Decizia nr. 2993/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)

Comentarii

0

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)/a1

DECIZIA CIVILĂ Nr. 2993/2012

Ședința de la 10 A. 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE A.-I. A.

Judecător C. I. Judecător D. P. Grefier M. N. Țâr

Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta SC P. L. R. I. SA prin mandatar SC O. I. S. împotriva sentinței comerciale nr. 4042 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. C. C. în contradictoriu cu intimații SC G. M. S., SC G. M. S. PRIN ADMINISTRATOR J. H&B I. S., având ca obiect procedura insolvenței contestație la tabelul preliminar.

La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat este timbrat cu suma de 60 de lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.

S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.

C.ea, din oficiu, în temeiul art.159^{1alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din L. nr.85/2006 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.}

Totodată, reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor aflate la dosar.

C U R T E A,

Prin sentința comercială nr. 4042 din (...) pronunțată în dosarul nr.

(...) al T. C. C. s-a dispus conexarea dosarului nr. (...) la dosarul nr. (...).

S-a respins, ca neîntemeiată, contestația formulată de SC P. L. R. I. SA împotriva neînscrierii creanței sale în cuantum de 60.653,58 lei în categoria creanțelor chirografare în tabelul preliminar al creanțelor împotriva averii debitoarei SC G. M. S.

S-a admiscererea administratorului judiciar H & B I. S. și, în consecință:

S-a dispus definitivarea tabelului preliminar al creanțelor împotriva averii debitoarei SC G. M. S. astfel cum a fost publicat în BPI nr. 5645/13 mai 2011.

S-a dispus înregistrarea și afișarea de către administratorul judiciar a tabelului definitiv al creanțelor la sediul T. C. C.

S-a stabilit termen pentru examinarea stadiului procedurii pentru data de 19 octombrie 2011, sala 249, ora 8.

În considerente se reține că prin contestația înregistrată sub nr. (...) la data de 24 mai 2011 pe rolul T. C. C., contestatoarea SC P. L. R. I. SA a atacat tabelul preliminar întocmit de administratorul judiciar / lichidatoruldebitoarei SC G. M. S., H & B I. S. în care nu a fost inclusă creanța sa în cuantum de 60653,58 lei.

La data de 15 octombrie 2010 a înregistrat pe rolul T. C. C. sub nr.

(...), cererea de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC G. M. S., iar judecătorul sindic, apreciind că contestatoarea are împotriva acestei debitoare o creanță certă, lichidă și exigibilă, respectiv că debitoarea se afla în insolvență, a dispus deschiderea față de debitoare a procedurii insolvenței prin sentința comercială nr. 1426/9 martie 2011, desemnând în calitate de administrator judiciar H & B I. S.

Ulterior, prin notificarea nr. 7. martie 2011, administratorul judiciar i- a adus la cunoștință deschiderea procedurii insolvenței, termenul limită de înregistrare a cererilor de admitere a creanțelor, termenul limită pentru verificarea lor, întocmirea, afișarea și comunicarea tabelului preliminar și termenul limită pentru înregistrarea eventualelor contestații.

A apreciat că, din interpretarea semantică a dispozițiilor notificării a rezultat că administratorul judiciar îi solicita să își precizeze creanța menționată în cererea de deschidere a falimentului, în sensul actualizării penalităților, solicitării dobânzii legale sau a altor accesorii calculate până la data pronunțării sentinței de deschidere a procedurii insolvenței. A arătat că ea nu a calculat penalități de întârziere, dobândă legală sau alte accesorii ale creanței principale și nu a formulat o cerere de înscriere la masa credală, înțelegând să solicite doar creanața precizată în cererea de deschidere a procedurii falimentului, desigur, prin înscrierea acestei creanțe în tabelul preliminar al debitoarei.

A arătat că, în urma verificării tabelului preliminar publicat în BPI a constatat că administratorul judiciar a luat măsura neînscrierii creanței sale în tabel, deși ea este creditoarea principală care a formulat cererea de deschidere a procedurii insolvenței. A mai arătat că a primit o scrisoare electronică din partea administratorului judiciar prin care a fost anunțată că administratorul judiciar nu a înscris creanța sa arătată în cererea de deschidere a procedurii insolvenței în tabelul preliminar, deoarece nu a formulat o cerere de admitere a creanței, în cererea de deschidere a procedurii nu există vreun petit în acest sens iar administratorul judiciar nu cunoaște cuantumul actualizat al creanței.

A apreciat această măsură a administratorului judiciar ca fiind una nelegală, fiind consecința directă a unei interpretări excesiv formaliste a cererii de deschidere a procedurii insolvenței și a normelor legale aplicabile în cauză.

Nu a apreciat necesară formularea unei declarații de creanță în condițiile în care procedura insolvenței a fost deschisă la cererea sa, chiar dacă a fost notificată în vederea înscrierii la masa credală, după data deschiderii procedurii insolvenței, deoarece această notificare face referire la situația în care ar fi înțeles să precizeze creanța prin indicarea accesoriilor. A apreciat că doar printr-o interpretare excesiv de formalistă a dispozițiilor art. 64 din L. nr. 85/2006 s-ar putea susține că cererea de deschidere a procedurii insolvenței ar trebui urmată în mod obligatoriu de o cerere de admitere a creanței pentru a i se recunoaște creditorului care a solicitat deschiderea procedurii calitatea de creditor îndreptățit să participe la procedura insolvenței.

