Decizia nr. 2670/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR.2670/2012
Ședința din data de 02 aprilie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : C. P. JUDECĂTOR : A. M. C. JUDECĂTOR : M. S.
GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul declarat de creditoarea B. SA împotriva sentinței civile nr. 3962 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. C., în contradictoriu cu intimații SC C. I. S. prin lichidator judiciar R. I. S. S. și SC BS G. D. S., având ca obiect procedura insolvenței - contestație.
În data de 30 martie 2012 s-au înregistrat la dosarul cauzei concluzii scrise din partea recurentei B. SA.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26 martie 2012, încheiere care face partea integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi .
C U R T E A
Prin sentința comercială nr.3926 din 15 iunie 2011 pronunțată de
Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr.(...), a fost admisă contestația împotriva raportului de activitate al lichidatorului judiciar formulată de SC
BS G. D. S., în contradictoriu cu S. R. I. S. S. în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC C. I. S., SC B. SA, D. G. A F. P. C., și SC I. D. S. și în consecință a fost obligat lichidatorul judiciar S. R. I. S. S. în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC C. I. S. să procedeze la executarea obligațiilor asumate de către debitoare prin antecontractul de vânzare- cumpărare din 9 ianuarie 2009 și în ceea ce privește spațiul comercial în suprafață de 120 mp situat la parterul imobilului din C.-N., str. Tăbăcarilor, F.N. , bloc A, în sensul încheierii contractului autentic de vânzare- cumpărare în formă autentică.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea de intervenție în interes propriu formulată de creditoarea SC B. SA.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că între debitoarea SC C. I. S. și contestatoarea SC BS G. D. S. s-a încheiat la 9 ianuarie 2009 un antecontract de vânzare-cumpărare, prin care debitoarea s-a obligat să înstrăineze contestatoarei creditoare cu privire la apartamentul nr. 211 situat în C.-N., str. Tăbăcarilor, F.N., bloc A, având o suprafață construită de 75 mp, pentru prețul de 282.000 lei, și spațiu comercial în suprafață de 120 mp aflat la parterul imobilului situat la aceiași adresă, respectiv C.-N., str. tăbăcarilor, F.N., pentru prețul de 462.776 lei, spațiicare se vor înstrăina în stadiu semifinisat, preț care a fost achitat integral prin compensare (atât pentru apartament cât și pentru spațiul comercial) - filele 9-18 - dosar nr. (...).
Potrivit art. 4.2 din contract, odată cu semnarea antecontractului de vânzare-cumpărare debitoarea a predat contestatoarei și posesia asupra apartamentului nr. 211 și a spațiului comercial în suprafață de 120 mp.
Potrivit art. 931din legea nr. 85/2006, cu modificările ulterioare, obligațiile rezultând dintr-un antecontract de vânzare-cumpărare cu dată certă, anterioară deschiderii procedurii, în care promitentul-vânzător intră în procedură, vor fi executate de către administratorul judiciar/. la cererea promitentului-cumpărător, dacă: prețul contractual a fost achitat integral sau poate fi achitat la data cererii, iar bunul se află în posesia promitentului-cumpărător; prețul nu este inferior valorii de piață a bunului; bunul nu are o importanță determinantă pentru reușita unui plan de reorganizare. A., analizând incidența în cauză a dispozițiilor legale precitate, judecătorul sindic reține că antecontractul de vânzare-cumpărare din 9 ianuarie 2009 încheiat între părți este anterior deschiderii procedurii debitoarei, dobândind dată certă prin notarea acestuia în cartea funciară (filele 19-21) prețul contractual a fost achitat în întregime (filele 12-17), preț care nu este inferior valorii de piață, fiind evident că în cauză nu se mai pune problema unui plan de reorganizare. În ceea ce privește posesia, judecătorul sindic reține că potrivit dispozițiilor contractuale posesia imobilelor apartament și spațiu comercial a fost predată contestatoarei la data de 9 ianuarie 2009, data semnării antecontractului de vânzare-cumpărare, astfel că revenea lichidatorului judiciar obligația să răstoarne această prezumție prin dovedirea unei stări de fapt contrare, dovadă care însă nu a fost administrată. De asemenea, mai reține faptul că susținerea cum că imobilul nu este finisat ar exclude posesia, lichidatorul judiciar făcând o confuzie între posesie (corpus, stăpânirea unui bun) și utilizarea acestui bun potrivit destinației sale, faptul că imobilul nu este finisat neexcluzând exercitarea posesiei asupra acestuia de către