Decizia comercială nr. 27/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 27/2011
Ședința din data de 14 februarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A. C.
JUDECĂTOR : M. S.
G. : L. F.
S-au luat în examinare, pentru pronunțare apelurile declarate de reclamantul C. DE C., D. ȘI P. M. - SC C. A. SA și de pârâta SC B. T S. împotriva sentinței civile nr. 1931 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui
M., având ca obiect pretenții.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 31 ianuarie 2011, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea s-a amânat pentru data de 7 februarie 2011 și ulterior pentru data de astăzi.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.1931 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr.3.10072009, a fost admisă în parte acțiunea precizată, formulată de reclamanta C. de C., D. și P. M. SC CDP A. SA B. M. împotriva pârâtei SC B. T S. B. M., și în consecință a fost obligată pârâta să plătească reclamantei
126.437,72 lei despăgubiri și 4139 lei cheltuieli parțiale de judecată.A fost respins capătul de cerere privind plata dobânzilor. A fost respinsă excepția invocată de pârâtă privind lipsa calității procesuale pasive.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că SC de S. și P. A. SA a închiriat la (...) la SC B. S. B. M. mai multe încăperi situate în clădirea din B. M., str. C. nr. 5.
Ultimul act adițional la contract este sub nr. 4/(...) . Valabilitatea contractului de închiriere a fost prelungită până la (...). Chiria pentru patru încăperi a fost stabilită la nivelul sumei de 1215,80 E. lunar.
Contractul a fost încheiat cu SC B. S. B. M. având numărul de înmatriculare J/(...), identic cu numărul de înmatriculare pe care îl are pârâta
SC B. T S., ceea ce înseamnă că aceasta de mai sus este continuatoarea persoanei juridice care a avut calitatea de chiriaș pentru spațiile închiriate de reclamantă.
Reclamanta în 1993 a avut nr. de înmatriculare J(...), număr de înmatriculare pe care îl are și în prezent , chiar dacă parțial denumirea persoanei juridice, după încheierea contractului din 1993, s-a modificat, este una și aceeași persoană juridică.
La expirarea contractului de închiriere reclamanta a acționat în judecată pe pârâtă pentru evacuare la (...). Prin sentința civilă 3393/(...) Judecătoria
Baia Mare a admis acțiunea și a dispus evacuarea pârâtei SC B. T S. B. M. îndosar 1502/2006. (f. 77 considerente decizia ICCJ 1156/(...)). Prin Decizia
12A/(...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar (...) sentința de evacuare a fost anulată cu motivarea că judecătoria nu a fost competentă în primă instanță pentru un litigiu comercial neevaluabil în bani. S-a dispus rejudecarea cauzei în fond sub dosar (...). Pârâta a fost evacuată prin sentința civilă 1761/(...), care nu este definitivă ( anexa 7 la concluziile scrise ale reclamantei din (...)).
Relevant pentru soluționarea cauzei este faptul că la (...) reclamanta a cerut evacuarea pârâtei, fapt care demonstrează fără echivoc că nu a mai dorit prelungirea contractului de închiriere cu pârâta, situație în care instituția
„tacitei relocațiuni"; nu se aplică în speță.
Potrivit art. 1431 cod civil la terminarea locațiunii, locatorul trebuie să restituie bunul. Locațiunea din litigiu s-a încheiat la (...), când pârâta trebuia să restituie spațiile închiriate, ceea ce nu s-a întâmplat.
În condițiile de mai sus pârâta a comis un delict civil care-i atrage răspunderea delictuală întemeiată pe dispozițiile art. 998 Cod civil. F. cauzatoare de prejudiciu este nepredarea la expirarea contractului de închiriere a spațiilor închiriate, iar prejudiciul constă în echivalentul lipsei de folosință a spațiilor de către reclamantă.
Răspunderea contractuală nu poate fi reținută deoarece un contract expirat nu mai produce efecte juridice.