A apreciat că este de principiu că prin procedura reglementată de art. 31 alin. 1 din L. nr. 85/2006 legiuitorul a recunoscut legitimare procesuală activă oricărui creditor pentru formularea unei cereri împotriva debitorului prezumat în stare de insolvență, cu condiția ca acesta să precizezeelementele enumerate la lit. a-d. J. și literatura sunt unanime în a recunoaște că, cu prilejul analizării cererii creditorului care a solicitat deschiderea procedurii insolvenței unei debitoare, judecătorul sindic analizează pe fond temeinicia cererii sale, analiză care vizează deopotrivă caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, cuantumul și temeiul acesteia, documentele justificative care o însoțesc precum și starea de insolvență a debitoarei, precum și îndeplinirea tuturor condițiilor obligatorii ale oricărei cereri de chemare în judecată prevăzute de art. 112 C. De altfel, o atare analiză e obligatorie conform art. 31 alin. 1 și 2 din L. nr. 85/2006.

Comparând dispozițiile art. 31 din L. nr. 85/2006 cu cele ale art. 64 și art. 65 din același act normativ, a arătat că se poate constata că, în fapt, cererea de deschidere a procedurii insolvenței debitoarei formulată de contestatoare și o cerere de admitere a creanțelor anterioare deschiderii procedurii trebuie să cuprindă aceleași elemente : numele/. creditorului, domiciliul/sediul, suma datorată, temeiul creanței, precum și mențiuni cu privire la eventualele drepturi de preferință sau garanții, însoțite de documentele justificative. A concluzionat în sensul că atât cererea introductivă cât și cererea de admitere a creanței au drept scop exprimarea intenției SC P. L. R. I. SA de a participa la procedura insolvenței debitoarei și de a recupera creanța în cuantumul solicitat prin cererea de deschidere a procedurii insolvenței și justificat prin înscrisuri.

A arătat că este de acord cu punctul de vedere potrivit căruia dispozițiile art. 64 din L. insolvenței consacră în plan legislativ principiul disponibilității părților care guvernează și procedura insolvenței, administratorului judiciar fiindu-i interzis să procedeze la înscrierea din oficiu a creditorilor debitoarei în tabelul preliminar de creanțe, în absența oricărei sesizări din partea acestora, cu excepția salariaților, însă excepția de strictă interpretare și aplicare vizează categoria salariaților cărora nu le este aplicabil pe deplin principiul disponibilității părților în ceea ce privește participarea acestei categorii de creditori la procedura insolvenței pentru recuperarea drepturilor lor salariale.

Prin poziția procesuală scrisă depusă la 21 iunie 2011, lichidatorul judiciar al debitoarei SC G. M. S., H & B I. S. a arătat că la data de (...), SC P. L. R. I. SA a înregistrat la grefa instanței o contestație împotriva tabelului preliminar de creanțe, raportat la faptul că lichidatorul judiciar nu a procedat la înscrierea în tabel a creanței invocate de această societate prin cererea de deschidere a procedurii insolvenței.

Contestația fost comunicată prin poștă la data de (...), în termenul legal prevăzut la art. 73. al. 3² pentru înregistrarea contestațiilor împotriva tabelului preliminar de creanțe.

Raportat la prevederile art. 7 alin. 3 din L. nr. 85/2006, contestatoarea, societatea care a formulat cererea de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitoarei, a fost notificată de către lichidatorul judiciar privind formularea unei declarații de creanță în dosar nr. (...), conform Codului de procedură civilă.

Astfel, judiciar a comunicat prin fax cu confirmare de primire, notificarea nr. 777/(...), privind deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC G. M. S., cu menționarea termenelor prevăzute la art. 62 din L.

85/2006, atât către SC P. L. R. I. SA, cât și către mandatarul O. I. S., la data de (...).

De asemenea, ulterior deschiderii procedurii falimentului în forma simplificată, lichidatorul judiciar a procedat la aplicarea dispozițiilor art. 109alin. 2 din L. 85/2006, notificând creditorul SC P. L. R. I. SA prin fax cu confirmare de primire, la data de (...).

A arătat că potrivit art. 64 din L. 85/2006, cu excepția salariaților, ale căror creanțe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidențelor contabile, toți ceilalți creditori, ale căror creanțe sunt anterioare deschiderii procedurii insolvenței, vor depune cerere de admitere a creanței, în termenul fixat în sentința de deschidere a procedurii insolvenței. În consecință, textul legal nu face distincție între creditorul care a formulat cererea introductivă și ceilalți creditori notificați de administratorul/.ul judiciar, ci impune formularea unei cereri de admitere a creanței, în termenul stabilit, inclusiv din partea creditorului care a solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei, în speță SC P. L. R. I. SA.

Cu toate demersurile efectuate de lichidatorul judiciar, creditorul care a formulat cererea de deschidere a procedurii insolvenței, nu a înregistrat la grefa instanței o cerere de admitere a declarației de creanță, în termenul stabilit prin sentința de deschidere a procedurii insolvenței. Având în vedere faptul că SC P. L. R. I. SA nu a formulat o cerere de admitere a creanței, lichidatorul judiciar nu a putut să rețină faptul că acest creditor își mai menține solicitările care au făcut obiectul cererii de deschidere a procedurii. Mai mult, în lipsa unui text legal expres, nedepunerea unei declarații de creanță de către creditorul care a solicitat deschiderea procedurii insolvenței, nu poate fi interpretată ca o menținere tacită a pretențiilor creditorului. Ba mai mult, nu rare sunt cazurile în care debitoarea achită suma invocată de creditorul care a formulat cererea introductivă, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, cu scopul admiterii recursului formulat împotriva sentinței de deschidere a procedurii insolvenței.

