Legea nr. 10/2001. Acte de privatizare încheiate fără respectarea dispoziţiilor legale. Consecinţe

Comentarii

0

Legea nr. 10/2001, art. 46 alin. (1), (4) Decretul-Lege nr. 115/1938, art. 26 Legea nr. 7/1996

Potrivit dispoziţiilor art. 46 alin. (1) şi (4) Legea nr. 10/2001 privind actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile care cad sub incidenţa acestei legi, sunt valabile dacă au fost încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrăinării ori sunt lovite de nulitate absolută dacă au fost încheiate cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării.

Pentru cazul în care imobilele naţionalizate nu au fost intabulate în cartea funciară anterior înstrăinării, ne aflăm în prezenţa încălcării dispoziţiilor art. 26 Decretul-Lege nr. 115/1938 şi ale art. 28 Legea nr. 7/1996.

Intră în categoria actelor juridice de înstrăinare încheiate în procesul de privatizare şi contractele de vânzare de acţiuni dacă imobilele în cauză sunt incluse în capitalul social al societăţii comerciale privatizate.

C.A. Alba-lulia, Secţia civilă, decizia nr. 347 din 19 aprilie 2006

Asupra recursului înregistrat la această instanţă la nr. 8291 din 21 decembrie 2005, venit de la l.C.C.J. în baza încheierii civile nr. 7017 din

22 septembrie 2005, pronunţată în dosarul nr. 11266/2003 spre competentă soluţionare la C.A. Alba-lulia, curtea reţine:

Prin decizia civilă nr. 394/A/2003, pronunţată de C.A. Alba-lulia în dosarul civil nr. 3022/2003, a fost respins apelul formulat de reclamanţii Ţ.I., Ţ.L., V.Ţ, B.M., D.V. şi O.M. împotriva sentinţei civile nr. 119 din 19 februarie 2003, pronunţată de Trib. Hunedoara.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:

Din prevederile art. 46 rezultă că intră sub incidenţa acestui text de lege toate actele de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate cu sau fară titlu valabil, dacă au fost încheiate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001.

Din interpretarea acestui text de lege rezultă că intră sub incidenţa acestui text de lege actele juridice de înstrăinare cu titlu particular, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare având ca obiect imobile cu sau fără titlu valabil.

Prima instanţă a dat o corectă interpretare a acestui text de lege şi faptului că nu intră sub incidenţa art. 46 contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni sau părţi sociale deţinute de stat sau unităţile administrativ-teritoriale la societăţile comerciale supuse procesului de privatizare, căci obiectul acestora nu îl constituie activele imobiliare ale societăţii, ci dreptul de proprietate încorporat asupra părţii din capitalul social deţinut de stat, după caz la alte societăţi.

Privatizarea societăţilor comerciale s-a realizat prin transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor sau părţilor sociale aparţinând statului, iar nu asupra bunurilor, inclusiv imobilelor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale, iar acestea nu reprezintă şi o înstrăinare a bunurilor imobile, astfel că atât imobilul în cauză, cât şi dispoziţiile art. 46 nu şi-au găsit aplicarea.

împotriva acestei hotărâri au promovat recurs reclamanţii Ţ.I., Ţ.L., V.Ţ, B.M., D.V. şi O.M., pentru Ţ.I., decedat în cursul soluţionării recursului, judecata a fost continuată cu Ţ.I.V., moştenitor legal, decizia fiind criticată după cum urmează:

Reclamanţi au arătat că pe terenul înscris în C.F. 497 Deva, în suprafaţă de 1237 mp au fost ridicate două construcţii de către antecesorii lor, una dintre construcţii având intrare din str. Horea nr. 42, iar cealaltă din str. Plevnei nr. 14, având destinaţia de moară agricolă.

Imobilul moară a fost naţionalizat şi trecut în administrarea succesivă a mai multor instituţii şi a ajuns în final la pârâta S.C. M. S.A. Deva, unitate la care au făcut mai multe demersuri pentru revendicare. Cu adresa nr. 232/1002 din 18 mai 1998 şi nr. 232/383 din 4 februarie 2000, s-au adresat F.P.S. Deva despre situaţia morii informând-o pe F.P.S. (actual APAPS), inclusiv pârâta S.C. M. S.A. Deva cu adresa nr. 517 din 27 aprilie 2001.