Acțiunea fiind introdusă la (...), în condițiile în care contractul a expirat la (...), este evident că o perioadă de 6 luni ((...)-(...)) se situează în afara termenului de prescripție a dreptului de acțiune, în conformitate cu prevederile arat. 3 din Decretul nr. 167/1958.
Din centralizatorul facturilor neîncasate, depus de reclamantă a rezultat că aceasta a calculat suma de 162.525 lei, înscriind chiriile restante pentru o perioadă mai mare de 3 ani, calculată retroactiv de la data introducerii acțiunii, 15.817,24 lei pentru anul 2005 + 56.607,37 lei pentru anul 2006 +
58.290,38 lei pentru anul 2007 ți 31.910,02 lei pentru anul 2008. Din sumele de mai sus tribunalul a scăzut suma de 36.087 lei ce depășește cei 3 ani retroactiv de la data introducerii acțiunii, rezultând suma de 126.437,72 lei. Au fost scăzute sumele facturate pentru anul 2005 (f.99 - 15.817,24 lei) și primele 4 poziții din ce s-a facturat pentru anul 2006 .
Suma de 126.437,72 lei reprezintă prejudiciu pentru reclamanți la nivelul echivalentului lipsei de folosință pentru spațiile pe care pârâta a refuzat să le restituie reclamantei la expirarea contractului de închiriere. D. sumelor pentru întreaga perioadă a fost depus la filele 99-105 dosar fond.
C.a procesuală a pârâtei trebuie analizată în raport cu faptul deținerii fără titlu a spațiilor, independent de calitatea de chiriaș, fiindcă răspunderea pârâtei se reține în raport cu folosința unui spațiu la care nu era îndreptățit, și nu în raport cu calitatea acestuia de chiriaș.
Rezultă din procesul verbal încheiat la (...) de către executorul judecătoresc Pintea B. I. că cea care a fost evacuată la (...) și reașezată la (...), în urma desființării sentinței de evacuare, a fost SC B. T S. și nu o altă persoană juridică.
În condițiile de mai sus, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă a fost respinsă.
Reclamanta a formulat un capăt de cerere pentru obligarea pârâtei la plata unor dobânzi de 28.970,82 lei, calculate în raport cu facturile pentru chirie neachitate. Acest capăt de cerere nu este întemeiat deoarece nu chirianeachitată este temeiul răspunderii pârâtei, ci răspunderea delictuală pentru care dobânzile curg eventual, de la data introducerii acțiunii, capăt de cerere care, însă nu a fost formulat.
Până în prezent pârâta nu a fost acționată în judecată pe temeiul răspunderii delictuale, situație în care excepția autorității lucrului judecat nu poate fi reținută. C.a de proprietar a reclamantei pentru spațiile închiriate pe care le-a închiriat, nu a fost infirmată nici pe cale de acțiune principală, nici pe excepție.
Reclamanta S. C. A. S.A prin apelul formulat a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței civile atacate și în fond admiterea cererii de acordare a majorărilor de întârziere în valoare de 28.970,82 lei.
În motivare se arată că prin sentința atacată prima instanță a admis în parte acțiunea așa cum a fost precizată , respingând însă capătul de cerere privind acordarea majorărilor de întârziere.
Răspunderea pârâtei a fost atrasă pentru faptul că aceasta a refuzat achitarea unor facturi emise pentru sumele datorate în urma folosirii sediului proprietatea societății.
În această situație potrivit OUG nr.9/2001 majorările de întârziere se datorează de la data scadenței facturii cu care s-a facturat suma datorată de debitor nu de la data introducerii acțiunii.
Faptul că s-au cerut penalități, din eroare, nu este de natură a exonera debitoarea de la plata dobânzilor.
Se susține acest lucru cu atât mai mult cu cât în actul de calcul a majorărilor s-a folosit sintagma dobânzi.
