Decizia comercială nr. 115/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA C.Ă,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 115/2011
Ședința a de 08 I. 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F. T. JUDECĂTOR M. H.
GREFIER D. C.
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta SC C. M. S. împotriva sentinței comerciale nr. 8333 din data de (...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu pârâtul C. LOCAL AL M. C.-N., având ca obiect - pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurenta prin avocat A. M., în baza împuternicirii avocațiale din (...), aflată la fila 4 din dosar, lipsind intimata.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată, apel, în urma recalificării căii de atac din recurs în apel.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul declarat este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru în valoare de în valoare de 4 lei, achitată cu chitanțele nr. 8004872 din (...) și nr. 8004873 din (...), aflate la filele 10-11 din dosar și timbru judiciar de 0,3 lei.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...), intimatul-pârât a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare.
C.ea, din oficiu, pune în discuția părților prezente excepția necompetenței materiale a T.ui C. C. de soluționare a cauzei pe fond, raportat la natura administrativă a contractului încheiat cu pârâta.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea excepției necompetenței materiale a Tribunalul Comercial Cluj în soluționarea fondului cauzei.
C.ea reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
C.EA
Prin Sentința comercială nr. 8333 din (...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr. (...) s-a admis excepția invocată din oficiu și în consecință: s-a respins cererea formulată de reclamanta SC C. M. S. în C.-N. în contradictoriu cu pârâtul C. LOCAL AL M. C.-N. pentru lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Analizând excepția necompetenței materiale invocată de pârât, instanța respins-o in sedinta publica , raportat la obiectul prezentei cauzei, respectiv la faptul ca se solicita despagubiri in baza contractului de asociere în participațiune nr.53/(...) , care este un contract comercial , litigiul avand o natura comerciala.
In sedinta publica din data de 7 decembrie 2010 instanta, raportat la prev. art. 137 c.pr.civ., a invocat din oficiu exceptia lipsei capacitatii procesuale active de folosinta a C. Local C.-N., avand in vedere dispozitiile art. 41 c.pr.civ., coroborat cu art.43 c.pr.civ.si cu art. 21 si urmatoarele din legea nr. 215/2001.
Conform art. 21 din legea nr. 215/2001 unitățile administrativ- teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, iar consiliile locale, potrivit reglementarii art. 22 alin. 2 din legea nr. 215/2001 funcționează doar ca autorități ale administrației publice locale.
In art. 21 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 se prevede expres că „în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean";, sensul stric al noțiunii de unitate administrativ teritorială fiind cel stabilit de dispozițiile imperative ale art. 20 alin. 1 din Legea nr. 215/2001.
Față de conținutul prevederilor legale arătate, și având în vedere toate dispozițiile Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, instanța statueaza in sensul ca un consiliu local nu are capacitate procesuală de folosință, astfel că nu poate sta în judecată ca reclamant.
Capacitatea procesuală de folosință este una dintre cele patru condiții de exercițiu a acțiunii civile, alături de afirmarea unui drept, interes și calitatea procesuală, iar verificarea indeplinirii in mod cumulat a acestor condiții este obligatorie pentru a se da curs demersului procesual .
Conform art. 41 alin. 1 și 2 Cod proc.civ., „orice persoana care are folosința drepturilor civile poate sa fie parte în judecata";, iar „asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridică pot sta în judecata ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere";. Aceste prevederi legale trebuie aplicate fără distincție și consiliilor locale, care nu pot promova acțiuni în justiție, neavând personalitate juridică, iar actiunile trebuie să fie promovate de unitatea administrativ teritoriala, aceasta fiind o cerinta a capacitatii procesuale de folosință.
Conform art. 43 c. pr.civ. actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile.
Pentru considerentele arătate, instanța a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului C. LOCAL AL M. C.-N., exceptie invocată din oficiu, și în consecință a respins cererea reclamantei ca fiind formulata împotriva unei persoane lipsita de capacitate procesuala de folosinta.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recalificat ca apelreclamanta S. "C. M." S. solicitând admiterea prezentului să se caseze ca nelegală hotărârea atacată, cu consecința trimiterii dosarului spre rejudecare către Tribunalul Comercial Cluj.