Totodată, prin cererea introductivă, SC P. L. R. I. SA nu a solicitat înscrierea în tabelul preliminar de creanțe cu sumele invocate ca fiind neachitate. Pentru motivele expuse anterior, SC P. L. R. I. SA nu a fost înscris în tabelul preliminar de creanțe. În ceea ce privește transmiterea unei notificări întemeiate pe dispozițiile art. 72 alin. 4 din legea 85/2006, lichidatorul judiciar a apreciat că aceasta nu se impune, raportat la faptul că din interpretarea textului legal, o astfel de notificare se impune a fi comunicată doar creditorilor care au invocat creanțe sau drepturi de preferință, care au fost trecute parțial în tabelul preliminar de creanțe sau au fost înlăturate.

Referitor la analiza pe fond a creanței invocate prin cererea introductivă, lichidatorul judiciar a menționat următoarele : prin cererea de deschidere a procedurii insolvenței, creditorul SC P. L. R. I. SA a învederat faptul că deține o creanță în cuantum de 60.653,58 lei având următoarea componență : 9.294,39 lei reprezentând facturi neplătite ; 12.034,96 euro, reprezentând daune interese în baza contractului de leasing financiar nr.

9498/(...). În ceea ce privește daunele interese în cuantum de 12.034,96 euro, acestea au fost calculate în lei la cursul BNR din data formulării cererii introductive. A menționat faptul că la data deschiderii procedurii cursul BNR euro/leu a fost de 1 euro = 4,1140 lei, motiv pentru care, raportat la prevederile art. 69 al. 2 din L. 85/2006, echivalentul în lei al daunelor interese la data deschiderii procedurii insolvenței, este de 49.511,83 lei. Astfel, creanța pe care o deține creditorul SC P. L. R. I. SA față de societatea debitoare, la data deschiderii procedurii insolvenței, este în cuantum total de

58.806,22 lei.

Pe de altă parte, având în vedere faptul că obiectul contractului de leasing, respectiv autovehiculul marca Mazda, a fost restituit către SC P. L.

R. I. SA, anterior deschiderii procedurii insolvenței, conform procesului verbal de predare - primire încheiat la data de (...), raportat la prevederile art. 12.3 lit a) din Condițiile generale ale contractului de leasing financiar nr.

9498/(...), daunele interese reprezintă diferența între valoarea ratelor rămase de achitat până la sârșitul perioadei de leasing și valoarea bunului, la un preț care este rezultatul expertizei efectuate de către un expert autorizat.

Prin cererea introductivă, creditoare nu a menționat modalitatea în care a înțeles să calculeze daunele interese sau care este valoarea bunului rezultată în urma expertizei prevăzute în contract, la data respectivă obiectul contractului de leasing nefiind încă restituit, motiv pentru care lichidatorul judiciar apreciază că se impunea formularea unei declarații de creanță cu menționarea cuantumului actualizat al creanței la data deschiderii procedurii insolvenței. Totodată, raportat la modalitatea de calcul a daunelor interese rezultate din fișa de debit la (...) anexată cererii introductive, unde sunt menționate 29 de rate rămase de încasat, respectiv ratele 22-50 conform actului adițional la contractul de leasing financiar nr. 9498/(...) încheiat la data de (...), rezultă un cuantum de 11.549,79 euro pentru daunele interese.

Având în vedere cele prezentate anterior, a apreciat că se impune respingerea contestației formulată de SC P. L. R. I. SA împotriva tabelului preliminar de creanțe și împotriva măsurilor luate de lichidatorul judiciar de a nu include creanța acesteia în tabelul preliminar de creanțe.

Analizând motivele de fapt și de drept invocate de contestatoare prin contestație și de lichidatorul judiciar prin poziția procesuală, judecătorul sindic a reținut următoarele :

Prin sentința comercială nr. 1426/9 martie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...), judecătorul sindic a admis cererea formulată de creditoarea SC P. L. R. I. SA și a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței față de debitoarea SC G. M. S. A. cererii s-a făcut pentru toate capetele de cerere cu care putea fi sesizat judecătorul sindic la acel moment, creditoarea neformulând vreun petit de înscriere a creanței sale în tabelul preliminar al creanțelor împotriva averii debitoarei SC G. M. S. în cuprinsul cererii înregistrate la 15 octombrie 2010. În cazul în care creditoarea ar fi formulat un astfel de petit, judecătorul sindic era ținut, conform art. 129 alin. 6 C. să se pronunțe asupra lui, fie în sensul admiterii, fie în sensul respingerii. Desigur, dacă ar fi fost formulat un astfel de petit, raportat la momentul pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii insolvenței, acesta era prematur formulat și ar fi fost respins ca atare.