Faţă de cele de mai sus, recurenţii au învederat caracterul abuziv al privatizării şi reaua-credinţă în încheierea actelor de privatizare, prin includerea morii.

Totodată, arată că actele de înstrăinare a patrimoniului S.C. M. S.A. Deva, inclusiv a morii recurenţilor, arată că intră sub incidenţa art. 46 Legea nr. 10/2001.

Recurenţii explică de asemenea noţiunea de „capital” şi „acţiune” în înţelesul Legii nr. 31/1990, arătând că averea părinţilor lor a profitat timp de 55 ani, împreună cu dividendele culese, altor persoane, că insistă pentru anularea privatizării în privinţa bunurilor lor şi restituirea în natură a imobilului.

Recursul este scutit de taxe judiciare.

Motivele de recurs au fost detaliate şi prin precizările de la filele 6-11 pe numeroase considerente de nelegalitate ale hotărârii atacate, arătând, în esenţă, că pârâţii au înstrăinat o dată cu acţiunile şi activul „moară”, astfel că se impune anularea actelor prin care 76,87 % din patrimoniul S.C. M. S.A. Deva l-a reprezentat moara Deva.

Se critică de asemenea prezenţa în hotărârea atacată a unor considerente contradictorii atât sub aspectul detaşării acţiunilor societăţii de obiectul material care este moara, cât şi sub aspectul naturii actului dedus judecăţii, neexaminând temeinicia contractului de vânzare-cumpărare nr. 54 din 6 noiembrie 2000.

Pârâtele nu au formulat întâmpinări la I.C.C.J.

Nici S.C. M. S.A. Deva nu a formulat întâmpinare în dosarul I.C.C.J. a României, dar a depus concluzii scrise, solicitând respingerea recursului şi să se menţină hotărârile pronunţate ca temeinice şi legale, deoarece reclamanţii urmăresc un singur bun, iar actele încheiate nu justifică acţiunea. Se arată că reclamanţii nu au nici interes şi nici calitate procesuală pasivă, deoarece nu au fost parte în actul juridic al cărui nulitate relativă o cer, iar actele nu au încălcat nici un temei de drept la încheierea lor.

Pârâta S.C. M. S.A. Deva nu a formulat întâmpinare nici în dosarul de recurs continuat la C.A. Alba-lulia şi a repetat aceleaşi concluzii depuse la I.C.C.J.

Pârâta S.I.F. Banat-Crişana, prin întâmpinarea depusă în dosarul de faţă, a invocat lipsa calităţii procesuale pasive, întrucât aceasta a avut calitatea de acţionar al S.C. M. S.A. Deva, iar nu de proprietar a bunurilor revendicate şi în această calitate nu putea să dispună în mod direct de bunuri. După ce şi-a înstrăinat acţiunile, nu mai deţine calitatea de acţionar.

Mai arată că potrivit pct. 43 Legea nr. 99/1999, de modificare a

O.U.G. nr. 88/1997, dispune că instanţele publice implicate asigură repararea prejudiciilor cauzate foştilor proprietari prin restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv.

Examinând legalitatea hotărârii atacate sub aspectul criticilor aduse, curtea reţine că recursul este fondat şi în baza art. 312 C. proc. civ. se va admite, schimbând în totalitate decizia atacată în sensul admiterii apelului şi admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată.

Motivele pentru care se adoptă această soluţie sunt următoarele:

Reclamanţii sunt titulari ai dreptului de proprietate asupra terenului înscris în C.F. 497 Deva, nr. top 1464, 1465, consemnat la poziţiile 39, 40 din cartea funciară (f 42-43 dos. 6866/2001).

înscrierea dreptului în cartea funciară creează opozabilitate erga omnes şi potrivit dispoziţiilor art. 17 Decretul-Lege nr. 115/1938, dobândirea de către o altă persoană a drepturilor reale poate avea loc numai cu consimţământul titularului tabular. Prin aceasta, părţile în litigiu au cunoscut cine este adevăratul proprietar al imobilului teren.

