O.U.G nr. 40/1999. Aplicabilitate. Obligare la încheierea contractului de închiriere
Comentarii |
|
Prin sentinţa civilă nr. 673 8 din 2.10.2001, Judecătoria Baia-Mare a admis acţiunea reclamanţilor B.M. şi B.R. împotriva pârâtei P.C. şi, drept urmare, a dispus evacuarea pârâtei din imobil. A obligat pârâta la plata a 106,45 dolari SUA chirie pe lunile septembrie - octombrie 2000 şi, în continuare, 53,23 dolari lunar chirie. A respins acţiunea reconvenţională formulată de pârâtă.
în motivare instanţa a reţinut următoarele.
Prin hotărâre judecătorească imobilul a fost retrocedat reclamanţilor, iar în imobil funcţionează cabinete medicale, unul fiind deţinut de pârâtă, care datorează chirie.
Acţiunea reconvenţională nu este fondată. O.U.G. nr. 40/1999, modificată prin Legea nr. 10/2001, nu este aplicabilă, dispoziţiile acestui act normativ fiind aplicabile numai spaţiilor cu destinaţie de locuinţă iar chiria se stabileşte conform art. 1411 şi 1429 C. civ.
Prin decizia civilă nr. 75 din 1.02.2002, Tribunalul Maramureş a admis apelul pârâtei şi a schimbat în parte sentinţa, în sensul că a admis acţiunea reconvenţională şi a obligat-o să plătească suma de 380.000 lei lunar.
Tribunalul a reţinut faptul că reclamanţii nu pot pretinde chirie, ci doar despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a spaţiului cuantumul acestora fiind convenit la 380.000 lei lunar.
Prin decizia civilă nr. 1264 din 5.06.2002, recursul reclamanţilor a fost admis şi s-a modificat decizia, în sensul respingerii apelului pârâtei. S-a respins recursul pârâtei.
Curtea a reţinut următoarele.
în lipsa contractului de închiriere pârâta datorează despăgubiri şi nu chirie. Suma de 53,23 dolari a fost corect stabilită raportat la faptul că reclamanţii o pot obţine prin închirierea spaţiului.
O.U.G. nr. 40/1999, modificată prin Legea nr. 241/2001, nu este aplicabilă, cât timp la data intrării ei în vigoare - 8 aprilie 1999, pârâta nu era parte într-un contract de închiriere în curs de executare.
C.A. Cluj, decizia civilă nr. 1264 din 5.06.2002