Într-adevăr, în conformitate cu dispozițiile art. 31 din L. nr. 85/2006, judecătorul sindic a stabilit, prin hotărârea de deschidere a procedurii insolvenței debitoarei SC G. M. S., faptul că debitoarea se afla în stare de insolvență și că creditoarea SC P. L. R. I. SA era titulara unei creanțe certe, lichide și exigibile de mai mult de 90 de zile față de debitoare, cu un cuantum care depășea valoarea prag de 45000 lei. Judecătorul sindic nu a stabilit însă cuantumul exact al acestei creanțe, neefectuând un calcul în acest sens și nu a analizat întinderea daunelor interese la care ar fi îndreptățită creditoarea, neputând avea în vedere la momentul pronunțării acestei hotărâri consecințele restituirii bunului utilizat de către debitoare, eveniment care a avut loc la 24 februarie 2011, deoarece actul care constata îndeplinirea de către debitoare a acestei obligații nu era depus la dosar.

În conformitate cu dispozițiile art. 64 alin. 1 din L. nr. 85/2006, cu excepția salariaților, ale căror creanțe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidențelor contabile, toți ceilalți creditori, ale căror creanțesunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanțelor în termenul fixat în sentința de deschidere a procedurii; cererile de creanțe vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului.

Aceste dispoziții legale nu necesită nicio interpretare, fiind norme de procedură imperative. Regula generală și imperativă pentru toți creditorii, fără distincție după cum au sau nu calitatea de creditor care a solicitat și obținut deschiderea procedurii insolvenței față de debitoare, este aceea că au obligația de a depune cerere de admitere a creanței, sancțiunea pentru neîndeplinirea în termen a acestei obligații fiind decăderea din drepturile prevăzute de art. 76 alin. 1 din L. nr. 85/2006.

Regulile de interpretare juridică prevăd faptul că de la o normă imperativă se poate deroga, pe calea excepției stabilite printr-o normă cu forță similară sau, pe cale de interpretare, dacă acea normă imperativă nu stabilește ea însăși vreo excepție. În cazul în care norma imperativă însăși stabilește vreo excepție, aceasta este de strictă interpretare, neputând fi extinsă la alte situații. Or, art. 64 alin. 1 din L. nr. 85/2006 stabilește el însuși unica excepție de la regulă, referitoare la creanțele salariale, care se înscriu chiar și în absența unei cereri de admitere a creanței, pe baza evidențelor contabile ale debitoarei, de către administratorul judiciar. E. acestei excepții este simplă : spre deosebire de drepturile de creanță nesalariale, creanțele salariale nu pot face obiectul vreunei renunțări.

În consecință, susținerea contestatoarei potrivit căreia art. 64 alin. 1 din L. nr. 85/2006 nu i s-ar aplica sau că interpretarea lor în sensul obligației sale de a își declara creanța ar fi una excesiv de formalistă nu subzistă. În realitate, lichidatorul judiciar nu a interpretat aceste norme, ci le-a aplicat literal și corect, notificând-o pe contestatoare să își declare creanța. Argumentul formalismului excesiv nu poate fi primit, deoarece înlăturarea unei dispoziții legale imperative de către judecător pe cale de „. ar echivala cu instituirea unei noi reguli de drept, fapt nepermis de art. 4 C. În același sens, judecătorul sindic a reținut și faptul că pe agenda C. D. se află propunerea legislativă privind modificarea art. 3 pct. 7 și pct. 8, și a art. 64 alin. 1 din L. nr. 85/2006 privind procedura insolvenței (nr. BP497/2011, neaflată încă în procesul legislativ) în sensul de a se defini în L. insolvenței noțiunea de „. menționat în hotărârea de deschidere a procedurii insolvenței";, care să fie adăugată categoriei salariaților la excepția prevăzută de art. 64 alin. 1 din L. nr. 85/2006. per a contrario, singura interpretare care se poate da, în prezent, dispozițiilor art. 64 alin. 1 din L. nr. 85/2006 este aceea dată de lichidatorul judiciar și care rezultă din lectura literală a acestei norme.

În același sens, judecătorul sindic a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 3, pct. 6, pct. 7 și pct. 8 din L. nr. 85/2006, prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 90 de zile; creditorii, inclusiv cei bugetari, vor putea solicita deschiderea procedurii insolvenței doar în cazul în care, după compensarea datoriilor reciproce, de orice natură, suma datorată acestora va depăși suma prevăzută la pct. 12, respectiv prin creditor se înțelege persoana fizică sau juridică ce deține un drept de creanță asupra averii debitorului și care a solicitat, în mod expres, instanței să îi fie înregistrată creanța în tabelul definitiv de creanțe sau în tabelul definitiv consolidat de creanțe și care poate face dovada creanței sale față de patrimoniul debitorului, în condițiile prezentei legi ; au calitatea de creditor,fără a depune personal declarațiile de creanță, salariații debitorului; în fine, prin creditor îndreptățit să participe la procedura insolvenței se înțelege acel creditor care a formulat și căruia i-a fost admisă, total sau în parte, o cerere de înregistrare a creanței sale pe tabelele de creanțe contra debitorului întocmite în procedură și care are dreptul de a participa și de a vota în adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciară admis de judecătorul-sindic, de a fi desemnat în calitate de membru al comitetului creditorilor, de a participa la distribuțiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciară a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat ori notificat cu privire la desfășurarea procedurii și de a participa la orice altă procedură reglementată de prezenta lege; au calitatea de creditor îndreptățit să participe la procedura insolvenței, fără a depune personal declarațiile de creanță, salariații debitorului; T. aceste norme reiterează în mod expres, atât obligația tuturor creditorilor de a depune cereri de admitere a creanțelor, cât și unica excepție admisă de legea insolvenței, instituită în favoarea salariaților. Contestatoarea a avut, fără îndoială, calitatea de creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței, dar nu a dobândit nici calitatea de creditor și nici pe aceea de creditor îndreptățit să participe la procedura insolvenței, neformulând o cerere de admitere a creanței sale.

