Decizia civilă nr. 134/2013. Încuviințare executare silită
| Comentarii |
|
R.
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator de date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR.134/2013
Ședința publică din data de_ Instanța este compusă din: PREȘEDINTE: C. C. JUDECĂTOR: F. -IANCU M. GREFIER: T. B.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de către apelanta SC SS în contradictoriu cu intimatul G. I., împotriva încheierii civile nr.8518 pronunțată la data de_ de către Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, cauza având ca obiect în primă instanță încuviințarea executării silite.
La ambele apeluri nominale se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța, verificându- și din oficiu competența, prin raportare la dispozițiile art.95 alin.1 pct. 2 și art. 131 alin. 1 N.C.proc.civ. coroborat cu dispozițiile art. 466 N.C.proc.civ., apreciază că este competentă material, general și teritorial să soluționeze apelul dedus judecății.
Se constată faptul că apelanta a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă apelului formulat, în conformitate cu dispozițiile O.U.G. nr.80/2013 și că a cerut judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, prin raportare la dispozițiile art. 238 N.C.proc.civ., apreciază că soluționarea litigiului se va face la termenul de azi.
Instanța, din oficiu, prin raportare la dispozițiile art. 84 N.C.proc.civ., invocă excepția lipsei dovezii calității de reprezentant în ceea ce privește pe semnatarul apelului și reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
T R I B U N A L U L,
Prin încheierea civilă nr.8518/CC/2013 pronunțată la data de 25 iulie 2013 în dosarul nr._ al Judecătoriei C. - Napoca a fost respinsă cererea înaintată de petentul BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC S. I. C. și formulată de creditorul SC K. I. S., împotriva debitorului G. I., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut disp. art. 665 alin 5 pct 2 c.pr.civ potrivit căruia instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă: (…) hotarârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu.
De asemenea, conform art.120 din OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului potrivit cărora "Contractele de credit, inclusiv contractele de garanție reală sau personală, încheiate de o instituție de credit constituie titluri executorii";. Interpretând aceste dispoziții legale, rezultă că aptitudinea unui contract de credit de a fi titlu executoriu se raportează la calitatea instituției de credit care l-a încheiat, instituție bancara care are ca obiect principal de activitate creditarea, astfel încât, în executarea cu celeritate a obligațiilor decurgând din contractele încheiate, legiuitorul a prevăzut caracterul de titlu executoriu al acestora, fara investirea cu formulă executorie sau fara alta formalitate.
În speță, creditorul din cererea de executare silita nu are un titlu executoriu împotriva debitorului, caracterul de titlu executoriu al contractului de credit bancar fiind conferit de lege doar în favoarea instituției de credit, nu și în favoarea cesionarului contractului, iar împrejurarea cumpărării creanței de la instituția de credit dă naștere la dreptul la acțiune împotriva debitorului, drept care are un caracter judiciar, urmând ca pe calea unei acțiuni judiciare să se analizeze condițiile răspunderii civile. Numai după obținerea unui titlu executoriu în acest sens, cesionara va putea solicita, în cazul neîndeplinirii obligației stabilite prin titlu, declanșarea executării silite împotriva debitorului.
Pentru aceste motive, instanța, în temeiul art. 665 alin. 5 pct. 5 C.proc.civ., a respins cererea înaintată ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel apelanta SC S. SaRL prin SC K. R. S., solicitând admiterea apelului și modificarea hotărârii atacate în sensul încuviințării executării silite împotriva debitorului G. I. .
În motivarea apelului apelanta a arătat că hotărârea atacată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, instanța de fond interpretând greșit actul juridic dedus judecății, schimbând natura acestuia.
S-a arătat că în fapt, SSa.R.L. a încheiat un contract de cesiune de creanțe cu cedentul SC K. I. S. prin care în schimbul unui preț stabilit de comun acord cumpăra/ceda un portofoliu de creanțe provenite din contracte de credit ce nu au fost rambursate către cedent. Între creanțele cedate de către
B.R.D. SA se află și creanța ce o deținea împotriva debitorului G.
I., provenită din neachitarea creditului acordat în baza contractului de credit nr. 5208915/_ .
