Decizia comercială nr. 69/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA C.Ă, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 69/2011
Ședința publică de la 15 aprilie 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE G.-A. N.
JUDECĂTOR S. AL H.
GREFIER A. B.
{ F. | }
S-au luat în examinare apelurile declarate de reclamanții S. A. și C. O. A. și de pârâții M. D. I. și SC D. & S. C. S., împotriva sentinței comerciale nr. 239/(...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr. (...), având ca obiect rezoluțiune contract.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat
K. N. S. pentru apelanții-reclamanți, lipsă fiind apelanții-pârâți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că la data de 7 aprilie 2011 s-a înregistrat la dosarul cauezi întâmpinare, iar la data de 13 aprilie 2011 apelanții-pârâți au depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferente apelului declarat.
Reprezentantul apelanților-reclamanți arată că nu are cereri prealabile sau excepții de invocat.
Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra apelurilor formulate.
Reprezentantul apelanților-reclamanți solicită admiterea apelului reclamanților și respingerea apelului declarat de pârâți, conform argumentelor prezentate în scris, cu cheltuieli de judecată la fond și în apel.
Curtea reține cauza în pronunțare.
{ F. | }
INSTANȚA
Prin sentința comercială nr.239 din 20 ianuarie 2011 pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C. C. s-a admis acțiunea formulată de reclamanții S. A. și C. O., în contradictoriu cu pârâții M. D., și S. D. & S. C. S. și s-a dispus rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de (...) între reclamanți, în calitate de promitenți-cumpărători și pârâți, în calitate de promitenți-vânzători și atestat pentru conformitate prin încheierea nr. 5 din (...) av. I. Hudrea, și, în consecință, au fost obligați pârâții în solidar, la plata către reclamanți a sumei de 54.124,37 de lei, precum și a echivalentului în lei a sumei de 1.500 de euro la cursul BNR din data de (...), reprezentând debit principal, precum și a dobânzii legale reprezentând dobânda de referință a B. aferentă debitului principal începând din data de
(...) și până la plata efectivă.
Au fost obligați pârâții la plata sumei de 2628,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamanților.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de (...) între reclamanți, în calitate de promitenți-cumpărători și pârâți, în calitate de promitenți-vânzători și atestat pentru conformitate prin încheierea nr. 5 din (...) a av. I. Hudrea, promitenții-vânzători s-au obligat să vândă, iar promitenții-cumpărători s-au obligat să cumpere în cote părți egale întreg dreptul de proprietate asupra imobilului apartament situat în comuna B., str. Viilor Lab, nr. 982, ap. 20, jud. C. situat în corpul C3A, etaj 3 precum și dreptul de proprietate asupra cotelor părți indivize din teren aferente.
Potrivit aceluiași antecontract de vânzare-cumpărare, prețul de vânzare a fost stabilit la 50.500 de euro, care se va achita după cum urmează:- 1.500 de euro, la data de (...);- 13.650 de euro, la data de (...);-
20.200 euro, a treia rată din preț în termen de maxim 10 zile de la data la care promitenții-cumpărători sunt notificați de către promitenții-vânzători să se prezinte la locul situării imobilului pentru a lua act de finalizarea în roșu a construcției;
- 7.575 euro, rata a patra se va achita în termen de maxim 10 zile de la data notificării promitenților-cumpărători să se prezinte la imobil pentru predarea cheilor;
- 7.575 de euro se va plăti la data la care se va semna contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică.
P.rea imobilului către promitenții-cumpărători a fost prevăzută de către părți a se face după finalizarea construcției și efectuarea recepției construcției de către primărie, anterior încheierii contractului de vânzare- cumpărare în formă autentică, dar în maxim 16 luni de la emiterea autorizației de construcție, respectiv până la data de (...).
Potrivit extraselor de cont ING B. din data de (...) și (...) (filele 14-15, dos. Judecătoriei), a reieșit că reclamanții au achitat pârâților suma de
54.124,37 de lei, echivalentul avansului în cuantum de 14.650 de euro și suma de 1.500 de euro la data de (...), potrivit chitanței de la fila 16, reprezentând avans preț.
Din răspunsurile la interogatorii ale celor doi pârâți a fost probat faptul că până la data de astăzi stadiul construcției în care urma a se situa și apartamentul contractat de reclamanți este unul incipient, practic nu a fost nici măcar ridicată în roșu întreaga construcție, pentru ca obligația de plată a ratei nr. 3 din preț, de 20.200 de euro să devină exigibilă. A. cum au recunoscut și martorii audiați, respectivul imobil este ridicat doar la nivel de demisol și parter exclusiv pe structura de rezistență.