Pe de altă parte la dezbaterea de fond a cauzei nu s-a precizat verbal primei instanțe că se cer dobânzile prev. de OUG nr.9/2001.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta S. B. T S. prin care asolicitat admiterea apelului, desființarea sentinței civile atacate și cercetareafondului cauzei; respingerea cererilor formulate de C. A. S.
În motivare se arată că la judecarea fondului a fost încălcat principiul contradicționalității. Cunoscând practica T.ui M. a atașat la dosarul cauzei decizia civilă a Î. C. de C. și Justiție 2 145 / 22 martie 2002 privind lipsa calității procesuale pasive și a principiului contradicționalității.
În încheierea de ședință din data (...) se notează invocarea verbală care de altfel a fost formulată și în scris a reprezentantului B. T S. privind posesorul spațiului în litigiu rezultat din contractele și documentele depuse la dosar: B. S.A și nu B. T S., pârâtul din prezenta cauză. Tot în încheierea de ședință din (...) se consemnează replica reprezentantului C.D,P. A. S. că "pârâta B. T S. este succesorul de drept al B. SA. S.-ul fiind înființat odată cu desființarea S. - ului. Din antetul actelor depuse la dosar, rezultă că este vorba de același număr de înregistrare -J(...)."
Toate susținerile din sentința civilă 1931 /9 iunie 2010 la dosarul (...) începând de la pagina 2 (paragrafele 14 - 34) sunt fabulații ale judecătorului de fond, în majoritatea lor susțineri neadevărate, care nu au fost niciodată invocate de reclamant și nici nu au fost niciodată discutate în contradictoriu.
Lipsa calității procesuale a B. T S.
Posesorul spațiului în litigiu începând din data de 1 mai 2004 este B. S. conform contractului de închiriere depus la dosar de B. T S.
B. T S. nu are calitate procesuală pasivă.
B. S. a fost parte în dosarul 5 (...), în care a fost decisă întoarcerea executării silite declanșată nelegal și criminal împotriva B. T S. Firmei B. T S. i s-agarantat dreptul la preemțiune asupra spațiului în litigiu. În mod ilegal C. A. S. a intrat în posesia Certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis de C. J. M., la o dată când C. J. M. nu mai avea atribuția de a emite asemenea certificate.
Cauza se găsește pe rolul C. europene a drepturilor omului.
Cu privire la posesia B. S. asupra spațiului în litigiu, aceasta rezultă, fără nici un drept de tăgadă, din contractul depus la dosar, din tentativa de contract din (...) și din corespondența dintre B. S. și C. A. S. depuse la dosar de B. T S.
În cele mai multe documente se văd și datele de identificare a B. S. - CUI
și numărul de înregistrare la registrul comerțului, diferite de cele a B. T.
Toate aceste aspecte au fost comunicate instanței, cu documente doveditoare, instanța de fond a ignorat însă în totalitate aceste aspecte.
Dezbaterile în contradictoriu au lipsit cu desăvârșire. Aspectele privind posesorul spațiului în litigiu au fost dezbătute între părți în dosarul nr.(...) în ședința publică din 2 iunie 2010. Astfel în încheierea de ședință din (...) la dosarul nr. 3 (...)., la susținerile B. T S. privind spațiul în litigiu. reprezentantul C. A. S. a susținut în replică că .. pârât a B. T S. R. L. este succesorul de drept al B. SA. S.-ul fiind înființat odată cu desființarea S.-uilli. Din antetul actelor depuse la dosar. rezultă cel este vorba de același număr de înregistrare""
Dovada absurdității celor susținute de C. A. S. este cuprinsă în comunicarea R. C. M. comunicată C. A. S. Ia cererea C. A. S. așa cum rezultă din anexă.
Așa cum reiese din contractul depus la dosar, posesorul spațiului în litigiu începând cu 1 mai 2004 este B. S. și nu B. T S. Contractul dintre B. S. și C. A. S. a fost prelungit pe perioadă nedeterminată prin comunicarea A. S.