contestatoare. A., raportat la cele de mai sus, judecătorul sindic reține că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 931din Legea nr. 85/2006, astfel că în mod nelegal lichidatorul judiciar a denunțat antecontractul de vânzare- cumpărare în ceea ce privește spațiul comercial de 120 mp și refuză să execute acest antecontract. Față de cele de mai sus, având în vedere dispozițiile art. 21 din Legea nr. 85/2006, raportat la art. 931din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a admis contestația împotriva raportului de activitate al lichidatorului judiciar formulată de SC BS G. D. S. în contradictoriu cu S. R. I. S. S. în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC C. I. S., SC B. SA, D. G. A F. P. C. și SC I. D. S. și a obligat lichidatorul judiciar S. R. I. S. S. în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC C. I. S. să procedeze la executarea obligațiilor asumate de către debitoare prin antecontractul de vânzare-cumpărare din 9 ianuarie 2009 și în ceea ce privește spațiul comercial în suprafață de 120 mp situat la parterul imobilului din C.-N., str. Tăbăcarilor, F.N. , bloc A, în sensul încheierii contractului autentic de vânzare-cumpărare în formă autentică. În ceea ce privește cererea de intervenție în interes propriu formulată de creditoarea SC B. S. judecătorul sindic a reținut că potrivit art. 49 alin.3 din Legea nr. 85/2006, în cazul propunerilor de înstrăinare a bunurilor din averea debitorului grevată de garanții, se va ține seama de prevederile art. 39 referitoare la acordarea unei protecții corespunzătoare creanței garantate. Analizând textul de lege citat, prin raportare și la alin.1 al acestuia, judecătorul sindic a reținut că aceste măsuri de protecție sunt menite să ofere o garanție creditorilor garantați, însă doar în situația în care propunerile de înstrăinare a bunurilor au loc în perioada de observație. Or, în cauză, debitoarea se află în procedura falimentului, dispoziția de trecere în faliment fiind pronunțată prin sentința comercială nr. 4394/(...), astfel încât, în această etapă a procedurii insolvenței o atare măsură în beneficiul creditorului garantat nu poate fi dispusă, textul de lege fiind lipsit de echivoc în acest sens. În ceea ce privește cel de al treilea capăt de cerere, referitor la obligarea lichidatorului la executarea măsurii respectiv a antecontractelor de vânzare cumpărare, cu menținerea dreptului de ipotecă, acest capăt de cerere este neîntemeiat și urmează a fi respins ca atare. A., potrivit art. 53 din legea nr. 85/2006, bunurile înstrăinate de către administratorul judiciar sau lichidator în exercițiul atribuțiilor sale prevăzute de lege, sunt dobândite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garanții reale mobiliare sau drepturi de retenție de orice fel, ori măsuri asigurătorii, inclusiv măsurile asigurătorii instituite în cursul procesului penal. Așadar, se observă din dispozițiile legale citate că indiferent de etapa în care sunt înstrăinate bunurile în procedura insolvenței, aceasta rezultând din chiar modul de redactare a textului, care vizează atât etapa anterioară trecerii debitoarei în faliment având în vedere că textul face referire la administratorii judiciari, cât și etapa ulterioară trecerii în faliment, bunurile înstrăinate în exercițiul atribuțiilor de serviciu, sunt vândute libere de orice sarcini. A., textul nu face nici un fel de distincție după cum există sau nu un antecontract de vânzare cumpărare sau bunurile sunt vândute pur și simplu în procedura de lichidare. În acest sens, nu pot fi reținute distincțiile făcute de intervenienta SC B. SA, în sensul neaplicării dispozițiilor art. 53 din Legea nr. 85/2006 concomitent cu dispozițiile art. 931din același act normativ, atâta timp cât legiuitorul nu a înțeles să facă nici un fel de distincție. De altfel nici intervenienta nu a prezentat argumentele pentru care o asemenea distincție ar fi incidentă. Mai mult decât atât, dispozițiile art. 53 din Legea nr. 85/2006 prin raportare la dispozițiile art. 931instituie în cazul executării obligațiilor rezultate din antecontracte, măsuri sociale menite să protejeze interesele promitenților cumpărători, în situația în care promitentul vânzător intră în procedura insolvenței. Din această perspectivă nu pot fi reținute susținerile intervenientei cu privire la fraudarea drepturilor sale în ipoteza încheierii contractelor de vânzare cumpărare fără menținerea ipotecii, întrucât aceasta este o dispoziție legală, menită să protejeze interesele promitenților cumpărători, care fie au achitat întregul preț, fie sunt gata să-l achite, preluarea unui imobil cu ipotecă și posibilitatea