Potrivit art. 1021 cod civil partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă a executa convenția, când este posibil, sau să-i ceară desființarea, cu daune interese. Desființarea trebuie să se ceară înaintea justiției, care, după circumstanțe, poate acorda un termen părții acționate.
Condițiile cerute pentru admisibilitatea rezoluțiunii judiciare sunt:
1. una dintre părți să nu-și fi executat obligațiile ce-i revin;
2. neexecutarea obligației să fie imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligația;
3. debitorul obligației neexecutate să fi fost pus în întârziere în condițiile prevăzute de lege.
Ca urmare, tribunalul a constatat că, pe de o parte, promitenții- cumpărători și-au îndeplinit obligația de a achita avansul de preț, aferentratelor nr. 1 și 2, plus 1.000 de euro reprezentând locul de parcare, proporțional cu stadiul lucrărilor de construcție, iar, pe de altă parte, promitenții-vânzători pârâți nu au respectat termenul de predare a construcției care a fost stipulat în mod expres ca fiind de maxim 16 luni de la data emiterii autorizației de construcție, însă cel mai târziu la data de (...).
Pârâții nu numai că nu au respectat termenul de predare, nu și-au respectat obligația de a construi imobilul apartament ce face obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare nici măcar după aproape doi ani de la expirarea termenului de predare.
Or, nerespectarea unei asemenea condiții reprezintă o neexecutare esențială la încheierea convenției dintre părți.
În privința culpei pârâților în nerespectarea obligației principale care le incumbă, de executare și de finalizare a apartamentului, tribunalul constată că cele două împrejurări invocate de aceștia nu sunt de natură să înlăture culpa lor contractuală.
A., în primul rând alunecările de teren invocate nu echivalează cu surparea pământului la o fundație, iar, pe de altă parte, la momentul obținerii autorizației de construire pârâții sunt prezumați a cunoaște din punct de vedere tehnic starea solului și a subsolului unde urmează a ridica imobilul. În plus, aceste neajunsuri au fost remediate în decurs de câteva luni de zile, nejustificând nefinalizarea apartamentului.
Nici greutățile întâmpinate de pârâți în privința transportului materialelor de construcții nu constituie împrejurări mai presus de voința lor, ci denotă neluarea în considerare a tuturor efectelor generate de construirea unui ansamblu de locuințe, nefiind în nici un caz imputabilă reclamanților, și poate justifica cel mult o prorogare a termenului de predare a imobilului, nici într-un caz neexecutarea contractului.
Cea de-a treia condiție, a punerii în întârziere, a fost și ea îndeplinită, potrivit notificării de la filele 18-19.
Față de executarea întocmai a obligației de plată a prețului de către reclamanți( în măsura stadiului de executare a construcției), neîndeplinirea culpabilă a obligației pârâților lipsește de suport juridic, de cauză obligația reciprocă și interdependentă a reclamanților, astfel încât, în virtutea dispozițiilor art. 1020-1021 Cod civil urmează a se dispune rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de (...) între reclamanți, în calitate de promitenți-cumpărători și pârâți, în calitate de promitenți-vânzători și atestat pentru conformitate prin încheierea nr. 5 din (...) a av. I. Hudrea.
În consecință, în vederea repunerii părților în situația anterioară, pârâții au fost obligați în solidar, potrivit art. 42 C.com. să restituie reclamanților suma de 54.124,37 de lei, precum și a echivalentului în lei a sumei de 1.500 de euro la cursul BNR din data de (...), reprezentând debit principal, astfel cum reiese din înscrisurile de la filele 14-16.
Este de menționat că solicitarea reclamanților de a obliga pârâții la plata echivalentului în lei a sumei de 16.500 de euro la cursul B. din ziua plății nu constituie o repunere a părților în situația anterioară.
Având în vedere că în materie comercială datoriile lichide și plătibile în bani produc dobândă de drept, din ziua în care devin exigibile, instanța găsește întemeiată și pretenția reclamantei referitoare la plata dobânzii legale aferentă debitului principal, care, reprezintă potrivit art. 3 alin. 1 din
O.G. 9/2000 dobânda de referință a B., astfel cum au solicitat reclamanții, respectiv începând din data de (...) și până la plata efectivă.
În temeiul art. 274 C.p.c. au fost obligați pârâții la plata sumei de
2.628,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, cu mențiunea că onorariul avocațial nu a fost justificat până la momentul închiderii fazei probatorii, nefiind luat în considerare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții S. A. și C.