Calificarea cererii de deschidere a procedurii ca fiind o cerere care conține, implicit, și o cerere de admitere a creanței, este nelegală. Actele de procedura insolvenței sunt, ca orice acte de procedură, supuse unor termene, care pot fi atât onerative, cât și prohibitive. Deschiderea procedurii insolvenței marchează momentul inițial al termenului prohibitiv înăuntrul căruia pot fi depuse cererile de admitere a creanțelor, conform art. 62 alin. 1 lit. b din L. nr. 85/2006. Efectuarea acestui act de procedura insolvenței anterior momentului inițial al termenului prohibitiv se sancționează cu respingerea actului ca prematur formulat. Mai mult, prin admiterea cererii de deschidere a procedurii insolvenței, acest act procedural și-a epuizat toate efectele, nemaifiind susceptibil de a produce efecte ulterioare admiterii sale.

Mai mult, interpretarea propusă de contestatoare nu poate fi primită nici din rațiuni practice. Ulterior pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii insolvenței orice persoană în afară de debitoare poate achita creanța care a stat la baza deschiderii procedurii. În practica judiciară au fost identificate situații în care un codebitor solidar sau chiar o persoană neobligată (cum ar fi administratorul statutar care intenționează să salveze societatea de la faliment) au plătit creanța în discuție, astfel încât înscrierea ei automată în tabelul preliminar, ca regulă de drept, nu este justificată. Mai mult, pe parcursul judecării cererii de deschidere a procedurii insolvenței creditoarea contestatoare a opus creanța sa doar debitoarei, procedura respectivă neavând caracter colectiv. Odată cu deschiderea procedurii colective și concursuale a procedurii insolvenței, creanța de care s-a prevalat creditoarea contestatoare poate fi atacată, conform art. 72 și art. 73 din L. nr. 85/2006, atât de către debitoare, cât și de către orice alt creditor care ar putea contesta cuantumul, garanțiile sau rangul creanței respective. Î. automată în tabelul creanțelor a creanței care a stat la baza deschiderii procedurii insolvenței, în absența unei cereri de admitere a creanței, nu ar permite celorlalți creditori să verifice nici temeiul cererii și nici dovezile care stau la baza acestei cereri, actele de procedură anterioare deschiderii procedurii insolvenței nefiindu-le opozabile.

Concluzionând, judecătorul sindic a reținut că contestatoarea a fost legal notificată de către lichidatorul judiciar, conform dispozițiilor Codului deprocedură civilă, la data de 15 martie 2011, pentru a își declara creanța împotriva averii debitoarei în termenul stabilit de judecătorul sindic prin hotărârea de deschidere a procedurii insolvenței, 20 aprilie 2011. Contestatoarea nu a înțeles să formuleze o astfel de cerere înăuntrul termenului stabilit, astfel încât, în ceea ce privește creanța sa anterioară deschiderii procedurii insolvenței față de debitoarea SC G. M. S., este decăzută din drepturile prevăzute de art. 76 alin. 1 din L. nr. 85/2006, între care și dreptul de a își înscrie această creanță în tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii debitoarei SC G. M. S.

Împotriva sentinței a formulat recurs SC P. L. R. I. SA, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate și, pe cale de consecință, admiterea contestației formulate de și înscrierea în tabelul preliminar al creanțelor născute împotriva debitoarei SC G. M. S. a sumei în cuantum de 60.6S3,58 lei.

În motivarea recursului se arată că, prin notificarea nr.777/(...), administratorul judiciar i-a adus la cunoștință deschiderea insolvenței împotriva debitoarei, termenul limită de înregistrare a cererilor de admitere a creanțelor, termenul limită pentru verificarea creanțelor, întocmirea, afișarea și comunicarea tabelului preliminar și termenul limită pentru înregistrarea eventualelor contestații.

Din interpretarea semantică a cuprinsului notificării rezultă că administratorul judiciar solicită formularea unei cereri de înscriere la masa credală, numai dacă recurenta precizează creanța revendicată în cererea de deschidere a insolvenței, în sensul actualizării penalităților, solicitării dobânzii legate sau a altor accesorii calculate până la data pronunțării sentinței.

Însă, recurenta nu a înțeles să formuleze o cerere de înscriere la masa credală, deoarece nu a modificat cuantumul inițial al creanței și nici nu a calculat alte accesorii.

Dat fiindcă nu și-a precizat creanța, administratorul judiciar al debitoarei a luat măsura neincluderii în tabel a creanței deținute de aceasta, deși P. L. R. I. SA este creditorul principal care a formulat cererea de deschidere a procedurii insolvenței.

Măsura neînscrierii în tabelul preliminar este nelegală, fiind consecința directă a unei interpretări excesiv formaliste a cererii de deschidere a procedurii insolvenței și a dispozițiilor art.64 din L. nr.85/2006.