de a fi urmărit pentru îndestularea creditorului garantat, neavând așadar nici o justificare legală. Desigur, judecătorul sindic a reținut că sunt reale susținerile intervenientei, potrivit cărora contractul încheiat cu debitoarea trebuie să se execute în conformitate cu dispozițiile art. 969 Cod civil, însă este de reținut în acest sens că și până la data intrării debitoarei în procedura insolvenței, aceste dispoziții legale erau în egală măsură incidente. În acest sens judecătorul sindic reține în concret că prin contractul de facilitate de credit la termen încheiat la data de (...), debitoarea s-a obligat față de intervenientă, ca la vânzarea fiecărui apartament, să ramburseze în avans 70% din prețul de vânzare (filele 10-20, dosarul nr. (...)). Cu toate acestea însă, debitoarea nu și-a îndeplinit această obligație, însă nici intervenienta nu a întreprins nici un fel de demersuri pentru executarea obligațiilor contractuale de către debitoare, ci a rămas în pasivitate până la momentul intrării debitoare în încetare de plăți, solicitând practic pe această cale, executarea imobilelor pentru care cea mai mare parte a promitenților cumpărători au achitat aproape în întregime prețul. De asemenea, judecătorul sindic reține că este real că de principiu ipoteca dă dreptul creditorului garantat să urmărească bunul în mâna oricui s-ar afla, însă dispozițiile art. 53 din Legea nr. 85/2006, au fost instituite tocmai pentru a proteja drepturile cumpărătorilor unor bunuri înstrăinate în cadrul procedurii insolvenței. În fine, judecătorul sindic a mai preciat faptul că în temeiul creanței garantate pe care creditoarea o deține împotriva averii debitoarei, creanța sa fiind înscrisă, în această manieră, în tabelul definitiv al creanțelor, creditoarea se va îndestula oricum cu prioritate față de alți creditori, în condițiile reglementate de dispozițiile legale, astfel încât, drepturile sale sunt protejate. De altfel, în cadrul procedurii insolvenței, garanția îi conferă un drept de a se îndestula cu prioritate, însă nu are menirea de a garanta încasarea întregii creanțe. Față de toate considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 49 și următoarele cod procedură civilă, raportat la art. 21 alin.2, 3 și 4 din Legea nr. 85/2006, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de intervenție în interes propriu formulată de către intervenienta SC B. SA. Împotriva acestei soluții a declarat recurs B. S.A solicitând în principal modificarea parțială a sentinței în sensul respingerii contestației formulată de creditoarea contestatoare S. BS G. D. S. cuprinsă în raportul de activitate nr.1995/2011 al lichidatorului judiciar iar în subsidiar dacă se consideră sentința temeinică și legală să se dispună admiterea cererii de intervenție în interes propriu. Recurenta a învederat că în principal apreciază că au fost ignorate normele care reglementează capacitatea de folosință iar în subsidiar a învederat că judecătorul sindic a interpretat greșit dispozițiile art.93/1 din Legea nr.85/2006. Recurenta a învederat că legiuitorul a instituit patru condiții pentru executarea obligațiilor ce rezultă dintr-un antecontract de vânzare- cumpărare în sarcina promitentului vânzător însă aceasta nu înseamnă că executarea acestor obligații din partea debitoarei falite se poate realiza cu ignorarea sau încălcarea normelor generale de drept privat. În ceea ce privește petitul formulat în subsidiar recurenta a invocat aplicarea corespunzătoare a art.39 din Legea nr.85/2006 iar în ceea ce privește petitul formulat în terțiar a invocat incompatibilitatea disp. art.53 cu cele ale art.93/1 din Legae nr.85/2006. Intimata S. BS G. D. S. prin întâmpinarea solicitat respingerea recursului cu consecința menținerii sentinței atacate arătând că obiectul contestației la constituit spațiul comercial și nu apartamentul și apreciază că sunt întrunite condițiile instituite de art.93/1 întrucât antecontractul are dată certă anterioară deschiderii procedurii prețul a fost achitat prin compensare iar predarea posesie s-a realizat odată cu semnarea antecontractului conform art.4 alin. ultim din antecontractul încheiat la (...) astfel că nu a fost necesară întocmirea unui proces verbal de predare- primire ulterioară. Antecontractul cuprinde obligația de predare în stadiu semifinisat iar la data semnării antecontractului atât apartamentul cât și spațiul erau în stadiu de execuție semifinisat motiv pentru care s-a introdus direct în cuprinsul antecontractului mențiunea cu privire la predarea posesiei fapt care confirmă recepționarea de către promitentul cumpărător a obiectului vânzării fără obiecțiuni. Debitoarea