483 /(...).
Susținerile judecătorului de fond, neinvocate niciodată de reclamant, din paragraful 18 al sentinței civile 1 931 /9 iunie 2010 la dosarul 3 (...) privind actul adițional nr.4/(...) că" valabilitatea contractului de închiriere între B. T S. și C. A. S. a fost prelungită până la (...)", este absurdă având în vedere contractul prezentat instanței între B. S. și C. A. S. din 0l.05.2004, întocmit în patru exemplare, confirmat prin comunicarea A. S. 483 /(...), adresată B. S. în care se comunică: .Prezenta constituie parte integrantă din contractul de închiriere dintre noi și societatea dvs., contract ce se modifică în mod corespunzător."
Acțiunea civilă poate fi privită pe de o parte în sens obiectiv, ca mijloc de apărare a dreptului subiectiv civil, ori în sens subiectiv, adică dreptul subiectiv procesual al titularului dreptului subiectiv material de a urmări in justiție realizarea acestui drept. Nu poate fi concepută decât în legătură cu protecția drepturilor subiective civile de care însă e distinctă, precum și a unor interese protejate de lege pentru care calea justiției e obligatorie.
Acțiunea cuprinde totalitatea mijloacelor procesuale organizate de legea procesuală pentru protecția dreptului subiectiv sau a altor interese ce nu se pot realiza decât pe calea justiției (cererea, administrarea probelor, mijloacele de apărare, măsurile asiguratorii. etc.).
Acțiunea este uniformă, una și aceeași, adică cuprinde aceleași mijloace procesuale, indiferent de dreptul ce se valorifică. În cazul în care acțiunea se exercită, ea este influențată de dreptul subiectiv. dobândind din natura și caracteristicile acestuia. În momentul în care titularul dreptului subiectiv civil sau cel ce își valorifică un interes, ori alte persoane sau organe cărora legea lerecunoaște legitimare procesuală activă, apelează la acțiune, ca se individualizează, devine proces.
A se apăra înseamnă a cere judecătorilor o soluție a cazului decât cea cerută de adversar, și nu mai a cere o altă soluție, dar o și prelungi, combătând, criticând datele propuse, administrând probe, stabilind, discutând și interpretând faptele și actele. De multe ori ceea ce pârâtul cere apărându- se, ar putea forma obiectul unei cereri principale; apoi, pe de altă parte, orice reclamație poate fi considerată ca un act de apărare. U. acțiuni au un caracter defensiv, în timp ce multe forme de apărare cuprind afirmațiuni de drepturi și de situații noi, care le dau o notă ofensivă, și de cele mai multe ori punându-l pe reclamant în situația de a se apăra, după care pârâtul e pus în situația de a ataca.
Astfel, se poate conchide că "apărarea nu e decât una din formele în care se poate exercita dreptul la acțiune". Apărarea, înțeleasă într-un sens restrâns, exprimă o parte din mijloacele care tind la înlăturarea pretențiilor formulate de reclamant, și anume acele prin care pârâtul discută însăși cererea introductivă, pe care o combate ca nefondată sau ca injustă, pretinzând de pildă, că dreptul invocat n-a existat niciodată sau că dacă a existat, s-a stins dintr-o cauză juridică ulterioară, sau că obligați unea de a i se pretinde ar fi atinsă de o cauză de nulitate.
Aceasta e apărarea propriu-zisă sau apărarea de fond, deosebită de mijloacele care privesc condițiunile formale ale judecății și care poartă numele de incidente sau excepțiuni de procedură.
Apărarea, în termeni generali exprimă toate mijloacele, procedeele care permit pârâtului să reacționeze, să se împotrivească atacului pe care reclamantul l-a pornit împotriva lui.
Dar nu numai pârâtul este cel care formulează apărări în cursul judecății. D.mica procesului civil poate determina o schimbare de roluri, astfel încât reclamantul sa se situeze pe poziția celui nevoit să se apere, după cum, pot apela la mijloacele de apărare intervenienții, voluntari sau forțați.