Astfel, recurenta a apreciat că nu este necesară formularea unei declarații de creanță, în condițiile în care procedura insolvenței a fost deschisă la cererea P. L. R. I. SA, notificarea administratorului judiciar în vederea înscrierii la masa credală făcând referire la situația în care își va preciza creanța sub aspectul actualizării prin calcularea de penalități, dobânzi legale sau alte accesorii.

În conformitate cu art.31 din L. nr.85/2006, judecătorul sindic a stabilit că debitoarea se află în stare de insolvență și că recurenta este titulara unei creanțe certe, lichide și exigibile. În motivarea sentinței, instanța de fond reține că nu a efectuat un calcul al creanței, apreciind totuși că aceasta depășea valoarea prag de 45.000 lei.

Prin urmare, dacă cererea de chemare în judecată îndeplinea condițiile cumulative de fond, atunci, administratorul judiciar avea obligația de a înscrie în tabelul definitiv cel puțin creanța de 45.000 lei, în caz contrar procedura s-ar fi inițiat inutil.

Din considerentele sentinței comerciale recurate rezultă că P. L. R. I. SA, în calitate de creditoare inițiatoare a procedurii a învederat și a probat cu înscrisuri că deține față de debitoare o creanță certă, lichidă și exigibilă în cuantum de 60.653,58 lei, a achitat taxa de timbru aferentă cererii de deschidere a procedurii și a solicitat n mod expres luarea de către judecătorul sindic a tuturor măsurilor prevăzute de L. nr.85/2006 pentru realizarea creanței sale, acesta verificând dacă creditoarea Î. condițiile prevăzute de art.j pct.6 din lege.

Mai mult decât atât, chiar dispozițiile art.31 alin.1 și 2 din L. nr.85/2006 obligă judecătorul sindic la o astfel de analiză.

Deși L. nr.85/2006 nu definește noțiunea de declarație de creanță, din definițiile celorlalte noțiuni juridice utilizate de lege, din efectele juridice ale formulării și înregistrării unei declarații de creanță, aceasta reprezintă un act juridic unilateral, de natură procesual civilă prin care o persoană fizică sau juridică care deține calitatea de "creditor" împotriva averii unui debitor înțelege să declare în mod expres intenția sa de a deveni "creditor îndreptățit să participe la procedura insolvenței" declanșată Împotriva debitorului său, participare al cărei scop final este recuperarea creanței sale, în măsura în care acest lucru este posibil. Recurenta își întemeiază definirea noțiunii de creanță juridică pe dispozițiile art.3 pct.6,7,8, art.61 alin.1, art.65 din L. nr.85/2006.

Este de principiu că prin procedura reglementată de art.31 alin. 1 din lege, legiuitorul a recunoscut legitimare procesuală activă oricărui creditor pentru formularea unei cereri împotriva debitorului prezumat în insolvență, cu condiția ca acesta să precizeze elementele enumerate la lit. a)-d) ale primului alineat din art.31.

Verificând sub acest aspect, cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de creditorul inițiator al procedurii, judecătorul sindic trebuie să constate că această cerere îndeplinește exigențele juridice de mai sus, în sensul că, aceasta cuprinde toate mențiunile formale obligatorii prevăzute de lege (sub aspectul conținutului și a timbrării), dar și manifestarea de voință expresă a creditorului inițiator de a deveni "creditor îndreptățit de a participa la procedura insolvenței".

După deschiderea procedurii insolvenței, administratorul judiciar are posibilitatea de a verifica creanța creditorului inițiator al procedurii sub aspectul cuantumului creanței, în baza înscrisurilor depuse de creditor și debitor, fără a mai avea posibilitatea de a se pronunța asupra caracterului cert, lichid și exigibil. Acest caracter a fost constatat de către judecătorul sindic cu ocazia deschiderii procedurii, urmând să procedeze fie la înscrierea creanței în cuantumul declarat sau apreciat ca fiind cel real, fie la neînscrierea creanței în tabel în măsura în care între timp aceasta s-a stins într-una din modalitățile prevăzute de lege.

Scopul urmărit de legiuitor prin instituirea obligației creditorilor de a depune declarații de creanță nefiind formalismul excesiv dovedit de instanța de fond și de administratorul judiciar, ci acela de a se cunoaște exact starea patrimoniului debitoarei, prin prisma cunoașterii tuturor participanților la procedură și, în special, al cunoașterii pasivului care trebuie acoperit în final.

Dacă, după deschiderea procedurii colective a insolvenței, la masa credală a debitoarei nu s-ar mai înscrie niciun creditor, persoană fizică sau juridică, de drept public sau privat, atunci, litigiul ar rămâne fără obiect, considerându-se că societatea G. M. S. nu datorează nicio sumă de bani, intrând în contradicție cu sentința comercială pronunțată de instanță încare s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței tocmai pentru existența unei creanțe față de recurentă.

Fără ca părțile implicate în acest litigiu să-și exprime poziția procesuală, cauza ar rămâne fără obiect și judecătorul sindic se va afla în situația în care va pronunța o sentință de închidere a procedurii insolvenței fără a fi legal învestit cu o astfel de cerere.