prin lichidator judiciar a depus note de ședință învederând că își menține poziția evidențiată prin raportul contestat cu privire la neîndeplinirea condițiilor de executare a antecontractului de vânzare- cumpărare potrivit prev. art.93/1 din Legea nr.85/2006 întrucât contestatoarea nu a intrat în posesia spațiului comercial datorită faptului că nici până în prezent spațiul nu este finalizat și nu a fost întocmit proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Posesia semnifică o stare de fapt care reflectă stăpânirea unui bun ori în măsura în care acesta nu există în materialitatea lui nu se poate vorbi de o posesie în legătură cu ale bun. Analizând recursul declarat C.ea reține următoarele: Contestatoarea SC BS G. D. S. prin contestația înregistrată la data de 14 martie 2011, a contestat măsura lichidatorului judiciar cuprinsă în raportul de activitate înregistrat sub nr.1995/(...) și depus la dosarul privind procedura falimentului debitoarei SC C. I. S. la data de (...), în ceea ce privește spațiul comercial în suprafață de 120 mp aflat la parterul imobilului situat în C.-N., str.Tăbăcarilor f.n., bl.A, ce face obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare imobiliară încheiat la data de 9 ianuarie 2009 între SC TOWER S. (actualmente SC C. I. S., în calitate de vânzătoare și contestatoarea SC BS G. D. S., în calitate de cumpărătoare, solicitând judecătorului sindic obligarea lichidatorului judiciar să execute obligațiile rezultând din antecontractul de vânzare-cumpărare în sensul încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică translativ de proprietate, În motivarea contestației contestatoarea a arătat că la data de (...) a fost înștiințată prin adresa nr.862/2011 emisă de lichidatorul judiciar asupra faptului că sunt îndeplinite prevederile art.931din legea nr.85/2006, însă în raportul nr.1995/(...) se arată faptul că nu se poate încheia contractul autentic de vânzare-cumpărare deoarece spațiul nu a fost predat în posesie, datorită faptului că imobilul nu este finisat. Contestatoarea consideră măsura lichidatorului judiciar ca fiind injustă și nelegală, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.931 din Legea nr.85/2006 în ceea ce privește apartamentul nr.21 și spațiul comercial în suprafață de 120 mp. A., antecontractul de vânzare-cumpărare are dată certă anterioară deschiderii procedurii insolvenței împotriva debitoarei, prin notarea acestuia în baza încheierii de CF nr.71998/(...) în CFnr.2. C.-N., devenind în virtutea principiului publicității înscrierilor în cartea funciară, opozabil față de terți. P. contractual în sumă de 744.776,75 lei a fost integral achitat prin compensare în baza procesului-verbal de compensare în trei nr.6654 pentru circuitul nr.4121 din data de (...), la valoarea de 744.776,75 lei, întocmit de serviciul compensare al BĂNCII TRANSILVANIA SA . prețul a fost convenit în ceea ce privește apartamentul nr.211 la suma de 282.000 lei cu TVA inclus iar în ceea ce privește spațiul comercial la suma de 462.776 lei cu TVA inclus, fiind real și serios. În ceea ce privește predarea posesiei, contestatoarea a arătat că aceasta s-a realizat conform antecontractului odată cu semnarea acestuia atât în ceea ce privește apartamentul nr.211, cât și spațiul comercial, predarea posesiei dobândind dată certă prin notarea antecontractului în cartea funciară. Faptul că spațiile comerciale nu sunt finisate nu are nici o relevanță în ceea ce privește dreptul contestatoarei de a solicita executarea contractului și de a beneficia de prevederile art.931din Legea nr.85/2006, vânzătoarea neputându-și invoca propria culpă în neexecutarea obligațiilor contractuale. Contestatoarea a urmărit valorificarea în ceea ce o privește valorificarea dispozițiilor art.93/1 din Legea nr.85/2006 față de refuzul lichidatorului judiciar de a dispune aplicarea dispozițiilor legale enunțate. Obligațiile rezultând dintr-un antecontract de vânzare-cumpărare cu dată certă, anterioară deschiderii procedurii, în care promitentul-vânzător intră în procedură, vor fi executate de către administratorul judiciar/. la cererea promitentului-cumpărător, dacă: prețul contractual a fost achitat integral sau poate fi achitat la data cererii, iar bunul se află în posesia promitentului-cumpărător; prețul nu este inferior valorii de piață a bunului; bunul nu are o importanță determinantă pentru reușita unui plan de reorganizare potrivit prevederilor art.93/1 din Legea nr.85/2006. Legiuitorul a instituit așadar această normă de protecție , însă doar în ipoteza în care sunt îndeplinite în mod neechivoc condițiile stabilite prin textul legal respectiv cele