Excepțiile diferă după natura si obiectul lor, unele privesc formele judecății, existența, condițiile de exercițiu, ordinea propunerii acestora. Altele aduc in discuție situația persoanelor, exercițiul acțiunii, stingerea obligației sau alte asemenea lucruri: normele de existență și exercițiu ale acestora regăsindu-se în legile civile. Dar toate acestea exprimă pretenții inițiale, un fapt distinct de natură a înlătura efectele acelei pretenții.
Articolul 137 alin, (1) Cod procedură civilă, fără a face distincție dacă excepția este invocata de reclamant sau de pârât, obligând instanța să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum si asupra celor de fond care fac de prisos. in tot sau in parte cercetarea in fond a pricinii. De asemenea. dispozițiile art.137 alin. (2) Cod procedură civilă permit unirea excepției cu fondul atunci când pentru soluționarea atât a excepției cat si a fondului, este nevoie sa se administreze aceleași dovezi.
Acțiunea civilă se poate exercita numai când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: afirmarea unui drept, interesul, capacitatea procesuală, calitatea procesuală
C.a procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului pretins ( calitate procesuală activă ), precum și între persoana chemată în judecata ( pârât) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății ( calitate procesuală pasivă ).
Reclamantul fiind cel care pornește acțiunea trebuie să justifice atât calitatea sa procesuală activă cât si calitatea procesuala pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecată prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
Drepturile si obligațiile procedurale pot fi transmise în cursul procesului, ceea ce echivalează cu o transmisiune a calității procesuale active sau pasive.
Nu există însă nici o cerere sau motiv de transmisiune a calității procesuale.
Excepția lipsei calității procesuale este absolută si peremptorie.
Lipsa facturilor doveditoare. La dosarul cauzei nu a fost depusă nici o factură, lucru comunicat instanței în scris. Lipsa reconcilieri. Susținerile judecătorului de fond privind tentativa de reconciliere nu sunt dovedite cu nici un document.
Analiza apelurilor declarate în raport de motivele de apel formulate, dedispozițiile art 296 și urm C pr civ , relevă :
Reclamanta SC CDP A. SA B. M. a chemat în judecată pârâta SC B. T S. solicitând obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 194.495,83 lei, din care 162.525 lei reprezintă chirie neachitată, iar 28.970,82 lei reprezintă echivalentul dobânzi de întârziere, calculată până la data introducerii acțiunii și apoi în continuare până la achitarea debitului.
În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că în cursul anului 1993 a încheiat cu pârâta un contract de închiriere care a expirat la (...), dar a fost prelungit și pentru anul 2005. După expirarea contractului pârâta a refuzat să achite chiria și utilitățile aferente. Invitația la conciliere făcută cu adresa
274/(...) a rămas fără rezultat.
Pârâta a depus întâmpinare la (...) prin care s-a opus admiterii acțiunii susținând că reclamanta nu are calitate procesuală activă deoarece Certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria MM nr. 0017/(...) i-a fost eliberat de un organ necompetent.
În justificarea poziției procesuale a mai arăta :creanța reclamantei nu este certă, lichidă și exigibilă. Pretențiile reclamantei au mai făcut obiectul dosarelor (...), 6352100/2008 și (...).
Ulterior , reclamanta și-a precizat acțiunea susținând că răspunderea pârâtului până la data de (...), când a expirat contractul de închiriere, se întemeiază pe dispozițiile art. 1429 Cod civil și este contractuală, iar după această dată răspunderea este delictuală și se întemeiază pe art. 998 Cod civil.
Pârâta a menționat că reclamanta nu a precizat suma care se pretinde cu titlu de răspundere delictuală, iar în ceea ce privește contractul de închiriere, acesta este valabil și în prezent, nefiind reziliat, el se prelungește an de an.