După deschiderea procedurii și înscrierii în tabel a creanței creditorului care a declanșat procedura, creanța poate fi atacată potrivit art.72 din L. nr.85/2006, atât de către debitoare, cât și de către orice alt creditor prin formularea unei contestații la tabelul preliminar.

Dispozițiile art.72 prevăd faptul că "Debitorul, creditorii și orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestații cu privire la creanțele și drepturile de preferință trecute de administratorul judiciar/. în tabelul preliminar de creanțe". Pe cale de consecință, chiar legea prevede expres faptul că aceste contestații se vor formula față de tabelul preliminar, deci după ce administratorul judiciar va înscrie în tabel creanța creditorului care a deschis procedura.

Comparând dispozițiile art.31 cu art.64 și art.65, se poate constata că în fapt, cererea de deschidere a procedurii insolvenței și cererea de admitere a creanțelor trebuie să cuprindă aceleași elemente: numele/. creditorului, domiciliul/sediul, suma datorată, temeiul creanței, mențiuni cu privire la eventualele drepturi de preferință sau garanții, însoțită de documentele justificative.

Așadar, se poate conchide, că atât cererea introductivă, cât și cererea de admitere a creanței au drept scop exprimarea intenției recurentei P. L. R. I. SA de a participa la procedura insolvenței și de a recupera creanța în cuantumul solicitat prin cererea de deschidere a procedurii insolvenței, justificată de înscrisurile atașate.

Majoritatea practicienilor în insolvență procedează ab initio la înscrierea creditorului inițiator al procedurii în tabelul de creanță al debitoarei față de care s-a deschis procedura, fără a mai pretinde acestora depunerea unei noi declarații de creanță. Prin stabilirea unei interpretări diferite a legii și prin schimbarea practicii judiciare anterioare s-ar aduce atingere securității raporturilor juridice și s-ar reduce încrederea în sistemul judiciar.

În acest sens, invocă decizia Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Beian împotriva României din (...) publicată în M.O. al României nr.616/2008, prin care s-a statuat asupra faptului că, prin insecuritatea juridică determinată de practica neunitară a instanțelor judecătorești se aduce atingere art.6 din (EDO privind accesul la justiție.

Contrar susținerilor administratorului judiciar, arată că prin cererea de deschidere a procedurii insolvenței cuantumul creanței recurentei a fost calculat în mod corect, rezultând suma de 60.653,58 lei formată din: debit principal de 9.294,39 lei (facturi neplătite), daune-interese de 12.034,96

Euro, calculate în lei la cursul BNR din data formulării cererii introductive.

Astfel, cererea de chemare în judecată a fost formulată la data de (...), iar cursul BNR euro/leu la data de (...) a fost de 1 euro = 4,26 lei. Din adunarea celor două sume rezultă creanța de 60.653,58 lei.

Deși autovehiculul marca Mazda- obiect al contractului de leasing, a fost restituit recurentei anterior deschiderii procedurii insolvenței, daunele- interese au fost solicitat în mod legal și temeinic potrivit dispozițiilor art.12.3

Iit.d din Condițiile generale ale contractului de leasing care dispun: " ... în caz de reziliere, U. SC G. M. S. se obligă să restituie locatorului P. L. R. I. SAbunul în termen de 3 zile lucrătoare de la data comunicării notificării de reziliere și să achite Locatorului, în același termen, cu titlu de daune- interese ratele de leasing rămase de achitat până la expirarea duratei contractului de leasing."

În conformitate cu dispozițiile contractuale, daunele-interese vor fi solicitate utilizatorului, indiferent de restituirea autovehiculului și acestea reprezintă suma tuturor ratelor de leasing rămase de achitat de la data rezilierii ((...)) până la data expirării duratei contractuale ((...)). T. aceste elemente au fost evidențiate atât în notificarea de reziliere, cât și în cererea introductivă.

În mod eronat, administratorul judiciar a invocat dispozițiile art.12.3 lit.d din Condițiile generale ale contractului de leasing ca fiind temeiul rezilierii și al daunelor-interese, caz în care ar fi trebuit să se realizeze o expertiză care să evalueze starea autovehiculului și valoarea sa. În realitate, rezilierea contractuală a intervenit conform art.12.3 lit.d din Condițiile generale ale contractului de leasing, care nu condiționează calcularea daunelor-interese de realizarea unei expertize.

Prin urmare, solicită să fie înlăturate toate susținerile administratorului judiciar și să se ia act de faptul că recuenta este titulara unei creanțe certe, lichide și exigibile.

Având în vedere aceste considerente, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate și, pe cale de consecință, admiterea contestației formulate de recurentă și înscrierea în tabelul preliminar al creanțelor născute împotriva debitoarei SC G. M. S. a creanței în cuantum de 60.653,58 lei.

Examinând recursul, instanța constată următoarele:

Deschiderea procedurii insolvenței debitoarei SC G. M. S. S. este rezultatul demersului judiciar desfășurat de creditoarea SC P. L. R. I. SA prin formularea cererii la data de (...) și prin care s-a invocat existența unei creanțe certe lichide și exigibile în sumă de 60653,58 lei ce reprezintă rate de leasing restante și daune interese decurgând dintr-un contract de leasing financiar.