Cesiunea de creanță, conform art. 1566 și urm. C.civ. este o modalitate de transmitere a obligațiilor în formă convențională, prin care un credit (cedent) transmite o creanță a sa unei alte persoane (cesionar), debitorul creanței fiind obligat față de cesionar, odată cu îndeplinirea formalităților de opozabilitate a acestei operațiuni, fără a i se cere consimțământul. Debitorului i s-a comuniocat prin scrisoare cesiunea de creanță între creditorul cedent, astfel că acestuia îi este opozabilă cesiunea de creanță. Mai mult, cesiunea de creanță a fost înregistrată și în AEGRM.
Apelanta consideră că a făcut dovada calității de creditoare atât prin contractul de cesiune de creanțe, cât și prin avizul de înscriere a creanței în AEGRM, fiind îndeplinite toate condițiile cerute de Legea nr. 99/1999.
Având în vedere că debiotorul G. I. nu și-a respectat obligațiile, în conformitate cu prevederile contractuale, creditul acordat acestuia a devenit scadent anticipat, rezultând astfel o creanță certă, lichidă și exigibilă.
S-a arătat că în baza art. 120 din OUG nr. 99/2006, contractul de credit constituie titlu executoriu, iar potrivirt art. 632 C.pr.civ., constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.
Chiar dacă a intervenit cesiunea de creanță, conform legislației în vigoare, titlul executoriu reprezentat de contractul de credit nu și-a schimbat natura juridică, ci doar creditorul, operând o transmitere a obligațiilor și drepturilor și nu cum a statuat instanța de fond că acest caracter de titlu executoriu al contractului de credit bancar este conferit de lege doar în favoarea instituției de credit.
La termenul de judecată din data de 11 noiembrie 2013, tribunalul a ridicat, din oficiu, excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a SC K. R. S. pentru apelanta SSa.R.L., excepție care va fi soluționată cu prioritate, prin raportare la dispozițiile art. 248 NCPC.
În conformitate cu dispozițiile art. 80 alin. 1 NCPC părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convențională sau judiciară.
Potrivit art. 84 alin. 1 NCPC, persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii.
Titulara apelului este societatea comercială SSa.R.L., persoană juridică străină, căreia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 84 alin. 1 NCPC. Astfel, reprezentarea sa în formularea de cereri adresate instanțelor române și în fața acestor instanțe este supusă regulii instituite de art. 84 alin. 1 NCPC, apelanta S.
S.a.R.L. putând fi reprezentată doar de către un avocat sau de către un consilier juridic, nu și de către o societate comercială română, cum este SC K. R. S. . Prin urmare, tribunalul reține faptul că mandatul conferit de mandanta SSa.R.L. mandatarei SC K. R. S. nu conferă acesteia din urmă dreptul de formula cereri în justiție în numele SSa.R.L. și nici de a o reprezenta în fața instanței de judecată, fiind incidentă excepția prevăzută de art. 82 NCPC.
Dată fiind lipsa calității de reprezentant a SC K. R. S. față de SSa.R.L., tribunalul nu va mai analiza dacă și în ce măsură d-l Alexandru Bia are calitatea de reprezentant al apelantei, întrucât numele acestuia nu apare în mandatul conferit de mandanta SSa.R.L. mandatarei SC K. R. S.
, pentru a se putea reține vreun eventual mandat acordat persoanei fizice menționate în cuprinsul prezentului aliniat.
Față de considerentele reținute, în temeiul art. 82 NCPC, tribunalul va admite excepția lipsei dovezii de reprezentant a semnatarului cererii de apel și, în consecință se va anula apelul declarat de apelanta SSa.R.L. prin SC K. R. S. în contradictoriu intimatul G. I. împotriva încheierii civile nr. 8518/CC/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, pe care o va menține în totalitate.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite excepția lipsei calității de reprezentant a SC K. R.
S. pentru apelanta SSa.R.L., invocată din oficiu și în consecință:
Anulează apelul declarat de apelanta SS, cu sediul procesul ales în B., C. M. nr. 51, etaj 6, sector 3, CUI 21114156, J_, în contradictoriu cu intimatul G. I., CNP 1., cu domiciliul în L. de Jos, comuna Dăbâca nr. 321, jud. C., împotriva încheierii civile nr. 8518/CC/2013, pronunțată la data de 25 iulie 2013 în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -Napoca, pe care o menține în întregime.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 11 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER, |
C. C. F. | -IANCU M. T. B. |
Thred./FIM/MM 4 ex./_
Judecător fond: P. escu A., Judecătoria Cluj-Napoca.
| ← Decizia civilă nr. 39/2013. Încuviințare executare silită | Decizia civilă nr. 133/2013. Încuviințare executare silită → |
|---|