În motivare s-a arătat că:
În fapt, instanța de fond a soluționat cererea dedusă judecății pe cale de excepție, pronunțând hotărârea atacată fără a intra în cercetarea fondului, urmarea a admiterii excepției lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului intimat C. Local al M. C.-N.
Pentru a pronunța hotărârea atacată astfel, instanța de fond, în mod greșit a reținut că, în speță intimatul C. Local al M. C.-N., nu are capacitate procesuală de folosință.
Pentru a afirma aceasta și în susținerea prezentului recurs, are în vedere următoarele argumente:
1. Pe de o parte, în ceea ce privește capacitatea procesuală de folosință a pârâtului intimat C. Local al M. C.-N.,
Solicită a observa că în mod eronat instanța de fond a reținut că acesta nu ar avea capacitate procesuală de folosință.
Pentru a afirma aceasta, are în vedere în principal prev. art. 36 alin. 2 lit. c din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora, C. local exercită atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului.
Ori raportat la textul de lege sus arătat și la prevederile C. de care subscrisa ne prevalăm în prezenta cauză, solicită a observa că în spetă C. Local al M. C.-N. s-a angajat contractual în relatia cu reclamanta în nume propriu, în calitate de administrator al bunurilor municipiului.
Acesta este și motivul pentru care reclamanta a înțeles să se îndrepte cu cererea de chemare în judecată ce face obiectul prezentului dosar împotriva administratorului bunurilor - cocontractantul său - respectiv C. Local al M. C.-N. și nu împotriva proprietarului bunurilor, respectiv M. C.-N.
Și aceasta, pentru că prejudiciul nu a fost cauzat reclamantei de proprietarul imobilelor în discuție - Mun. C.-N., cu care de altfel, așa cum a arătat, nu avem nici o relație contractuală, ci de administratorul acestor bunuri, respectiv de către C. Local al M. C.-N. care a înțeles să nu-și îndeplinească sau să-și îndeplinească necorespunzător obligațiile contractual asumate.
2. Pe de altă parte și practica instanțelor de judecată în mod constant reține capacitatea procesuală de folosință a C. Local în materia răspunderii contractuale.
Astfel, într-o speță similară, grefată pe un contract de asociere în participațiune încheiat între o societatea comercială și C. Local al M. C.-N., instanța - Tribunalul Cluj! și Tribunalul Comercial Cluj - a primit și judecat cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul C. Local al M. C.-
N., statuând în sensul că C. Local al M. are capacitate procesuală de folosință și poate sta în instanță în nume propriu în calitate de reclamant.
Aceasta poziție a fost confirmată și de C.ea de apel C. care s-a pronunțat în recurs în contradictoriu cu C. Local al M. C.-N. în nume propriu.
În drept, își întemeiază prezentul pe prev. art. 299 si urm. C. proc. civ., art. 36 alin. 2 lit. c din Legea nr. 215/200l.
În probațiune solicită încuviințarea administrării în prezenta cauză a probei cu înscrisuri.
Anexează alăturat: extras practica judiciară, împuternicire avocațială.
Pârâtul intimat C. Local al municipiului C.-N. a formulat întâmpinaresolicitând respingerea recursului ca nefondat.
In fapt, prin sentinta comerciala recurata, instanta de fond a admis exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a C. Local al municipiului C.-N., invocata din oficiu, si in consecinta a respins actiunea in pretentii formulata de reclamanta.
Prin motivele dezvoltate memoriul de recurs, societatea recurenta sustine ca instanta de fond in mod eronat a retinut ca paratul C. Local al municipiului C.-N. nu are capacitate procesuala de folosinta, prin raportare la prevederile art. 36 alin. 2 lit. c din legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale.
Cu privire la aceste sustineri, invederează onoratei instante urmatoarele:
Persoanele juridice nu au o capacitate de folosinta generala, ci ele pot dobandi numai acele drepturi si obligatii care corespund scopului stabilit prin lege si statut la infiintarea lor.
Dispozitiile Legii nr. 215/2001 stabilesc limitativ atributiile autoritatilor administrative, consiliile locale avand calitatea de autoritati deliberative, carora le lipseste capacitatea de reprezentare in relatiile cu alte autoritati adminsitrative sau in justitie.