Pârâta a reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că spațiul în litigiu a fost închiriat cu începere din (...) la SC B. SA și nu la SC B. T S. B. M. C. procesuală activă nu are reclamanta deoarece nu ea a fost parte în contractul de închiriere.
Reclamanta a solicitat respingerea excepției invocate de pârâtă, susținând că raporturile contractuale cu SC B. SA au încetat la (...).
Reclamanta a susținut că acțiunea nu este prescrisă, operând întreruperea prescripției prin efectul unei hotărâri judecătorești care i-a acordat chiria pentru perioada 2005-mai 2006.
Acțiunea reclamantei a fost justificată sub aspect probator prin prezentarea contractului de închiriere încheiat între Societatea Comercială de S. și P. A. SA ,în calitate de locator și B. S. , înregistrată la CCI M. sub nr J(...),în calitate de locatar , obiectul contractului constituindu-l un spațiu de 156 mp, încăperile nr 111,112,113, la etaj 1 din clădirea situată în B. M. , str C. nr 5 , durata contractului fiind modificată prin actul adițional nr 4/(...), până la (...). (f3 și f7 dosar fond ).
Contractele de închiriere prezentate , în apărare de către pârâtă , încheiate între SC A. SA și SC B. SA , înregistrtă cu J(...) , au ca obiect alte încăperi situate în același sediu însă în suprafețe diferite situate la alt nivel decât cele din contractul evidențiat anterior . (fila143 și și 147 dosar fond ).
Susținerea apelantei potrivit căreia posesorul spațiului în litigiu începând din data de 1 mai 2004 este B. S. conform contractului de închiriere depus la dosar de B. T S. apare în raport de înscrisurile analizate ca nereală întrucât așa cum s-a relevat anterior aceste contracte au ca obiect spații situate în același imobil însă situate la alte etaje .
Lista de control emisă de OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE
LÂNGĂ TRIBUNALUL MARAMUREȘ , sub nr 9516/(...) relevă în mod indubitabil și indeneabil că SC B. T S. are număr de ordine în registrul comerțului J (...) .
Același număr este indicat ca atribut de identificare al locatarei B. S.,
și în contractul de închiriere încheiat în (...) , de care înțelege să se prevaleze reclamanta și în raport de care pârâta înțelege să conteste existența vreunei obligații .
Prima instanță a reținut în mod corect că B. S., în 1993 a avut nr. de înmatriculare J(...), număr de înmatriculare pe care îl are și în prezent , chiar dacă parțial denumirea persoanei juridice, după încheierea contractului din
1993, s-a modificat, este una și aceeași persoană juridică.
Menționarea incompletă a denumiri societății pârâte nu est de de natură a exonera pe acesta de la executarea obligațiilor născute din convenția menționată cu atât mai mult cu cât în alte litigii între aceleași părți menționate in considerentele sentinței atacate , chiar pârâta din prezenta cauză s-a prevalat de contract .
Interconexiunea dintre calitate și interes și existența lor relativ autonomă rezultă din împrejurarea că uneori cel care acționează în justiție o face în considerarea unui drept subiectiv propriu și se îndreaptă împotriva aceluia care are obligația corelativă respectivului drept, alteori însă legea indică în mod expres persoanele care, în anumite situații, pot acționa în justiție.
Legitimarea procesuală activă implică îndreptățirea persoanei, fizică sau juridică, de a participa în calitate de reclamant în proces, calitatea procesuală analizându-se în cerința existenței unei identități între persoana reclamantului și persoana celui care este titularul dreptului de a promova acțiune în justiție,iar reclamantul a justificat legitimarea sa prin trimitere la raporturile de drept material stabilite între părți anterior declanșării litigiului . C.a procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titular al dreptului afirmat, iar în situațiile juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală aparține celui ce se poate prevala de acest interes.