O. A. solicitând admiterea apelului și modificarea în parte a sentinței comerciale, în sensul acordării în favoarea lor a cheltuielilor de judecată.
În motivele de apel se arată că Tribunalul Comercial Cluj a admis în totalitate acțiunea formulată de reclamanți, dispunând rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți și obligând pârâții-intimați, în solidar, la plata în favoarea lor a sumei de 54.124,37 lei, a echivalentului în lei a sumei de 1500 euro precum și a dobânzii legale la aceste sume, de la data înregistrării acțiunii și până la plata efectivă.
Totodată, arată că, instanța de fond a obligat pârâții la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru și timbru judiciar în cuantum de 2628,3 lei.
Reclamanții-apelanți arată că, deși acțiunea a fost admisă în întregime, instanța de fond a refuzat să acorde și cheltuielile de judecată constând în onorariu avocațial, în cuantum de 2760 lei, pe motivul depunerii dovezii achitării acestora doar odată cu concluziile scrise.
Referitor la acest aspect, apelanții arată că, încă din momentul înregistrării acțiunii au precizat că solicită obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată (fără a distinge între acestea, referindu-se astfel la totalitatea acestor cheltuieli).
Arată că la momentul final al judecății, în fața instanței de fond, deci, ulterior închiderii fazei probatorii, răspunzând întrebării judecătorului fondului, au arătat că solicită cheltuieli de judecată, arătând totodată în ce constau aceste cheltuieli, făcând referire expresă că acestea se compun din taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial, precizând că, dovada achitării onorariului avocațial o vor depune odată cu concluziile scrise.
Apelanții apreciază că neacordarea cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial, s-a făcut în mod nelegal și lipsit de temeinicie.
Pe de altă parte, arată că faza probatorie se referă la administrarea probelor privind fondul cauzei, justificarea cheltuielilor de judecată neputând fi asimilată fazei probatorii, cu atât mai mult cu cât acordarea acestora, este direct dependentă de soluția asupra fondului. A., justificarea cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial se poate face oricând, chiar și după dezbaterea cauzei în fond, dar, desigur, anterior pronunțării soluției.
Împotriva aceleiași sentințe comerciale au declarat apel și pârâții
M. D. I. și SC D. & S. C. S. solicitând admiterea apelului și modificarea în totalitate a sentinței apelate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamanți.
În motivele de apel apel se arată că prin sentinta apelata instanta de fond a comis erori de judecata interpretând gresit dispozitiile art. 1020-1021
C.civ., potrivit carora rezoluțiunea poate fi cerută de partea care si-a executat prestatia sau este gata sa si-o execute.
In cazul dat, reclamantii intimati nu au facut dovada pana acum ca ar fi avut banii pentru a doua rata din pret la momentul cand aceasta devenea exigibila, instanta omițând sa le puna în vedere faptul de a depune la dosarul cazuei un extras de cont sau orice alt document din care sa rezulteaceasta. In aceste conditii rezultă că nici reclamantii nu erau gata sa isi execute prestatia asumata prin contract la acel moment, fapt ce se datoreaza culpei lor exclusive.
O alta eroare de judecata comisa de prima instanta consta în neanalizarea faptului ca prin antecontractul de vânzare-cumpărare în discuție nu s-a stipulat posibilitatea solicitarii rezolutiunii pentru motivele invocate de catre reclarnant în actiunea introductiva de instanta, ci pentru nerespectarea scadentei s-a stipulat o clauză potrivit căreia "dacă promitentul-vânzător M. D. I. nu finalizează contrcuția în termenul sus menționat, va datora promitentului- cumpărător penalități pe zi de întârziere în cuantum de 0,01% din suma încasată, până la îndeplinirea obligației sus menționate".
Din analiza acestei stipulații contractuale rezultă că părțile au prevăzut la încheierea antecontractului și reclamantul a acceptat posibilitatea nerespectării scadenței obligației de finalizare a construcției fixată pentru data de (...);
- Părțile nu au sancționat cu rezoluțiunea antecontractului nerespectarea acestei scadențe de către promitenții vânzători, sens în care nu au inclus în conținutul antecontractului un pact comisoriu de gradul IV;
- Părțile au convenit ca nerespectarea scadenței să fie sancționată numai cu obligarea promitenților vânzători la plata unor penalități de întârziere în cuantum de 0,01% pe zi de întârziere din suma încasată, până la îndeplinirea obligației. .. " de finalizare a construcției a apartamentului obiect al antecontractului;
- Așadar, părțile nu au stabilit un termen limită până la care întârzierea obligației de predare a apartamentului către promitentul-cumpărător este acceptabilă pentru acesta din urmă, ci au consimțit implicit ca executarea obligației de predare să se poată face oricând.
