Decizia civilă nr. 39/2013. Încuviințare executare silită
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR._
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR.39/2013
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2013 Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: S. I. JUDECĂTOR: C. G.
JUDECĂTOR: V. LAURA OROS GREFIER: C. P.
Pe rol fiind recursul declarat de recurenta SC T. C. I. SA în contradictoriu cu intimatul R. V. împotriva încheierii civile nr. 934/2012 pronunțate la data de_ de Judecătoria Turda în dosarul nr._, având ca obiect încuviințarea executării silite.
La apelul nominal se constată lipsa părților, atât la prima cât și la a doua strigare a cauzei.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care T. ul constată că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă și reține cauza în pronunțare cu privire la recursul declarat.
T. UL
Prin încheierea civilă nr.934/2012 pronunțată la data de 0_ în dosarul nr._ al Judecătoriei T., a fost respinsă cererea petentului Biroul Executorului Judecătoresc V. A. n L., privind încuviințarea executării silite a titlului executoriu-contract de credit de consum pentru achiziții nr. 38941NA/_
, privind pe creditoarea S. T. C. I. S. . și pe debitorul R. V. .
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin contractul de credit pentru nevoi personale nr. 38941NA/_, creditoarea S.
T. C. I. S. . a acordat debitorului R. V. un credit în sumă de 560,16 EURO, ce urma a fi restituit în 18 rate lunare potrivit scadențarului depus la dosar.
Prin cererea de executare silită adresată la data de_ Biroului Executorului Judecătoresc V. A. n L., creditoarea S. T. C. I. S. ., a solicitat executarea silită a titlului executoriu-contract de credit de consum pentru achiziții nr. 38941NA/_, împotriva debitorului R. V.
Executarea silită este procedura prin mijlocirea căreia creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau prin alt titlu executoriu, constrânge-cu concursul organelor competente-pe debitorul său, care nu își execută
de bună voie obligațiile decurgând dintr-un asemenea titlu, de a și le aduce la îndeplinire în mod silit.
Dispozițiile art. 398 cod civil statuează că dacă executarea nu începuse încă la moartea debitorului, hotărârile și titlurile executorii nu se vor putea executa în contra moștenitorilor, sub pedeapsă de nulitate, decât 8 zile după ce li s-a făcut o încunoștințare colectivă a acestor titluri sau hotărâri la domiciliul deschiderii succesiunii pe numele moștenirii. Din interpretarea dispozițiilor anterioare reiese deci că executarea silită se efectuează împotriva moștenitorilor, după o anumită procedură, în situația în care autorul acestora a decedat anterior demarării executării silite.
După cum rezultă din actele dosarului, cererea de încuviințare a executării nu s-a formulat împotriva moștenitorilor debitorului R. V., ci chiar împotriva debitorului R. V., persoană fizică decedată la data de_ (anterior formulării cererii de executare silită) și care, raportat la dispozițiile art. 41 alin.1 Cod procedură civilă este lipsită de capacitate procesuală de folosință.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 373¹ alin.4 coroborat cu art. 41 alin.1 Cod procedură civilă, instanța a respings cererea creditoarei S. T. C. I.
S. . privind încuviințarea executării silite a titlului executoriu-contract de credit de consum pentru achiziții nr. 38941NA/_, împotriva debitorului R. V. .
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, recurenta S. T.
C. I. S. ., in conformitate cu dispozițiile art. 3731alin. 2 coroborat cu art. 304
pct. 6 - 9 din C.pr.civ., prin care a solicitat modificarea acesteia in sensul încuviințării executării silite începute împotriva debitorului R. V. pana la realizarea creanței si la acoperirea cheltuielilor de executare, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea recursului recurenta a arătat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre lipsita de temei legal (art. 304. al. 9 cod proc. civ.). Din dispozițiile art. 3731alin. 1 Cod. Proc. Civ. rezulta ca cererea de incuviintare a executării silite poate fi depusa la instanța competenta numai de executorul judecătoresc care la rândul sau este sesizat in acest sens de către creditor si nu de către debitor, de
asemenea din textul de lege anterior citat reiese in mod evident ca instanța de executare se pronunța asupra cererii in camera de consiliu, fata citarea partilor.
Încuviințarea executării silite poate fi dispusa de către instanța de executare, in baza cererii creditorului, aceasta având drept finalitate realizarea creanței conform titlului executoriu invocat, respectiv contractul de credit pentru nevoi personale numărul 38941NA/_ .
