Legat cu titlu particular. Modalitatea de acceptare

Prin încheiere, prima instanţă a admis în parte, în principiu, acţiunea reclamanţilor şi a constatat deschisă succesiunea autorului, vocaţia succesorală a părţilor, drepturile pe care le culeg şi compunerea masei partajabile.

Cererea reconvenţională formulată de pârâtă a fost respinsă, cu motivarea că, deşi aceasta şi soţul ei au fost instituiţi de autori, printr-un testament din 1979, ca legatari ai imobilelor obiect al cererii, nu au invocat această calitate în termenul de acceptare a succesiunii prevăzut de art. 700 alin. 1 C. civ., situaţie în care nu s-a dat eficienţă testamentului, bunurile intrând în masa partajabilă.

Aceeaşi instanţă, prin sentinţă, a admis în parte acţiunea şi a dispus ieşirea părţilor din diviziune, atribuind bunurile conform lotizării din unica variantă a raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză, respingând totodată cererea reconvenţională.

Tribunalul Vâlcea, prin decizia civilă nr. 405/22.03.2002, a anulat ca insuficient timbrat apelul declarat numai de unul din reclamanţi şi a respins ca nefondat apelul pârâţilor, însuşindu-şi motivarea primei instanţe.

Curtea de apel a admis recursul declarat de pârâţi, a casat decizia instanţei de apel şi a trimis cauza spre rejudecare aceluiaşi tribunal.

Instanţa de recurs a reţinut că pârâţii au dovedit că au intrat în stăpânirea bunurilor succesorale imediat după încetarea din viaţă a autorilor, cu care au locuit în gospodărie, folosind bunurile respective şi pe parcursul vieţii acestora; pârâta, împreună cu soţul ei, care nu este moştenitor legal, au calitatea de moştenitori testamentari.

Potrivit art. 700 C. civ. şi art. 21 din Decretul nr. 167/1958, numai legatarul universal sau cu titlu universal are obligaţia să accepte legatul în mod expres sau tacit în termenul de 6 luni de la deschiderea succesiunii, această obligaţie nerevenind legatarului cu titlu particular.

S-a concluzionat în sensul că renunţarea la moştenirea legală nu operează şi pentru legatul cu titlu particular, dreptul legatarului cu titlu particular derivând nu din lege, ci din testament, astfel încât beneficiarul unui atare act nu este obligat să accepte succesiunea în termenele şi cu procedura prevăzută de art. 685 şi urm. C. civ.

în cauză, pârâţii sunt beneficiarii unui legat cu titlu particular, calitate în care nu aveau obligaţia să se prezinte la notariat pentru a-şi exprima în mod expres intenţia de a-l accepta, operând o acceptare tacită prin intrarea în posesia bunurilor testate de îndată ce s-a deschis succesiunea autorilor.

C.A. Piteşti, decizia civilă nr. 1124/R/07.06.2002

Moştenire testamentară. Legat universal. Modalitatea de...  Reducţiunea liberalităţilor excesive

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Legat cu titlu particular. Modalitatea de acceptare