţiunea în revocarea donaţiei, reţinând inadmisibilitatea ei, rezultată din lipsa unui interes în promovarea cererii.
(Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 1.831/18.12.1997)
Prin acţiunea înregistrată la 23.09.1996, reclamantul K.M. a chemat în judecată pe pârâta C.M., solicitând instanţei să dispună revocarea donaţiei încheiată între el, în calitate de donator, şi fosta sa soţie, pârâta C.M., în calitate de donatar. în motivarea cererii, reclamantul a susţinut că a donat soţiei sale un apartament, în perioada căsătoriei, şi, având în vedere că soţii au divorţat, consideră oportună revocarea donaţiei.
Prin sentinţa civilă nr 1.707 din 20. 02. 1997, Judecătoria sectorului 2 Bucureşti a respins acţiunea, ca fiind tardiv formulată, întrucât cererea are caracter patrimonial şi trebuia respectat termenul de prescripţie de 3 ani, prevăzut de Decretul nr. 167/1958, termen care a început să curgă de la data desfacerii căsătoriei.
Sentinţa a rămas definitivă, prin respingerea apelului formulat de reclamantul K.M., potrivit deciziei civile nr. 1.836/5.09.1997, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - secţia a IV-a civilă. Instanţa de apel a constatat că dispoziţiile Decretului nr. 167/1958 au fost aplicate corect, având în vedere calificarea dreptului ce se valorifică prin prezenta cerere. Sub acest aspect instanţa a reţinut caracterul patrimonial al dreptului de a revoca donaţia.
împotriva acestei decizii a declarat recurs apelantul K.M., solicitând casarea hotărârii, în baza art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, pentru aplicarea greşită a dispoziţiilor privitoare la prescripţie şi a cerut, de asemenea, trimiterea cauzei spre rejudecare, la judecătorie.
Recursul va fi respins, deoarece, deşi motivarea în drept a instanţelor este greşită, trebuie menţinută soluţia de respingere a cererii, iar, conform considerentelor prezentei decizii, nu se impune nici trimiterea cauzei spre rejudecare.
Potrivit art. 937 Cod civil, donaţiunea între soţi, este esenţialmente revocabilă, soţul donator putând să o revoce oricând, chiar şi după încetarea căsătoriei, ori după decesul soţului donatar, simpla manifestare de voinţă a donatorului producând, în mod valabil, revocarea donaţiei. Ea poate îmbrăca forma expresă sau tacită, ca şi în cazul testamentului, fiind la bunul plac al dispunătorului, până la încetarea lui din viaţă.
De aceea, acţiunea promovată nu putea fi admisă, neexistând nici o cauză legală de revocare, ale cărei condiţii de îndeplinire să poată fi analizate de către instanţă, ştiut fiind că instanţa nu poate hotărî în privinţa a aceea ce legiuitorul a dispus să fie lăsat Ia voia neîngrădită a persoanei (ad nutum).
în consecinţă, recursul va fi respins, iar instanţa va schimba numai motivarea greşită în drept, constatând că hotărârea de respingere a cererii de revocare a donaţiei trebuie menţinută, cu precizarea că este inadmisibilă şi nu tardivă ori prescrisă.
← Contract de donaţie. Ingratitudinea donatarului - cauză... | Contract de donaţie. Nulitate. Caducitatea ofertei de donaţie,... → |
---|