Moara a fost naţionalizată de la proprietarul terenului Ţ.l. prin Legea nr. 119/1948, M. Of. nr. 299 din 2 octombrie 1948 la p. 16 A (f 50 verso), act ce probează că reclamantul Ţ.I., împreună cu Ţ.B., Ţ.L. şi M.L. sunt şi proprietarii morii preluate prin acest act abuziv. Astfel că, întrucât proprietatea imobiliară în Ardeal a fost supusă publicităţii imobiliare încă din anul 1938, cumpărătorii unui imobil, construcţii sau teren, erau obligaţi să consulte înscrierile din cartea funciară anterior achiziţionării acestuia.

în sensul asigurării opozabilităţii faţă de terţi, facem trimitere şi la dispoziţiile art. 27, 28 Legea nr. 7/1996, potrivit cărora înscrierea drepturilor reale în cartea funciară produce efecte de opozabilitate faţă de terţi şi nu pot fi transmise legal dacă nu au fost intabulate.

Efectul de opozabilitate faţă de terţi nu a fost asigurat pentru moara naţionalizată de către pârâţii vânzători nici prin înscrierea în cartea funciară şi nici prin efectul legii potrivit art. 28 alin. (1) şi (2) Legea nr. 7/1996, în timp ce pentru proprietarul terenului este atrasă prezumţia legală reglementată de art. 1 Legea nr. 7/1996 şi de art. 492 C. civ., de proprietar al construcţiei.

In art. 36 alin. (2) lit. d) şi art. 38 Legea nr. 31/1990 privitoare la societăţile comerciale, este prevăzută obligativitatea depunerii anexat cererii de înmatriculare a societăţii a actelor privind proprietatea asupra aportului în natură şi raportul de evaluare, astfel că întrucât pârâta S.C. M. S.A. Deva a emis acţiuni pentru imobilul moară inclus în capitalul social, se prezumă că aceasta a îndeplinit cerinţele art. 36. în caz contrar, nu putea fi evidenţiată moara în actele de privatizare.

Cum acţiunile unei societăţi comerciale exprimă în echivalent valoric bunurile ce compun patrimoniul acesteia şi alte valori prevăzute de lege, este cert că la data negocierii hotărârii de achiziţionare a acţiunilor societăţii se au în vedere bunurile pe care le exprimă.

Din datele privitoare la situaţia patrimonială consemnate în capitolul 1.2 al Dosarului de prezentare a ofertei de vânzare a acţiunilor S.C. M. S.A.

Deva rezultă că unul dintre bunurile acesteia a fost moara din Deva, str. Plevnei nr. 14 (f. 64 dos. 7911/2000), în suprafaţă de 649 mp, aceasta fiind menţionată şi la 1.2.2 în lista principalelor clădiri (f. 65).

în descrierea din sinteză (f. 68) este redată din nou cu localizare în str. Plevnei nr. 14 Deva.

Reclamanţii s-au judecat şi au urmărit recuperarea morii în mod constant şi s-au adresat cu somaţii la toate forurile, precum F.P.S. Deva, cu adresa nr. 232/1002 din 18 mai 1998 (f. 17 dos. 1826/2002) şi cu nr. 232/383 din 4 februarie 2000, S.C. M. S.A. Deva cu adresa nr. 232/801 din 3 iunie 1997 (f. 16), Consiliului judeţean Hunedoara (f. 21), Parlamentului României (f. 22), Senatului României şi Ministerului Justiţiei (f. 23-25).

Văzând că cererea a fost adresată instanţei de judecată în timp util, respectiv la 26 octombrie 2001, se constată că actele de privatizare având ca obiect moara Deva s-au încheiat cu ignorarea dispoziţiilor art. 480 C. civ. şi ale art. 25 Legea nr. 12/1995, care prevedeau apariţia şi a altei reglementări legale de restituire a altor imobile care nu au fost prevăzute în Legea nr. 112/1995, preluate abuziv de către statul român.

Instanţa de apel şi prima instanţă în mod cu totul nejustificat au respins acţiunea reclamanţilor de restabilire a dreptului de proprietate printr-o detaşare formală şi cu neobservarea art. 36 şi 91 alin. (1) Legea nr. 31/1990 a acţiunilor vândute de S.C. M. S.A. Deva de obiectul material pe care îl reprezentau acţiunile, sustrăgându-le astfel, în mod artificial, de sub incidenţa dispoziţiilor art. 46 Legea nr. 10/2001.