referitoare la preț, la posesie și la preeminența principiului reorganizării. Judecătorul sindic a reținut că antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la 0(...) este anterior deschiderii procedurii debitoarei are dată certă și confirmă că prețul contractual a fost achitat în întregime nefiind inferior valorii de piață iar în procedură nu mai există posibilitatea unui plan de reorganizare conchizând că sunt prezente toate condițiile instituite de legiuitor pentru a primi eficiență prevederile art.93/1 din Legea nr.85/2006. Posesia a fost apreciată ca fiind dovedită în raport de cele consemnate prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la 0(...) care instituie o prezumție ce ar fi dat naștere în sarcina lichidatorului judiciar la obligația de a o răsturna și de asemenea a reținut că afirmația lichidatorului potrivit căreia imobilul nefiind finisat nu poate fi prezentă posesia relevă o confuzie între posesie și utilizarea acestui bun potrivit destinației sale. Cuvântul posesie derivă din verbul latin „possidere"; însemnând a fi instalat, a ședea persistent, respectiv a stăpâni un bun. Posesia a fost definită de către doctrină ca fiind o stare de fapt generatoare de efecte juridice care constă în stăpânirea materială sau exercitarea unei puteri de fapt de către o persoană asupra unui bun cu intenția și voința de a se comporta față de toți ceilalți ca titular al unui drept real. Posesia are două componente respectiv componenta materială corpus și alte psihologică , intențională animus prezența ambelor pentru a putea fi invocată posesia fiind evidentă. Distincția efectuată de judecătorul sindic și afirmația referitoare la confuzia dintre posesie și utilizarea unui bun conform destinației sale apare așadar ca fiind în contradicție cu definiția dată de doctrină și elementele evidențiate de către aceasta ca fiind necesare a fi prezente pentru a putea fi invocată posesia utilă. Elementul material sau corpus presupune fapte materiale de stăpânire, transformare și folosință exercitate direct asupra lucrului astfel că aserțiunile referitoare la valorificarea unei presupuse prezumții deduse din menționarea în cuprinsul antecontractului referitoare la predarea posesiei nu pot primi valențele evidențiate de judecătorul sindic. Invocarea existenței unei prezumții cu privire la starea de fapt de către judecătorul sindic și răsturnarea sarcinii probei nu este susținută de dispozițiile legale ce reglementează această materie. Raportul contestat cuprinde afirmațiile referitoare la neîndeplinirea condițiilor instituite de art.93/1 din Legea nr.85/2006 astfel că sarcina probei revine contestatorului care trebuie să facă dovada îndeplinirii tuturor condițiilor instituite de textul legal de care înțelege să se prevaleze iar simpla afirmare a predării posesiei nu este de natură a face dovada îndeplinirii condiției posesiei decât în ipoteza în care se evidențiază îndeplinirea condițiilor pentru invocarea posesiei în conformitate cu cele evidențiate anterior. Lichidatorul judiciar a reținut în mod corect că nu sunt îndeplinite condițiile instituite de art.93/1 din Legea nr.85/2006 astfel că statuările cuprinse în raportul contestat sunt în consonanță cu dispozițiile legale invocate de către acesta. Considerentele evidențiate au relevat că recursul formulat în cauză de către creditoarea intervenientă S. B. S.A este întemeiat fiind prezent motivul de recurs prev. de art.304 pct.9 C.pr.civ. în raport de aplicarea și interpretarea dată prevederilor art.93/1 din Legea nr.85/2006 astfel că în baza art.312 C.pr.civ. C.ea va admite recursul declarat de creditoarea B. S. împotriva sentinței civile nr.3926 din 15 iunie 2011, pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C. C. pe care o va modifica în sensul că va respinge contestația formulată de S. BS G. D. S. împotriva raportului de activitatea al lichidatorului judiciar și va menține dispozițiile referitoare la cererea de intervenție. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Admite recursul declarat de creditoarea B. S. împotriva sentinței civile nr.3926 din 15 iunie 2011, pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C. C. pe care o modifică în sensul că respinge contestația formulată de S. BS G. D. S. împotriva raportului de activitatea al lichidatorului judiciar. Menține dispozițiile referitoare la cererea de intervenție. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI C. P. A. M. C. M. S. L. F. GREFIER Red.A.M.C./S.M.D. 2 ex./(...) Jud.fond. C. G.
← Decizia nr. 9650/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 3556/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
---|