Subsecvent justificării calității procesuale active revine reclamantului sarcina de a proba legitimarea procesuală în ceea ce îl privește pe pârât , ori invocarea raporturilor de drept material apare ca fiind cea mai utilizată .
De asemenea în ceea ce privește calitatea procesuală pasivă în raport de pretențiile care au fost justificate prin invocarea răspunderii delictuale prima instanță a reținut în mod corect că răspunderea pârâtei se reține înraport cu folosința unui spațiu la care nu era îndreptățit, și nu în raport cu calitatea acestuia de chiriaș.
Probatoriul administrat a relevat că potrivit procesului verbal încheiat la
(...) de către executorul judecătoresc Pintea B. I. entitatea care a fost evacuată la (...) și reintegrată la (...), a fost SC B. T S. .
Titlul locatorului nu a fost contestat de pârâtă într-o manieră aptă să producă efecte și nu fost negat la data încheierii contractului de închiriere astfel că afirmația referitoare la nelegalitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate întrucât a fost emis de C. J. M., la o dată când C. J. M. nu mai avea atribuția de a emite asemenea certificate rămâne o simplă aserțiune fără efecte în planul dreptului sau al prezentului litigiu .
Argumentele evidențiate anterior au relevat că în mod corect prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei întrucât în relație cu raporturile de drept material care au justificat declanșarea demersului judiciar au fost determinate drepturile și obligațiile care să îndreptățească partea cu investirea instanței într-un cadru procesual astfel determinat.
Analizarea excepției fiind realizată de prima instanță reiterarea acesteia în etapa apelului are semnificația unui motiv de apel astfel că în această modalitate s-a și procedat la analizarea acesteia și nu ca o excepție de procedură care să vizeze cadrul procesual în fața instanței de apel de natură a determina împiedicarea continuării judecății .
Probatoriul analizat și considerentele enunțate au relevat de asemenea că afirmația pârâtei SC B. T S. cu privire la posesia exclusivă a SC B. SA asupra spațiului în litigiu nu are acoperire în documentele prezentate întrucât așa cum s-a evidențiat celelalte convenții au ca obiect alte încăperi , la alte etaje chiar dacă sunt situate în același imobil .
Răspunderea pârâtei își are temeiul în clauzele contractului , care fără așa cum s-a evidențiat a fost încheiat între reclamantă și pârâtă având în vedere elementele de identificare ale părților utilizate de acestei în cuprinsul convenției , obligația de a părăsi spațiul la epuizarea efectelor contractului apărând stipulată în mod expres în cuprinsul pct VII art 9.
Efectele tacitei relocațiuni invocate în apărare de pârâtă , în mod corect au fost înlăturate de prima instanță în raport cu existența notificării concediului , cel mai târziu de la data formulării acțiunii având ca obiect evacuare .
Subsecvent epuizării efectelor contractului de închiriere și a tacitei relocațiuni care a operat corect au fost apreciate ca devenind incidente normele de drept comun în materia locațiunii a căror nerespectare a fost circumscrisă sferei răspunderii delictuale .
Principiul contradictorialității a fost respecta în fața primei instanțe , fiind acordate mai multe termene în vederea exprimării poziției procesuale aspra înscrisurilor depuse în probațiune(fila 122 dosar fond ) sau a altor chestiuni puse în discuție, (fila 89 dosar fond ) , inclusiv cu privire la fundamentul juridic al răspunderii pârâtei , sau acordarea unui termen mai îndelungat la cerea reprezentantului pârâtei( fila 67 dosar fond) , tocmai pentru a sigura respectarea principiilor cere guvernează litigiile civile , astfel că susținerile apelantei referitoare la absența contradictorialității apar ca lipsite de temei fiind dovedit contrariul prin toate încheierile pronunțate de prima instanță .