Aceasta procedura necontencioasa este expres prevăzuta de legiuitor conform, dispozițiilor art. 371 ind. 1 din Codul de Procedura Civila, astfel încât motivul instanței de fond conform căruia parte intr-un proces civil poate să fie doar o persoană care are folosința drepturilor civile, în aceste condiții neputându-se realiza procedura de citare cu debitorul, nu prezintă relevanță.
Debitorul/debitorii nu pot realiza apărări la momentul încuviințării executării silite, dat fiind caracterul necontradictoriu al acestei proceduri, aceștia putând formula apărări care ar putea fi valorificate si criticate in ceea ce privește legalitatea începerii executării silite, doar in condițiile art. 399 si următoarele din Codul de Procedura Civila.
In etapa soluționării cererii de încuviințarea a executării silite, nu se poate pretinde creditorului sau executorului sa facă cercetări in privința existentei capacității de folosința a drepturilor persoanei împotriva căreia deține un titlu executoriu. Mai mult decât atât, in toata aceasta perioada nu ni s-a învederat ca a intervenit decesul debitoarei. S-a apreciat că aceste verificări se fac după aceasta etapa, in cadrul, executării silite, atunci când executorul are obligația sa dea dovada de rol activ, sa facă cercetările care se impun in vederea realizării creanței creditorului, astfel cum este prevăzut de dispozițiile art. 373 ind. 1 alin, 4 din Codul de Procedura Civila, așa cum însuși textul spune "in tot cursul executării";, deci după încuviințarea acesteia.
De altfel, încuviințarea executării silite este o procedura necontencioasa prin care nu se urmărește stabilirea unui drept potrivnic, judecarea cererii de încuviințare a executării silite nu are loc in contradictoriu cu debitorul instanța având obligația de a verifica doar daca titlul a carul executare se solicita îndeplinește condițiile de a fi titlu executoriu.
Instanța trebuia sa se limiteze la a verifica existenta titlului executoriu si aspectul daca încuviințarea executării silite este ceruta de creditorul din acel titlu si daca executarea se cere împotriva debitorului menționat in acel titlu.
In acest sens, nu ar trebui sa aibă relevanta faptul ca la data analizării cererii de încuviințare a executării silite debitorul era decedat.
Aceasta concluzie se desprinde din interpretarea sistematica a dispozițiilor legale aplicabile, din care rezulta ca încuviințarea executării silite reprezintă o autorizare judecătoreasca a începerii procedurii de executare silita.
În procedura de încuviințare a executării silite, atribuțiile instanței se rezuma doar la verificarea aspectelor formale ale titlului executoriu, fără a se urmări stabilirea unui drept potrivnic al creditorului fata de debitor, ceea ce justifica faptul ca cererea de încuviințare a executării silite nu se judeca in contradictoriu cu debitorul.
In aceasta faza procedurala nu trebuia verificat daca debitorul este sau nu este in viata, daca are moștenitori, toate aceste aspect ținând de procedura executării silite si nu de cea a încuviințării executării ei.
In acest context, având in vedere si dispozițiile Codului de procedura civila privind executarea in contra moștenitorilor, faptul ca debitorul este decedat la data cererii de încuviințare a executării silite nu reprezintă un motiv valid de respingere a cererii de încuviințare.
Prin decizia civilă nr.848/R/2012 pronunțată la data de 26 septembrie 2012 în dosarul nr._ al T. ului C., a fost admisă excepția necompetenței materiale și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a recursului în favoarea T. ului Specializat C. .
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, cu luarea în considerare a prevederilor art.304, 3041și 312 C.pr.civ., tribunalul reține următoarele:
Prin cererea de executare silită adresată la data de 10 mai 2012 Biroului Executorului Judecătoresc V. A. n L., recurenta creditoare S. T. C. I. S.
., a solicitat executarea silită a titlului executoriu-contract de credit de consum pentru achiziții nr. 38941NA/_, împotriva debitorului R. V., debitor care
potrivit certificatului de deces depus de către creditoare în anexa cererii a decedat la 4 septembrie 2011.
Primul motiv de recurs invocat de către recurentă, respectiv lipsa temeiul legal al încheierii civile nr.934/2012 pronunțată la data de 0_ în dosarul nr._ al Judecătoriei T. este neîntemeiat.