Reaua-credinţă a cumpărătorului este probată prin obligaţia de a fi consultat cartea funciară şi avizările reclamanţilor.

Cum prin dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a), imobilele preluate în baza Legii nr. 119/1948 sunt calificate preluări abuzive, terenul de sub moară nu a fost naţionalizat, rămânând în proprietatea proprietarilor iniţiali şi vânzarea acţiunilor aferente imobilului moară s-a făcut de către S.C. M. S.A. Deva cu încălcarea dispoziţiilor art. 28 Legea nr. 7/1996 şi ale art. 26 Decretul-Lege nr. 115/1938, fară a intabula în prealabil imobilul în cartea funciară, sunt lovite de nulitate actele de dispoziţie potrivit art. 46 alin. (1) şi (4) Legea nr. 10/2001, în forma în vigoare la data introducerii acţiunii.

Pentru repararea prejudiciului cauzat cumpărătorului prin restituirea în natură a imobilului foştilor proprietari, instituţiile publice implicate în privatizare vor avea calitate procesuală pasivă potrivit dispoziţiilor art. 324 Legea nr. 99/1999.

Pentru motivele de mai sus, curtea, în baza art. 312 C. proc. civ., va admite recursul, va modifica decizia civilă atacată în sensul că va admite ca fondat apelul reclamanţilor şi moştenitorului reclamantului decedat împotriva sentinţei civile nr. 119/2003 a Trib. Hunedoara, pe care o schimbă în totalitate, în sensul că admite ca fondată acţiunea civilă împotriva tuturor pârâţilor şi constată nulitatea parţială a actelor juridice de înstrăinare a capitalului social al S.C. M. S.A. Deva cu privire la imobilul moară agricolă situată în Deva, str. Plevnei nr. 14 şi revenirea la situaţia anterioară încheierii actelor de privatizare. Imobilul moară se află pe terenul înscris în C.F. 497 Deva, nr. top 1464-1465, proprietatea reclamanţilor.

Pentru aceleaşi motive pe care le-am dezvoltat mai sus cu privire la acoperirea acţiunilor de obiecte materiale constând din bunuri, curtea, respingând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta S.I.F. Banat-Crişana, va admite acţiunea şi în raport cu această pârâtă.

în baza art. 274 C. proc. civ., curtea le va obliga pe pârâtele S.C. M. S.A. Deva, A.P.A.P.S. - Sucursala regională Vest Timişoara şi A.P.A.P.S. Bucureşti, care au beneficiat de încasarea contravalorii bunurilor vândute nelegal prin contractul de privatizare, la plata sumei de 300 lei RON cheltuieli de judecată în recurs justificate cu chitanţă fiscală (f. 62). .

Admite ca fondat recursul civil formulat de reclamanţii Ţ.L, decedat, preluat de moştenitorul legal Ţ.L, V.Ţ., L.V.Ţ., B.M., D.V. şi O.M. împotriva deciziei civile nr. 394/A/2003, pronunţată de C.A. Alba-lulia în dosarul nr. 3022/2003, pe care o modifică în sensul că admite ca fondat apelul civil formulat de reclamanţii Ţ.L, Ţ.L., V.Ţ., B.M., D.V. şi O.M. împotriva sentinţei civile nr. 119 din 19 februarie 2003, pronunţată de Trib. Hunedoara în dosarul nr. 7911/2001, pe care o schimbă în totalitate şi, în consecinţă,:

Admite ca fondată acţiunea civilă formulată de reclamanţii Ţ.L, Ţ.B., Ţ.L. şi M.L., decedată, continuată de moştenitorii M.D.V. şi O.M. împotriva pârâţilor S.C. M. S.A. Deva,- A.P.A.P.S.-Sucursala Regională Vest Timişoara, A.P.A.P.S. Bucureşti, S.I.F. Banat-Crişana Arad şi S.E.I. şi, în consecinţă, constată nulitatea parţială a actelor juridice de înstrăinare a capitalului social al S.C. M. S.A. Deva cu privire la imobilul înscris în C.F. 497 Deva, top 1464-1465, reprezentând moara agricolă situată în Deva, str. Plevnei nr. 14 şi dispune revenirea la situaţia anterioară încheierii actelor de privatizare.

<

Vezi şi alte speţe de drept civil: