Decizia comercială nr. 227/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii

Decizii comerciale (litigii cu profesioniști) - Curtea de Apel Cluj (2011)

Dosar nr. (...)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 227/2011

Completul compus din:

PREȘEDINTE M.-I. I.

Judecător G.-A. N.

G. A. B.

S-a luat în examinare apelul declarat de către reclamantul R. T. V. împotriva sentinței civile nr. 7. pronunțată de Tribunalul Maramureș, în contradictoriu cu intimata SC O. V. SA, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat

M. I. pentru apelant și avocat H. Ion pentru intimată.

S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. după care, Reprezentanta apelantului depune la dosar o adeverință medicală privind starea de sănătate a apelantului, în privința căreia nu a survenit nici o îmbunătățire.

Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale.

Reprezentanta apelantului solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul obligării pârâtei la plata unei sume majorate cu titlu de cheltuieli de recuperare și daune morale, pentru motivele expuse în memoriul de recurs, fără cheltuieli de judecată.

Intimata, prin reprezentant, solicită respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond, pentru motivele invocate prin întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 751 din (...) pronunțată de Tribunalul

Maramureș în dosarul nr. (...) s-a admis în parte acțiunea în pretenții formulată de reclamantul R. T. V. în contradictoriu cu pârâta SC O. V. SA prin S. M..

A fost obligată pârâta să plătească reclamantului următoarele sume de bani:

- 1.155 lei cu titlu de cheltuieli pentru recuperare;

- 600 lei lunar cu titlu de cheltuieli cu îngrijitori, începând cu data introducerii acțiuni, 13 aprilie 2010, și până la data de 31 decembrie 2010, iar începând cu 1 ianuarie 2011 suma de 670 lei lunar până la încetarea stării de invaliditate sau noi dispozițiuni;

- echivalentul în lei, la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, (...), comunicat de Banca Națională a României, al sumei de 20.000 euro cu titlu de daune morale.

S-au respins restul pretențiilor formulate de reclamant.

A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 63 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

În data de (...) a avut loc pe strada 8 M. din B. M. un accident rutier, împrejurare ce rezultă din rezoluția din (...) a Parchetului de pe lângă

Judecătoria Baia Mare emisă în dosarul nr.2702/P/2009 (fila 7 dosar nr.(...) al Judecătoriei B. M.).

Din aceeași rezoluție rezultă că autoturismul implicat în accident a fost condus de numitul M. M. A. ce era însoțit de reclamant, acesta ocupând locul din partea dreaptă față.

Potrivit buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr.1. din (...) al

Serviciului Medico - Legal Județean M., la care se face trimitere în rezoluție, numitul M. M. A. a avut în sânge o îmbibație alcoolică de 1,50 g%0 la prima probă recoltată la ora 0500 și respectiv 1,35 g%0 la cea de - a doua probă recoltată la ora 0556 .

În aceeași rezoluție s-a menționat că accidentul a avut loc ca urmare a pierderii controlului volanului de către șofer, autoturismul derapând și ieșind în afara părții carosabile unde s-a lovit de un stâlp electric din beton.

Șoferul a decedat la data de (...), iar reclamantului i s-a pus, prin raportul de constatare medico-legală nr.584/(...), diagnosticul de traumatism cerebral acut prin accident rutier (aspecte ce rezultă din aceeași rezoluție).

Autovehiculul implicat în accident era asigurat RCA la pârâtă.

Acțiunea formulată de reclamant este întemeiată parțial.

Asigurătorul RCA acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciul de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule (art.49 din Legea nr.136/1995).

Art.50 alin.1 din Legea nr.136/1995 stabilește principiul potrivit căruia despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuieli de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces.

În caz de vătămare corporală sau deces, despăgubirile se acordă și pentru persoanele aflate în vehicul (art.50 alin.2 din Legea nr.136/1995).

Art.49 din O. nr.20 din 7 noiembrie 2008 pentru punerea în aplicare a

Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, emis de președintele C. de S. a A. ─ în vigoare la data producerii accidentului ─ stabilește regulile de acordare a despăgubirilor în cazul vătămării corporale sau al decesului (în continuare „Normele";).

Reclamantul nu avea calitatea de salariat la data producerii accidentului, nu desfășura alte activități și terminase liceul înainte de producerea accidentului (aspecte ce rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză), așa încât nu se pune problema acordării de despăgubire în caz de vătămare corporală în temeiul art.49 pct.1 lit.";a";-„c"; din Norme.

În schimb, reclamantul are dreptul la contravaloarea cheltuielilor prilejuite de accident numai în măsura în care acestea sunt probate cu documente justificative și cu condiția să nu fi fost suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare (art.49 pct.1 lit.";d"; din Norme).

Or, reclamantul a făcut dovada cu documente justificative doar a cheltuielilor pentru recuperare în sumă de 1.155 lei, așa cum rezultă din decontul de cheltuieli emis de S. C. de R. M. B. F. de la fila 10 din dosarul

Judecătoriei B. M..

Celelalte cheltuieli invocate de reclamant, cum ar fi cele cu transportul, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru proteze nu au fost dovedite cu documente justificative.

Așa fiind, aceste cheltuieli nu pot fi dovedite cu martori, singurul mijloc de probă admisibil, potrivit lit.";d";, fiind înscrisurile.

Potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală efectuat în cauză, leziunile suferite de reclamant, ca urmare a accidentului reprezintă infirmitate, determinând o invaliditate definitivă de 100 %, iar bolile de care suferă acesta necesită îngrijire permanentă din partea unei alte persoane.

Prin urmare, este incident cazul prevăzut de lit.";e";.

Începând cu data de 1 ianuarie 2009, salariul de bază minim brut garantat în plată a fost de 600 lei lunar (art.2 din HG nr.1051/2008), iar începând cu data de 1 ianuarie 2011 a fost stabilit la 670 lei lunar (art.1 din HG nr.1193/2010).

Data introducerii acțiunii ─ 13 aprilie 2010 ─ este data punerii în întârziere a pârâtei, sumele datorate cu titlu de cheltuieli cu îngrijitori urmând fi plătite până la încetarea stării de invaliditate ─ care în cazul reclamantului coincide cu incapacitatea de muncă ─ (dacă aceasta nu va înceta, despăgubirile vor avea caracter viager) sau noi dispozițiuni (când vor putea fi micșorate sau majorate pe cale judecătorească, în funcție de nivelul salariului de bază minim brut pe economie).

În fine, reclamantul are dreptul și la daune morale, stabilite în conformitate cu legislația și jurisprudența din România (art.49 pct.1 lit.";f"; din Norme).

Repararea pecuniară a prejudiciului nepatrimonial își are sediul materiei în Codul civil, mai exact în art.998-999 care folosesc termenul prejudiciu fără a distinge între prejudiciul patrimonial și cel moral, ceea ce înseamnă că obligația de reparație prevăzută de aceste texte se referă la ambele categorii de prejudicii.

Spre deosebire de celelalte despăgubiri civile care presupun un suport probator, în privința daunelor morale nu se poate apela la probe materiale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele suferite de partea vătămată, va aprecia o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat.

Cu privire la stabilirea cuantumului daunelor morale, T. a avut în vedere ca acestea să aibă efecte compensatorii, neputând să constituie nici amenzi excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificate pentru victimele acestora. La stabilirea cuantumului daunelor morale trebuie avute în vedere gravitatea și intensitatea durerilor fizice și psihice ale reclamantului, victimă a faptei prejudiciabile, repercusiunile prejudiciului asupra situației sale sociale, inclusiv pe plan profesional și familial, precum și criteriul echității.

În speță, vătămarea gravă a integrității corporale a reclamantului se concretizează într-un prejudiciu moral, care este consecința caracterului ireversibil al vătămării ─ invaliditate definitivă de 1. ─ care lipsește persoana în cauză de posibilitatea deplină de a participa la viața familială și socială și de a se bucura efectiv și direct de binefacerile acestei participări.

Pe de altă parte, T. a limitat cuantumul daunelor morale ținând cont și de culpa victimei care a acceptat să însoțească o persoană care consumase anterior băuturi alcoolice (aspecte ce rezultă din rezoluția de neîncepere a urmăririi penale care se coroborează cu depoziția martorului V. G. care a declarat că a auzit că cei doi au fost la „., iar șoferul ar fi „chefuit";).

În raport de aceste considerente, T. a apreciat că o reparație echitabilă și adecvată a suferințelor fizice și psihice ale reclamantului, a repercusiunilor asupra situației sale familiale și sociale a fost făcută dacă pârâta a fost obligată la plata sumei de 20.000 euro echivalentul în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, (...), comunicat de Banca Națională a României.

În temeiul art.274 alin.1 Cod procedură civilă, T. a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 63 lei cu titlu de cheltuieli de judecată ce reprezintă contravaloarea efectuării raportului de expertiză medico-legală (fila 20, fila 22 prezentul dosar). Reclamantul nu a dovedit efectuarea altor cheltuieli de judecată în prezenta cauză.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul R. T. V. solicitând admiterea acestuia si schimbarea in tot a hotararii atacate in sensul de-a obliga intimata sa-i plateasca o suma mai mare cu titlul de cheltuieli pentru recuperare precum si o suma mai mare cu titlul de daune morale. În motivare s-a arătat că:

Prin sentinta civila nr.751 din (...) pronuntata in dos.nr.45141100/2010 T. M. i-a admis in parte actiunea in pretentii formulate de catre reclamant in contradictoriu cu parata s.c. O. V.I.G SA,in sensul ca o obliga sa-i plateasca urmatoarele sume de bani:

1.155 lei cu titlul de cheltuieli pentru recuperare;

600 lei lunar cu titlul de cheltuieli cu ingrijitori, incepand cu data introducerii actiuni,13 aprilie 2010, si pana la data de 31 decembrie 201

O,iar incwpand cu 1 ianuarie 2011 suma de 670 lei lunar pana la incetarea starii de invaliditate sau noi dispozitii;

Echivalentul in lei , la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, (...) comunicat de B. N. a R., al sumei de 20.000 euro cu titlul de daune morale.

Arată ca reclamantul la data de (...) a fost victima unui accident de circulatie in urma caruia potrivit concluziilor raportului de expertiza medico- legala a ramas cu o invaliditate definitive de 1. fiind necesara ingrijirea permanenta din partea unei alte persoane.

Din probele administrate in cauza rezulta fara nici un dubiu ca sumele cheltuite de apartinatori pentru recuperarea pana la promovarea prezentei actiuni au fost mult mai mari decat cele acordate de instanta de fond. De asemenea apreciază ca si suma acordata cu titlul de daune morale este excesiv de mica raportat la situatia concreta in care se află.

Motivarea instantei de fond prin care limiteaza cuantumul daunelor morale respectiv ca ar avea o culpa deoarece a acceptat sa insotească in masina o persoana care consumase anterior bauturi alcoolice nu subzista deoarece temeiul acordarii daune lor morale este gravitatea si intensitatea durerilor fizice si psihice ale reclamantului, repercursiunile asupra situatiei mele sociale, inclusive pe plan profesional si familial.

In sustinerea cererii reclamantului este si textul legal invocat respectiv ordinal nr.20 din (...) pentru punerea in aplicare a normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pt.prejudicii produse prin accident de vehicule care la art.24 aliniat 2 prevede ca pt.vatamari corporale si decese, limita de despagubire se stabileste pt.anul 2009 la un nivel de cel putin 1.500.000 euro ,echivalentul in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului.

REclamantul prin actiunea introductiva nu a solicitat suma prevazuta de textul invocat mai sus ci doar 500.000 euro insa diferenta intre ceea ce am cerut si ceea ce i-a acordat instanta este enorma.

In aceste conditii apreciază ca se impune schimbarea in tot a sentintei atacate asa cum a aratat in petitul cererii de apel.

In drept s-au invocat dispozitiile art.296 c.pr.civila .

Pârâta intimată S. O. V. I. G. S. a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului, păstrând în tot hotărârea atacată. În motivare s-a arătat că:

Hotărârea T.ui M. este legală, motivarea sentinței civile nr. 7. răspunde exigențelor disp. art. 261 Cod procedură civilă, fiind examinate efectiv susținerile tuturor părților, inclusiv cele ale apelantului-reclamant.

Instanța de fond și-a motivat hotărâre a adoptată, obligație consacrată legislativ prin art. 261 Cod procedură civilă, a avut în vedere stabilirea, în considerentele hotărârii, a situației de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor tuturor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant.

În mod corect, prima instanță a reținut că: reclamantul a suferit, în urma accidentului rutier produs în ziua de (...) leziuni care au dus la invaliditate a definitivă a acestuia de 1., iar datorită bolilor de care- suferă în urma accidentului rutier necesită îngrijire permanentă din partea unei alte persoane, fiind incidente prevederile art. 49 pct.l lit."e" din Norme; sunt excluse despăgubirile prevăzute de art. 49 pct.l lit."a"-"c" din Normele anexă la O. CSA nr.2., întrucât apelantul-rec1amant nu era salariat și nu obține a venituri din alte activități la data vătămării sale corporale; cheltuielile prilejuite de accident trebuie probate cu documente justificative, conform art. 49 pct.1 lit."d" din Norme; apelantul-rec1amant are dreptul la daune morale, conform art. 49 pct.1 lit."f" din Norme.

Astfel, Tribunalul Maramureș a acordat apelantului-rec1amant următoarele sume:

- 1.155 lei cu titlu de cheltuieli de recuperare, motivat de împrejurarea că doar asupra acestei sume s-a făcut dovada cu înscrisuri, așa cum prevede art. 49 pct.1 lit."d" din Norme; "cheltuieli probate cu documente justificative",

- 600 lei lunar cu titlu de cheltuieli cu îngrijitorii, de la (...) până la (...), iar începând cu (...), suma de 670 lei, aceasta putând fi modificată pe cale judecătorească,

- 20.000 Euro, echivalent în lei la curs BNR din ziua producerii accidentului-(...), cu titlu de daune morale.

Criticile aduse sentinței civile nr. 7. nu sunt întemeiate.

A.antul-rec1amant solicită Curții de A. să-i majoreze cheltuielile pentru recuperare și suma acordată de tribunal cu titlu de daune morale.

Potrivit art. 49 pct.1 din Normele-anexă la O. C. de S. a A. nr. 2., la stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corp orale sau al decesului unor persoane, se au în vedere următoarele:

1. în caz de vătămare corporală: d) eventualele cheltuieli prilejuite de accident - cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, cu tratamentul, cu spitalizare a, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentație suplimentară, conform prescripțiilor medicale, probate cu documente justificative, și care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare; e) cheltuielile cu îngrijitori pe perioada incapacității de muncă, dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie:f) daunele morale: în conformitate cu legislația și jurisprudența din

România;

A.antul nu precizeaza In cererea de apel care este suma ce reprezintă cheltuielile efectuate de aparținătorii săi pentru recuperare sa, ci doar susține că acestea sunt "mult mai mari decât cele acordate de instanța de fond" .

Pentru a fi stabilite și acordate de instanță, acestea trebuie probate cu documente justificative, în conformitate cu prevederile art. 49 pct.1 lit."d" din Norme.

La dosarul cauzei, au fost depuse documente justificative doar pentru suma acordată de tribunal, de 1.155 lei, rezultată din decontul de cheltuieli al S. C. de R. M. B. F.

A.antul invocă în apel că suma acordată de prima instanță cu titlu de daune morale" (20.000 Euro) este excesiv de mică în raport de situația concretă în care se află.

A.antul a solicitat tribunalului obligarea intimatei-pârâte la plata sumei de 300.000 Euro cu titlu de daune morale, sumă precizată în ședința din (...).

La stabilirea cuantumului daunelor morale, Tribunalul Maramureș a avut în vedere, printre altele, criteriul echității și culpa apelantului-victimă a accidentului rutier.

Culpa apelantului constă în aceea că, a acceptat să însoțească pe conducătorul auto în autoturismul său, după ce inainte, consumase bături alcoolice împreună.

Martorul V. G. declară că a auzit că apelantul și conducătorul auto au fost la "prieteni", iar șoferul ar fi consumat băuturi alcoolice (ar fi chefuit).

În aceste împrejurări, tribunalul a apreciat corect că suma de 20.000

Euro este echitabilă și adecvată pentru acoperirea suferințelor fizice și psihice ale apelantului-reclamant, a repercusiunilor asupra situației sale familiale și sociale.

În drept s-au invocat prevederile art.115, art. 296 Cod procedură civilă, art. 49 pct.1 din Normele-anexă la O. C. de S. a A. nr. 2..

Deliberând asupra apelului, Curtea constată următoarele:

1. În data de (...) a avut loc pe strada 8 M. din B. M. un accident rutier, împrejurare ce rezultă din rezoluția din (...) a Parchetului de pe lângă

Judecătoria Baia Mare emisă în dosarul nr.2702/P/2009 (fila 7 dosar nr.(...) al Judecătoriei B. M.). Din aceeași rezoluție rezultă că autoturismul implicat în accident a fost condus de numitul M. M. A. ce era însoțit de reclamant, acesta ocupând locul din partea dreaptă față. Șoferul a decedat la data de (...), iar reclamantului i s-a pus, prin raportul de constatare medico-legală nr.584/(...), diagnosticul de traumatism cerebral acut prin accident rutier

(aspecte ce rezultă din aceeași rezoluție). Autovehiculul implicat în accident era asigurat RCA la pârâtă.

2. reclamantul a formulat actiune impotriva asiguratorului solicitand obligarea acestuia la plata unor daune morale in cuantum de 500.000 euro cu titlu de despagubire gloabale precum si la plata unei rente viagere.

3. Prin sentința civilă nr. 751 din (...) pronunțată de Tribunalul

Maramureș în dosarul nr. (...) s-a admis în parte acțiunea în pretenții formulată de reclamantul R. T. V. în contradictoriu cu pârâta SC O. V. SA prin S. M.. A fost obligată pârâta să plătească reclamantului următoarele sume de bani:

- 1.155 lei cu titlu de cheltuieli pentru recuperare;

- 600 lei lunar cu titlu de cheltuieli cu îngrijitori, începând cu data introducerii acțiuni, 13 aprilie 2010, și până la data de 31 decembrie 2010, iar începând cu 1 ianuarie 2011 suma de 670 lei lunar până la încetarea stării de invaliditate sau noi dispozițiuni;

- echivalentul în lei, la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, (...), comunicat de Banca Națională a României, al sumei de 20.000 euro cu titlu de daune morale.

S-au respins restul pretențiilor formulate de reclamant.

A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 63 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

4. T. in mod gresit a limitat cuantumul daunelor morale ținând cont și de culpa victimei care a acceptat să însoțească o persoană care consumase anterior băuturi alcoolice, aceasta imprejurare nefiind in raport de cauzalitate cu fapta soferului. Nu se poate retine existenta unei culpe proprii a reclamantului in ce priveste propria sa vatamare a starii de santate, culpa care sa justifice o reducere a dauenlor morale. Ceea ce trebuie examinat este daca reclamantul apelant a suferit un prejudiciu corporal, care poate fi indemnizat de catre parata si care ar fi intinderea acestui prejudiciu in lipsa unor criterii obiective prestabilite. Lipsa unor criterii obiective prestabilite in abstracto nu impiedica indemnizarea victimei ci doar pune in sarcina judecatorului sa gaseasca criterii in concreto dupa care sa faca o apreciere realista a cuantumului daunelor morale.

5. În raport de aceste considerente, T. a apreciat că o reparație echitabilă și adecvată a suferințelor fizice și psihice ale reclamantului, a repercusiunilor asupra situației sale familiale și sociale a fost făcută dacă pârâta a fost obligată la plata sumei de 20.000 euro echivalentul în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, (...), comunicat de Banca Națională a României.

6. Daunele solicitate de reclamant au natură exclusiv morală, reclamantul neurmărind, în acest litigiu, urmărirea pârâtei pentru eventuale daune materiale. În consecință, aspectele care prezintă relevanță pentru stabilirea întinderii despăgubirii care urmează a fi stabilită în sarcina pârâtei sunt cele de ordin medical, referitoare la urmările accidentului care au influențat viața reclamantului : suferințele acestuia (care vor determina sumele cuvenite cu titlu de pretium doloris), numărul și durata procedurilor medicale la care a fost supus reclamantul, incapacitatea adaptativă a reclamantului.

7. Existența omului este condiționată de suportul său material - corpul uman. Corpul însuflețit semnifică prezența persoanei fizice. Vizualizarea individului oferă multiple informații despre acesta. Fizicul persoanei reprezintă, de fapt, aparența sa corporală, prezența sa fizică. Expresia palpabilă a aparenței fizice și, totodată, substratul ei, nu este decât corpul omenesc. Întrucât, în ultimă analiză, corpul este însăși persoana, protecția conferită pe cale de reglementare poate fi privită sub un dublu aspect: individul trebuie să respecte anumite limite impuse puterii de a dispune de propriul corp, iar intervenția terților asupra corpului uman este interzisă, cu excepția cazurilor expres precizate în lege. Orice atingere prejudiciabilă adusă corpului uman, în afara situațiilor expres statuate, antrenează răspunderea autorului pentru daune corporale. Am putea afirma că suma prejudiciilor patrimoniale si nepatrimoniale cauzate prin atingeri aduse integrității corporale sau sănătății persoanei dă expresie prejudiciului corporal.

8. Prejudiciul corporal poate avea un caracter material (economic) în varianta îngrijirilor medicale ({ H. "http://www.euroavocatura.." | emergens}),a incapacității de muncă ({ H. "http://www.euroavocatura.." | cessans}) și un caracter moral, cu următoarele variante: suferințe și dureri fizice (pretium doloris - prețul durerii), { H. "http://www.euroavocatura.." | de { H. "http://www.euroavocatura.." | (în accepțiunea actuală - imposibilitatea de a avea o viață de calitate), { H. "http://www.euroavocatura.." | estetic (pretium pulchritudinis), prejudiciul juvenil (pretium juventutis) și { H. "http://www.euroavocatura.." | sexual (pretium sexuale). Conform recomandării facute de C. E. și de { H. "http://www.euroavocatura.." | E. a D. O. (Protocolul 11 al Conventiei Europene privind Drepturile Omului din

1994) dreptul la indemnizare este consacrat prin rezoluția nr. 75-7 a C., care recomandă indemnizarea prejudiciilor corporale reprezentate prin dureri fizice, insomnii, sentimentele de inferioritate, sau în caz de limitare a anumitor activități recreative (teatru, activități sportive, activități tip hobby, etc).

9. Întinderea daunei este deosebit de delicat de stabilit atunci când urmare a unui accident, victima rămâne în stare vegetativă. Acestă victimă trebuie indemnizată cu titlu de pretium doloris sau pentru prejudicul estetic sau pentru prejudiciul de agrement atunci când victima nu pare să sesizeze astfel de suferințe fizice sau morale? Este adevărat că indemnizarea unor astfel de prejudicii personale apare legată de reprezentarea pe care și-o face victima. Dincolo de asta, întrucât victima nu poate beneficia în mod real de aceste beneficii, aceste daune interese nu pot să îndeplinească o funcție compensatorie și profită în general apropiaților victimei, pe lângă propriile lor indemnizări. Aceste victime trebuie protejate și prejudiciul trebuie apreciat nu prin sentimentele pe care victima este considerată că le are, ci prin referința la sentimentele resimțite în mod obișnuit printr-o atingere similară la persoanele în stare să își exprime voința lor1. Starea vegetativă a unei persoane nu exclude nici un fel de prejudiciu1. Inconștiența victimei nu exclude realitatea prejudiciului. Faptul că ea nu simte, fie că este vorba despre o durere, de un sentiment, o disgrație estetică sau de o frustrare a plăcerilor și a grijilor existenței sale este fără efect.

10. Din constatările medicale realizate, curtea reține faptul că urmările accidentului au avut o gravitate deosebită pentru reclamant. P. suferit de reclamant a cauzat acestuia in mod inerent dureri fizice si psihice (pretium doloris), acesta suferind mai multe fracturi si contuzii.

Durerea este o problemă tot atât de veche precum medicina, una dintre principalele sarcini ale medicului fiind aceea de a o vindeca. Categoria prejudiciului concretizat în dureri fizice sau psihice include întreaga gamă de suferințe și dureri de natură fizică sau psihică ori deopotrivă de natură fizică și psihică, pe care le încearcă victima unui fapt ilicit și culpabil, pe lângă pagubele de natură patrimonială care îi pot fi cauzate pe această cale. Durerile fizice și psihice constituie cele mai frecvente, mai obișnuite și mai firești, dar în același timp și cele mai grave dintre urmările negative ale atingerilor corporale.

Ceea ce se indemnizează este durerea fizică, adică experiența senzorială dezagreabilă și suferințele psihice consecutive unui traumatism, manifestate prin depresii, nevroze, stări de angoasă1. Cauza acestor din urmă suferințe rămâne vătămarea corporală, chiar dacă există și factori favorizatori ai pagubei.

În general, indemnizarea suferințelor fizice și psihice este tratată sub apelativul pretium doloris sau prix de la douleur. A. generatoare de suferințe au ocupat un loc aparte în vechea jurisprudență franceză, care aprecia că orice

1 CA Bordeaux, 18 aprilie 1991

2 Cass 2e civ, 22 februarie 1995, nr 92-18731consecințe păgubitoare (imposibilitatea fizică de a îndeplini acte ale vieții curente, de a desfășura activități domestice, teama de moarte, conștientizarea de către victimă a împrejurării că, datorită propriei neputințe, a devenit o povară pentru cei apropiați) reclamă despăgubiri1.

Uneori se face diferența între pretium doloris{ H. "http://www.history- cluj.ro/SU/anuare/2003/Calina.htm" l "_ftn17#_ftn17" o "" |} și quantum doloris - ca sumă a suferințelor încercate după accident până la consolidare (perioadă pentru care se poate stabili un grad de invaliditate permanentă sau parțială) sau până la vindecare1. Alteori, suferințele fizice sunt luate în considerare ca pretium doloris, iar cele morale sunt discutate în cadrul unor tipuri diferite de prejudiciu (prejudiciul estetic, de agrement ș.a.). Considerăm că suferințele fizice și psihice sunt elemente constitutive ale aceluiași prejudiciu, indemnizabil sub forma lui pretium doloris. Prejudiciul constând în dureri fizice și psihice se diferențiază în mod evident de prejudiciul estetic, fiind mai cuprinzător decât pretium pulchritudinis. Gama suferințelor indemnizate sub denumirea de pretium doloris este mai largă întrucât include toate leziunile generatoare de durere. În schimb, pretium pulchritudinis se limitează la acele vătămări și suferințe morale pe care victima le resimte văzându-se mutilată sau desfigurată.

Mai mult, recuperarea ulterioară a reclamantului este practic imposibila in raport de evoluția științei medicale la acest moment. Reclamantul in varsta de 22 ani este urmare a trumatismului cranian suferit prezinta stare vegetativa cu tetrapareza spastica cu convulsii. De asemenea prezinta mai multe escare de decubit si alimentarea se realizeaza artificial printr-o gastrostoma. La fel si eliminarea urinii se realizează printr- un sondaj vezical permanent. De asemenea prezinta criza generalizata de comițialitate, sindrom de trunchi cerebral cu hipertermie, tahicardie și HTA severe - f 9,18,38, 40,41, 42 dosar fond.

Prejudiciul estetic constă în rezultatul de natură nepatrimonialăconcretizat în alterarea aspectului fizic al persoanei, urmare susceptibilă de a cauza suferințe și de a avea repercusiuni în plan social. Sursa acestui prejudiciu este, cu precădere, delictul, dar nu este exclusă nici răspunderea contractuală pentru daune aduse înfățișării și armoniei fizice. În majoritatea cazurilor, prejudiciul estetic reunește un aspect obiectiv și unul subiectiv.

Elementul obiectiv se materializează în mutilări, desfigurări, infirmități, cicatrice, orice leziuni care modifică în mod negativ înfățișarea. Întrucât omul este o ființă sensibilă la stimuli dureroși, astfel de schimbări suntînsoțite, de regulă, de suferințe fizice. De cele mai multe ori, durerea fizică se alătură leziunilor respective încă din momentul producerii acestora. Nu rareori, suferințele fizice persistă chiar și după consolidarea infirmităților.

Din punct de vedere subiectiv, perceperea de către individ a desfigurării sau cicatricelor este cauza suferințelor psihice. Victima conștientizeazăinfirmitatea fizică, desfigurarea, precum și consecințele acestora - compasiunea sau dezgustul celor din jur, eventualele modificări ale condițiilor obișnuite de viață, ale statutului profesional, diminuarea ori chiar suprimarea posibilităților de afirmare. T. aceste împrejurări au rezonanță negativă asupra victimei, în plan psihic și, nu în ultimul rând, afectiv.

3 B. Stark, H. Roland, L. Boyer - Obligations, Responsabilité delictuelle, 5e édition, Litec, Paris, 1996, p. 78.

4 Cass 1re civ, 21 iunie 1927; Tribunal civil Dijon, 17 februarie 1933; Tribunal civil de la Seine, 30 noiembrie

1935, hotărâri citate după F. Givord - La réparation du préjudice moral, thèse de doctorat, Grenoble, 1938, p.

73-74.

5 L. Melennec - L"indemnisation du quantum doloris, în Gazette du Palais, 12 décembre 1974, p. 958.

Factorul cel mai relevant pentru aprecierea despăgubirilor cuvenite reclamantului este, însă incapacitatea adaptativă, care exprimă gradul de tulburare morfologică și funcțională care apare în adaptarea individului la viața socio-profesională, în desfășurarea activităților de zi cu zi.

Raportând acest factor la vârsta reclamantului la momentul producerii accidentului, 20 de ani, precum și la toate consecintele produse asupra starii sale de sanatate prin accident ca acordarea unor daune morale in cuantum de 40.000 euro este mai apropiată de prejudiciul suferit de reclamantul apelant. Desigur că aprecierea curtii este tot una subiectiva, ea incercand sa se obiectiveze in actele medicale depuse la dosarul cauzei care creioneaza un tablou al starii de sanatate a reclamantului urmare a accidentului suferit.

Potrivit art 296 cod pr civ curtea va admite apelul declarat de R. T. V. împotriva sentinței civile nr. 751 din 28.02.201 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o va schimba în parte, în sensul că va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 40.000 Euro cu titlu de daune morale. Se vor păstra restul dispozițiilor sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Admite apelul declarat de R. T. V. împotriva sentinței civile nr. 751 din

28.02.201 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o schimbă în parte, în sensul că obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 40.000

Euro cu titlu de daune morale.

Păstrează restul dispozițiilor sentinței atacate. Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din (...).

{ F. |

Președinte,

M.-I. I.

Judecător,

G.-A. N.

G., A. B.

}

Red.G.A.N./dact.L.C.C.

5 ex./(...) Jud.fond: S. A.

← Decizia comercială nr. 3032/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii...  Decizia comercială nr. 6082/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... →

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia comercială nr. 227/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii