Nulitate act juridic. Participarea în proces a tuturor părţilor contractante
| Comentarii |
|
Acţiunea în anularea unui act juridic se impune a se judeca în contradictoriu cu toate părţile contractante, în caz contrar cererea fiind inadmisibilă.
Trib. Bucureşti, Secţia a lll-a civilă, decizia nr. 217A din 6 februarie 2003, înc.P.J.C. T.B. 2000-2003, p. 203
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 6 Bucureşti la data de 13 martie 2002, sub nr. 3780/2002, reclamanţii P.C. şi P.E. au chemat în judecată pe pârâţii M.C., M.E. şi M.R., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâţilor să le lase acestora, în deplină proprietate şi folosinţă, imobilul situat în Bucureşti, Cal. C. nr. 52, Bl. S., sc. 2, et. 2, ap. 47, sector 6; să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 2893 din 21 mai 1998, să se dispună anularea transcrierii înregistrate la nr. 10641 din 25 august 1998 la Judecătoria Sector 6 Bucureşti, precum şi evacuarea pârâţilor din imobilul menţionat mai sus, pentru lipsa titlului locativ, cu cheltuieli de judecată.
în motivarea cererii formulate, reclamanţii au arătat că au încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2661 din 24 septembrie 1996 la Biroul Notarului Public M.T. din Bucureşti şi trecut în registrul de transcripţiuni imobiliare sub nr. 15298 din 1 octombrie 1996 la Judecătoria Scctor 6 cu O.C.R., care a deţinut imobilul transmis în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 11/1996, pe care 1-a încheiat cu SC O. SA. Ulterior, reclamanţii au aflat că apartamentul a mai fost vândut de către O.C.R. lui T.T.R., cu contract de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 2454 din 5 septembrie 1996, iar T.T.R. 1-a vândut soţilor G.S. şi G.A., cu contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 9 din 6 ianuarie 1997.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2893 din 21 mai 1998, G.Ş. şi GA au vândut imobilul din litigiu soţilor M.C. şi M.E.
S-a mai arătat că prin sentinţa civilă nr. 11336 din 19 decembrie 1997 a Judecătoriei Sector 6 Bucureşti s-a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 2454 din 5 septembrie 1996 şi anularea actului de vânzare-cumpărare subsecvent nr. 9 din 6 ianuarie 1997 şi s-a dispus evacuarea numiţilor G.Ş. şi G. A. din apartamentul respectiv.
Prin sentinţa civilă nr. 5864 din 27 mai 2002, Judecătoria Sector 6 Bucureşti a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, ca neîntemeiată şi a respins, ca inadmisibil, capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a titlului pârâţilor M.C., M.E. şi M.R. şi, de asemenea, a respins, ca neîntemeiate, celelalte capete de cerere formulate de către reclamanţi. A obligat reclamanţii la plata către pârâţi a sumei de 3.000.000 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că reclamanţii au chemat în judecată, pentru constatarea nulităţii unui contract, doar una din părţi (cumpărători), nu şi pe cocontractanţi (vânzătorii G.Ş. şi G.A.), motiv pentru care capătul de cerere privind valabilitatea titlului pârâţilor este inadmisibil, neputându-se pronunţa o hotărâre în contradictoriu numai cu una dintre părţi.
De asemenea, cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului din litigiu, instanţa de fond a reţinut că pârâţii au poziţia unor subdo-bânditori de bună-credinţă, titlul acestora fiind mai bine definit, aceştia având şi posesia asupra apartamentului respectiv.
împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii, criticând-o pentru nelegal itate şi netemeinicie.
Motivele de apel invocate de către apelanţi sunt următoarele:
1. Greşit s-a reţinut că nu se poate pronunţa o hotărâre în legătură cu valabilitatea unui act juridic, în contradictoriu doar cu una dintre părţile contractante.
2. Greşit s-a reţinut că pârâţii, în cazul comparării titlurilor de proprietate, au o situaţie mai favorabilă.
La data de 1 octombrie 2002, intimaţii-pârâţi au depus la dosarul cauzei întâmpinare. Apelul a fost legal timbrat.
în apel, părţile nu au mai solicitat administrarea vreunei alte probe.
Analizând materialul probator administrat în cauză, tribunalul reţine următoarele:
Astfel, constată că primul motiv de apel este nefondat, pentru următoarele considerente.
Reclamanţii, prin cererea formulată, au solicitat constatarea nulităţii absolute a titlului pârâţilor, chemând în judecată doar o parte contractantă, respectiv numai pe cumpărători, pârâţii M.C. şi M.E.
în atare situaţie, tribunalul constată că instanţa de fond, în mod corect, a respins, ca inadmisibil, acest capăt de cerere, motivat de faptul că nu se putea pronunţa în legătură cu valabilitatea actului juridic respectiv, în contradictoriu doar cu una din părţile contractante.
Al doilea motiv de apel invocat de către apelanţii-reclamanţi este apreciat de către tribunal ca fiind fondat.
Astfel, s-a formulat de către reclamanţi o acţiune în revendicare, ce are ca obiect apartamentul situat în Cal. C. nr. 52, bl. S., sc. 2, ap. 47, sector 6, Bucureşti.
Titlul reclamanţilor îl constituie contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 2661 din 24 septembrie 1996 la Biroul Notarului Public M.T. din Bucureşti şi trecut în Registrul de Transcripţiuni Imobiliare sub nr. 15298 din 1 octombrie 1996 la Judecătoria Sector 2 Bucureşti.
Titlul pârâţilor îl constituie contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2893 din 21 mai 1998 la Biroul Notarilor Publici Asociaţi din Bucureşti, Cal. V. nr. 155 şi care a fost transcris tot în anul 1998, la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.
în atare situaţie, comparând cele două titluri, tribunalul apreciază că titlul reclamanţilor are preferinţă, motivat de faptul că acesta a fost transcris primul, respectiv în anul 1996, autorul comun al părţilor fiind O.C.R.
Prin urmare, în temeiul dispoziţiilor prevăzute de art. 480 C. civ., constată că acţiunea în revendicare a reclamanţilor este întemeiată şi o va admite şi, în consecinţă, titlul reclamanţilor fiind preferabil, urmează să admită şi capătul de cerere privind evacuarea pârâţilor din imobilul din litigiu.
Aşadar, pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor prevăzute de art. 296 C. proc. civ., a admis apelul, a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că a obligat pârâţii să lase reclamanţilor, în deplină proprietate şi posesie, imobilul situat în Bucureşti, Cal. C. nr. 52, bl. S., sc. 2, ap. 47, sector 6 şi a dispus evacuarea pârâţilor din imobilul respectiv.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.
în cauză, apelanţii-reclamanţi nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Notă: Apreciem ca fiind criticabilă soluţia tribunalului, întrucât principiul unanimităţii, cu consecinţa obligativităţii coparticipării procesuale active şi pasive, este aplicabil doar în materia actelor de dispoziţie. Acţiunea în anularea unui act juridic nu are un astfel de regim juridic (întâlnit, de exemplu, la acţiunea în revendicare), astfel încât se poate judeca în contradictoriu numai cu una din părţile contractante, determinând inopozabilitatea hotărârii pentru partea care nu a participat la judecată.
| ← Prin Decizia nr. 32 din 9 iunie 2008 (M. Of. nr. 830 din 10... | Vânzarea lucrului altuia. Aprecierea bunei-credinţe → |
|---|