Obligația instanțelor de a-și motiva hotărârile nu trebuie înțeleasă ca necesitând un răspuns la fiecare argument invocat în sprijinul unui mijloc de apărare ridicat. Întinderea acestei obligații poate varia în funcție de natura hotărârii. În conformitate cu jurisprudența C. E.pene a Drepturilor Omului, întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și de practicile diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în diferite state. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate ori motivarea astfel cum a fost realizată de către prima instanță îndeplinește aceste exigențe reliefând tocmai analizarea susținerilor părților care anterior au fost puse în discuție .
Aspectele teoretice vizând acțiunile civil și calitatea părților, invocte de apelanta pârâtă , au fost analizate prin raportare la elementele concrete din prezenta cauză anterior și s-a reținut că subsecvent justificării legitimării procesuale în ceea ce privește titularul cererii , reclamata S. CDP A. SA, în raport cu pretențiile formulate și temeiul de drept invocat în susținerea acestora s-a reținut în mod corect că în relație cu raportul de drept material invocat s-a justificat și legitimarea procesuală pasivă în privința pârâtei SC B. T S.
Aserțiunile referitoare la lipsa facturilor doveditoare reluate de apelanta pârâtă și în cuprinsul apelului nu au primit valoarea dorită de acesta având în vedere că temeiul obligațiilor a fost stabilit în pentru o parte din pretenții în contractul de închiriere , modificat prin acte adiționale, și răspunderea delictuală astfel că emiterea facturilor nu apărea ca esențială pe de o parte sau posibilă pe de altă parte până la stabilirea limitelor răspunderii , pe de altă parte .
Alegațiile referitoare la lipsa concilieri nu pot fi primite , procedura instituită de art 7201 C pr civ fiind urmată iar afirmația potrivit căreia „susținerile judecătorului de fond privind tentativa de reconciliere nu sunt dovedite cu nici un document"; trebuie înlăturate având în vedere conținutul înscrisului aflat la fila 8 din dosarul de fond . Principiul disponibilității obligă instanța să analizeze doar pretențiile pe care părțile le-au formulat în mod clar și neechivoc astfel că aserțiunile apelantei reclamante apar ca fiind lipsite de temei . Denumirea pretențiilor formulate nu poate fi modificată de instanță și nici chiar de părți decât în limitele instituite de art 132 C pr civ . prima instanță a apreciat ca întemeiată acțiunea din perspectiva prejudiciului suferit prin lipsa de folosință a spațiului ocupat fără temei legal de pârâtă astfel că în raport de acest prejudiciu poate fi analizată și existența unei alte componente din prejudiciul integral ce se impune a fi reparat în măsura în care instanța a fost investită cu o astfel de cerere . Reclamanta a înțeles să fundamenteze prejudiciul pe dispozițiile OUG nr 9., iar prima instanță în mod corect a înlăturat de la aplicare prevederile enunțate în raport de izvorul obligațiilor determinate anterior . Argumentele evidențiate au relevat că ambele apeluri declarate în cauză apar ca nefondate întrucât prima instanță a determinat în mod corect limitele investirii , a înlăturat motivat apărările formulate de părți ,indiferent de calitatea acestora , a respectat toate principiile care guvernează judecata în primă instanță și aplicat riguros dispozițiile legale considerate ca incidenteastfel că în baza art 296 C pr civ , Curtea va respinge apelurile declarate de reclamanta S. CDP A. SA , și pârâta SC B. T S. , împotriva sentinței civile nr.1931 din (...),pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M.,pe care o va menține în întregime și totodată se va reține că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în apel de nici una dintre părți . PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge apelurile declarate de reclamanta S. CDP A. SA cu sediul în B. M. str. C. nr.5, și pârâta SC B. T S. cu sediul în B. M., Bd. T. nr.3, împotriva sentinței civile nr.1931 din (...),pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M.,pe care o menține în întregime. Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat. Decizia este definitivă și executorie. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 14 februarie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTOR G. A. C. M. S. L. F. Red.A.C./S.M.D. 4 ex./(...) Jud.fond. Ș. S.
| ← Decizia comercială nr. 5687/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 5908/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