Precizează că în aceste condiții, urmează a se conchide că prin antecontractul convenit de părți promitentul-cumpărător a renunțat implicit la dreptul de a cere rezoluțiunea antecontractului, acceptând ca nerespectarea scadenței obligației de finalizare a constructiei să fie sancționată doar cu plata de către promitenții vânzători a penalităților mai sus menționate.
Invederează faptul că, instanta a interpretat gresit stipulatiile contractuale referitoare la termenul de predare. A., instanta a retinut ca termenul de predare este stipulat expres ca fiind (...), însa părtile au facut distinctie clara între termenul de predare si termenul de finalizare a constructiei. Termenul de (...) era prevazut pentru finalizarea constructiei adica blocul de locuinte sa fie finalizat in exterior, sa fie ridicat sub acoperis, iar predarea urma sa se faca pe data perfectarii contractului autentic de vanzare cumprare. Data perfectarii contractului autentic nu a fost prevazuta de parti in anrtecontract, partile considerand ca aceasta se poate realiza in orice moment fara sa existe vreo sanctiune. Partile contractante au prevazut doar o singura sanctiune pentru promitentii vanzatori anume aceea a penalitatilor de intarziere in cazul în care paratii nu finalizeaza constructia.
Mai arată că, instanta de fond considera ca probele aduse de recurenți în dovedirea imposibilitatii mai presus de vointa noastra de a finaliza constructia nu intrunesc conditiile fortei majore sau a cazului fortuit si pentru aceste motive dispune rezolutiunea contractului. In opinia lor, sunt totusi factori exteriori care nu au putut fi prevazuti si impiedicati de catre susemnatii parati si prin urmare neimputabili noua. In ceea ce priveste remarca instantei cu privir ela faptul ca procesul verbal intocmit deexecutorul judecatoresc nu are valabilitate atata timp cat nu a fost intocmit in prezenta unui expert tehnic in constructii este absurda. executorul nu a fost solicitat pentru a descrie in detaliu efectele aluncarilor de teren, ci doar pentru a constata existenta lor, efectele fiind usor de dedus.
La data de 7 aprilie 2011 reclamanții-apelanți au depus întâmpinare prin care solicită respingerea apelului formulat de pârâți, ca nefondat, cu consecința menținerii în întregime a dispozițiilor sentinței atacate.
Apelul exercitat de către pârâți este nefondat.
Instanța de fond a făcut o corectă aplicare a prevederilor art.1020,
1021 C.civ. Reclamanții și-au îndeplinit întocmai obligațiile contractuale și au procedat la notificarea pârâților în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică. Probele administrate în cauză au atestat faptul că reclamanții erau pregătiți să achite întreaga diferență de preț dacă la rândul său pârâta și-ar fi îndeplinit obligația de a executa convenția în conformitate cu obligațiile contractuale asumate.
Promitenții vânzători nu au respectat termenul de predare a construcției stipulat în mod expres ca fiind în termen de 6 luni de la data emiterii autorizației de construcție, însă cel mai târziu la data de 16 aprilie
2009. Pârâții nu numai că nu au respectat termenul de predare dar nu și-au respectat obligația de a construi imobilul nici măcar la 2 ani de la data expirării termenului de predare. Or, nerespectarea unei asemenea condiții reprezintă o neexecutare esențială la încheierea convenției dintre părți.
Existența alunecărilor de teren nu este dovedită; chiar dacă ar exista probe cu privire la asemenea evenimente, trebuia probat ca acestea au determinat imposibilitatea respectării contractului; totodată, consemnarea alunecărilor de teren s-a realizat de către executorul judecătoresc în data de (...), adică cu aproape 2 luni după termenul la care atât blocul trebuia finalizat, iar apartamentul contractat trebuia să fie deja predat. Pârâții nu au dovedit că ar fi efectuat lucrări de remediere a consecințelor „alunecărilor de teren";, alunecări care în realitate nici măcar nu au existat, fiind cel mult surpări ale fundațiilor săpate anterior. Constatarea efectuată de către executorul-judecătoresc nu este opozabilă reclamanților.
Invocarea restricțiilor de circulație pentru utilajele de mare tonaj nu are caracter exonerator de răspundere. D. ridicarea restricțiilor, care a avut loc în urma cu mai mult de un an, pârâții nu au mai efectuat nici o lucrare pe șantier, menținând astfel starea de abandonare deplină a lucrărilor.