Procesul civil constituie activitatea desfășurată de instanță, părți, organe de executare și alte persoane sau organe care participă la înfăptuirea de către instanțele judecătorești a justiției în cauzele civile, în vederea realizării sau stabilirii drepturilor și intereselor civile deduse judecății și executării silite a hotărârilor judecătorești și a altor titluri executorii. Așadar, procesul civil parcurge două faze: judecata și executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forței de constrângere a statului sau a altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu își execută de bunăvoie obligația.
Caracterul unitar al procesului civil impune respectarea garanțiilor ce caracterizează dreptul la un proces echitabil atât în faza judecății, cât și a executării silite, cea mai importantă dintre aceste garanții fiind "dreptul la un tribunal" în sensul art. 21 din Constituție și al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adică liberul acces la o instanță independentă și imparțială, stabilită prin lege, și controlul actelor efectuate în ambele faze ale procesului de către instanțele judecătorești.
Astfel, este unanim acceptat faptul că executarea silită reprezintă o etapă a procesului civil, etapă în care trebuie să fie îndeplinite toate condițiile procesuale pentru exercitarea acțiunii civile, inclusiv cele privitoare la capacitatea de folosință, iar faptul că procedura de încuviințare a executării silite se realizează fără citarea părților nu este în măsură să înlăture îndeplinirea de către acestea a condițiilor prevăzute de art. 41 Cod procedură civilă.
Mai mult, prin Decizia nr. 458/2009, Curtea Constituțională a subliniat faptul că legalitatea începerii procedurii de executare produce efecte asupra tuturor actelor de executare ulterioare și, prin urmare, asupra tuturor părților implicate în această procedură, reținând că executarea silită nu trebuie privită unilateral, numai din perspectiva creditorului și a drepturilor acestuia, ci și din perspectiva debitorului, căruia deopotrivă trebuie să-i fie asigurate garanțiile ce caracterizează dreptul la un proces echitabil, prin înlăturarea oricăror posibilități de abuz și a eventualelor demersuri șicanatorii, fiind necesară o garanție procesuală a debitorului pentru prevenirea oricărui abuz în exercitarea dreptului de către creditorul urmăritor, iar controlul judecătoresc al începerii executării silite constituia o asemenea garanție, adecvată și eficientă, a dreptului la un proces echitabil al tuturor părților implicate în această procedură.
Astfel, potrivit art. 7 din Decretul nr. 31/1954, capacitatea de folosință începe de la nașterea persoanei și încetează cu moartea acesteia, dispoziție preluată și în art. 35 ale Noului Cod civil, astfel că debitorul decedând la data de 4 septembrie 2011, iar cererea fiind formulată la data de 11 mai 2012, mult după data decesului, în mod corect a reținut instanța de fond faptul că nu se mai poate desfășura executarea silită împotriva acestui debitor.
Față de cele de mai sus, având în vedere dispozițiile art. 304 pct. 9 raportat la 3041și 312 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge ca vădit neîntemeiat recursul declarat de recurenta SC T. C. I. SA în contradictoriu cu intimatul R.
V., împotriva încheierii civile nr. 934/2012 pronunțate la data de_ de Judecătoria Turda în dosarul nr._, pe care o va menține în întregime.
Având în vedere faptul că dispozițiile legale în materie sunt suficient de clare, raportat la faptul că recurenta creditoare avea cunoștință de faptul că la data formulării cererii de executare silită debitorul era decedat, fapt care reiese din atașarea certificatului de deces la cererea de executare silită, având în vedere și dispozițiile art. 1081pct. 1 lit. a) Cod procedură civilă, tribunalul va dispune amendarea recurentei SC T. C. I. SA cu o amendă de 700 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca vădit neîntemeiat recursul declarat de recurenta SC T. C. I. SA în contradictoriu cu intimatul R. V., împotriva încheierii civile nr. 934/2012 pronunțate la data de_ de Judecătoria Turda în dosarul nr._, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Dispune, în temeiul art. 1081pct. 1 lit a c.pr.civ., amendarea recurentei SC
T. C. I. SA cu o amendă de 700 lei.
Cu drept de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicare în ceea ce privește amenda aplicată.
Pronunțată în ședința publică din 21 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |
S. I. C. G. | V. | LAURA OROS C. P. |
Red.CG/MM 2 ex./_
Judecător fond: M. M. O., Judecătoria Turda, județul C. .
| ← Decizia civilă nr. 112/2013. Încuviințare executare silită | Decizia civilă nr. 134/2013. Încuviințare executare silită → |
|---|