Prevederile acestui act normativ sunt imperative in domeniul atributiilor pe care le reglementeaza, astfel incat interpretarea extensiva pe care recurenta o incearca in argumentare a motivelor de recurs,considera ca nu este admisibila.
Potrivit dispozitiilor art. 21 alin. 2 din legea nr. 215/2001, autoritatea care reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in raporturile cu tertii este cea executiva, respectiv primarul.
Astfel, prin raportare la dispozitiile art. 21 si art. 23 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, astfel cum a fost modificata si completata, apreciază paratul
C. Local al municipiului C.-N. nu are capacitate procesuala de folosinta, intrucat prevederile Legii nr. 215/2001 stabilesc, cum a aratat si mai sus, in mod limitativ atributiile autoritatilor adminsitrative, consiliile locale avand avand calitatea de autoritati deliberative carora le lipseste capacitatea de reprezentare in relatiile cu alte autoritati adminsitrative sau in justitie, unitatile administrativ-teritoriale fiind reprezentate in relatiile cu tertii de primar.
Pentru toate aceste considerente, considera ca instanta de fond in mod judicios a considerat ca paratul C. Local al municipiului C.-N. nu poate sta in judecata, pronuntand astfel o hotarare legala si temeinica si solicita respingerea recursului declarat de reclamanta, ca fiind nefondat.
Deliberând asupra apelului C.ea constată următoarele:
Obiectul prezentului litigiu constă în pretențiile pe care reclamanta SC C. M. S. le-a formulat împotriva pârâtului C. Local al mun. C.-N. în temeiul contractului de asociere în participațiune nr. 53/(...) încheiat între părți.
Astfel, în baza HCL nr. 282/(...) a fost încheiat contractul de asociere în participațiune menționat, având ca obiect exploatarea terenului situat în mun. C.-N. între Aleea Bizușa și str. Unirii în suprafață de 1.000 m.p. destinat construirii unei clinici profilată pe chirurgie generală, plastică, reconstructivă și estetică, precum și un centru dedicat tratamentului marilor arși.
Prin HCL nr. 793 din (...) se completează HCL nr. 282/2004 cu precizarea numărului topografic și însușirea documentației tehnice pentru înscrierea în CF a terenului ce face obiectul contractului de asociere în participațiune.
Se încheie în același timp actul adițional nr. 1/(...) în care se menționează că terenul în suprafață de 1.000 m.p. situat în mun. C.-N. între str. Aleea Bizușa și str. Unirii este înscris în CF nr. 27471, nr. topo
23139/1/2/1/1/1/2.
Prin HCL nr. 433/(...) și actul adițional nr. 2/(...) terenul ce face obiectul contractului de asociere în participațiune se suplimentează cu 300 m.p.
Din punct de vedere cadastral terenul ce face obiectul contractului de asociere în participațiune este înscris în CF nr. 27471, A+21, nr. topo
23139/1/2/1/1/1 proprietar tabular fiind S. R.
Acest teren este evidențiat la poz. nr. 1958 din anexele 1 și 2 ale HCL nr. 133/2005 ca aparținând domeniului public al municipiului C.-N.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 554/2004 este asimilat actului administrativ contractul încheiat de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică.
Reținând faptul că terenul ce face obiectul contractului încheiat între părți aparține domeniului public al mun. C.-N. C.ea apreciază că litigiile derivate din încheierea acestui contract aparțin contenciosului- administrativ, astfel încât raportat la dispozițiile art. 10 alin. 1 din Legea nr.
554/2004 soluționarea cauzei în primă instanță de către T. C. este nelegală.
Față de aceste considerente în temeiul art. 294 și urm. C.pr.civ. C.ea va admite apelul declarat de SC C. M. S. împotriva Sentinței comerciale nr.
8433/(...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosar nr. (...) pe care o va anula și va trimite cauza spre competentă soluționare, în primă instanță,
T.ui C. - Secția Mixtă Contencios Administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite apelul declarat de SC C. M. S. împotriva Sentinței comerciale nr. 8433/(...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosar nr. (...) pe care o anulează și trimite cauza spre competentă soluționare, în primă instanță, T.ui C. - Secția Mixtă Contencios Administrativ.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, (...).
Red.M.H./dact.L.C.C.
5 ex./(...)
Jud.fond: D. M. D.
| ← Decizia comercială nr. 263/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 5385/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