Pentru rezoluțiunea unui contract prin care părțile și-au asumat obligații de rezultat este suficientă îndeplinirea condiției referitoare la neexecutarea obligației asumate. Obligația asumată de pârâtă intră în categoria obligațiilor de rezumat.
Obligațiile de rezultat creează o adevărată garanție pentru creditor. Așa se face că din simplul fapt al neobținerii rezultatului datorat se poate trage concluzia că debitorul nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale.
În speță, reclamanții au făcut proba faptului că rezultatul nu a fost obținut,culpa debitorului nefiind o condiție pentru angajarea răspunderii sale contractuale. Așa cum s-a subliniat în doctrină1 singura condiție necesară pentru pronunțarea rezoluțiunii judiciare este neexecutarea ilicită a obligațiilor contractuale de către debitor, indiferent dacă neexecutarea este sau nu culpabilă. Excepție face situația în care executarea obligațiilor a fost imposibilă din cauză de forță majoră, când este vorba de caducitatea contractului și se pune problema suportării riscurilor contractuale.
Prin urmare, soluția rezoluțiunii pronunțate de prima instanță se impunea fără putință de tăgadă cu atât mai mult cu cât neexecutarea imputată debitorului s-a dovedit în speță a fi culpabilă.
Curtea apreciază că apelul declarat de reclamanți este fondat.
Pentru a dispune în acest sens, reține că instanța de fond admițând în integralitate acțiunea introductivă, a obligat pârâții la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar dar a refuzat să impute pârâtei cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocațial pe considerentul depunerii dovezii achitării acestuia doar o dată cu concluziile scrise.
Curtea reține că justificarea cheltuielilor de judecată nu se asimilează fazei probatorii, ea putând fi realizată și după dezbaterea cauzei în fond până la momentul pronunțării soluției.
Atâta timp cât dovada realizării acestie cheltuieli exista la dosarul cauzei la etapa deliberării, ea putea fi avută în vedere de instanță numai dacă ar fi fost depuse după dezinvestirea instanței și ulterior pronunțării actului jurisdicțional se putea aprecia că partea care a câștigat nu a făcut proba avansării lor în vederea realizării judecății.
Cheltuielile de judecată trebuie să acopere pentru cel ce a câștigat în totul și în exclusivitate procesul, toate sumele avansate în vederea realizării judecății. Art.274 C.proc.civ.enunță principiul acoperirii integrale a acestor cheltuieli. Prin urmare, intră în cheltuielile de judecată, cheltuielile făcute anterior deschiderii judecății, dar care se află în raport strâns și necesar cu judecata, cheltuielile făcute în cursul judecății și cheltuielile din faza executării silite.
Cum apelanții au făcut dovada cheltuielilor pe care le-au suportat pentru asigurarea asistenței judiciare în cursul procesului, chitanțele fiind depuse la f.40 din dosarul de fond, odată cu concluziile scrise, înregistrate la
18 ianuarie 2008, Curtea reține că prima instanță a realizat o greșită aplicare a prevederilor art.274 C.proc.civ.
Pentru aceste motive în temeiul art.296 din același act normativ, va admite apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței civile 2. pe care o va schimba în parte în sensul că va obliga pârâții în solidar să plătească reclamanților și cheltuieli de judecată reprezentând onorariul avocațial în sumă de 2760 Ron, urmând ca restul dispozițiilor sentinței atacate să fie menținute.
Culpa procesuală a pârâților fiind dovedită, aceștia vor fi obligați în solidar în temeiul prevederilor art.277 C.proc.civ. la plata în favoarea reclamanților a cheltuielilor de judecată în sumă de 1800 R.
PENTRU ACESTE M.IVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite apelul declarat de reclamanții S. A. și C. O. A. împotriva sentinței civile nr. 239 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. C., pe care o schimbă în parte, în sensul că obligă pârâții în solidar să plătească
1 A se vedea L. Pop, tratat de drept civil. Obligațiile, vol. II. Contractul, Ed. Universul juridic, București, 2009
,p.735reclamanților și cheltuielile de judecată reprezentând onorariu avocațial în sumă de 2760 lei.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Respinge apelul pârâților M. D. I. și SC D. & S. C. S., împotriva aceleiași sentințe.
Obligă pârâții în solidar la plata în favoarea reclamanților a cheltuielilor de judecată în sumă de 1800 R.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER G. A. N. S. AL H. A. B.
Red.S.Al H./A.C.
6 ex. - (...) Jud.fond.Hamciuc D.
| ← Decizia comercială nr. 77/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 5016/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