Înscrisurile existente la dosar evidențiază faptul că urmare a analizării temeiniciei cererii formulate și a înscrisurilor anexate acesteia, judecătorul sindic a constatat că creditorul titular al cererii de deschidere a procedurii insolvenței debitoarei deține o creanță certă, lichidă și exigibilă, al cărei cuantum depășește valoarea prag iar debitoarea este în insolvență.

Este de principiu că prin procedura reglementată de art.31 alin.1 din L. nr.85/2006, legiuitorul a recunoscut legitimare procesuală activă oricărui creditor pentru formularea unei cereri împotriva debitorului prezumat în insolvență, cu condiția ca acesta să precizeze elementele enumerate la lit.a- d.

J. în materie precum și literatura juridică de specialitate sunt unanime în a recunoaște că, cu prilejul analizării cererii creditorului care a solicitat deschiderea procedurii insolvenței unei debitoare, judecătorul sindic realizează o analiză de fond asupra temeiniciei cererii sale, analiză care vizează deopotrivă caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, cuantumul și temeiul acesteia, documentele justificative care o însoțesc precum și starea de insolvență a debitoarei. De asemenea, judecătorul sindic analizează dacă cererea acestuia întrunește cerințele obligatorii oricărei cereri de chemare în judecată menționate expres în dispozițiile art.112 C.pr.civ. (denumirea și sediul, nr. de înmatriculare în registrul comerțului, codul fiscal, etc.).

Și este așa întrucât chiar dispozițiile legale enunțate anterior respectiv art.31 alin. 1 și 2 din L. nr.85/2006 obligă judecătorul sindic la o astfel de analiză, susținerile contrare ale administratorului judiciar potrivit cărora la momentul deschiderii procedurii insolvenței este analizată doar starea de insolvență a debitoarei fiind nefondate.

Iată, așadar, că la data analizării cererii formulate de către creditorul care a apreciat că este un creditor îndreptățit, astfel cum legiuitorul îl definește, este cunoscută intenția acestuia de a participa la procedura de insolvență pentru recuperarea creanței menționate în cerere (orice modificare ulterioară a acesteia urmând a fi adusă la cunoștința participanților la procedură).

Potrivit art.64 alin.1 din L. nr.85/2006, cu excepția salariaților ale căror creanțe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toți ceilalți creditori, ale căror creanțe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanțelor în termenul fixat în sentința de deschidere a procedurii; cererile de creanțe vor fi înregistrate intr-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului.

Conform art.65 alin.1 și 2 din același act normativ, cererea va cuprinde: numele/. creditorului, domiciliul/sediul, suma datorata, temeiul creanței, precum si mențiuni cu privire la eventualele drepturi de preferință sau garanții; la cerere vor fi anexate documentele justificative ale creanței si ale actelor de constituire de garanții.

Comparând dispozițiile art.31 din L. insolvenței cu art. 64 și 65 din același act normativ, C.ea constată că în fapt cererea de deschidere a procedurii insolvenței debitoarei formulată de către creditorul îndreptățit și cererea de admitere a creanțelor anterioare datei de deschidere a procedurii trebuie să cuprindă aceleași elemente obligatorii: numele/. creditorului, domiciliul/sediul, suma datorata, temeiul creanței, precum si mențiuni cu privire la eventualele drepturi de preferință sau garanții, însoțită de documentele justificative.

Se poate conchide, așadar, că atât cererea introductivă cât și cererea de admitere a creanței au drept scop exprimarea intenției creditorului îndreptățit de a participa la procedura de insolvență a debitoarei și de a-și recupera creanța în cuantumul solicitat și justificat prin înscrisuri.

Prin urmare, problema care se pune cu privire la necesitatea depunerii unei cereri de admitere a creanței ulterior formulării unei cereri de deschidere a procedurii insolvenței debitoarei este una falsă.

C.ea apreciază că doar într-o interpretare excesiv de formalistă a dispozițiilor art. 64 din L. nr. 85/2006 s-ar putea susține că cererea de deschidere a procedurii insolvenței ar trebui urmată în mod obligatoriu de o declarație de admitere a creanței la masa credală pentru a i se recunoaște creditorului care a solicitat deschiderea procedurii calitatea de creditor îndreptățit să participe la procedura insolvenței.

De asemenea, C.ea relevă că prin dispozițiile art.64 din lege se consacră în plan legislativ principiul disponibilității părților care guvernează și procedura insolvenței, practicianului în insolvență fiindu-i interzis să procedeze la înscrierea din oficiu a creditorilor debitoarei în tabelul preliminar de creanțe, în absența oricărei sesizări din partea acestora, cu excepția salariaților.

Mai mult, ar fi inechitabil ca creditorul îndreptățit care a procedat la formularea cererii de deschidere a procedurii insolvenței debitoarei să plătească o taxă judiciară de timbru într-un cuantum dublu, odată aferentăcererii de chemare în judecată și apoi, anexată cererii de declarare a creanței, tratamentul discriminatoriu al acestuia fiind evidentă.

Nu în ultimul rând, trebuie subliniat și faptul că textul art.64 din L. nr.85/2006 instituie o situație de excepție de la regula comună aplicabilă, însă, această excepție de strictă interpretare și aplicare vizează categoria salariaților cărora nu le este aplicabil pe deplin principiul disponibilității părților în ceea ce privește participarea acestei categorii de creditori la procedura insolvenței pentru recuperarea drepturilor lor salariale.

Pentru toate aceste considerente, C.ea va aprecia recursul declarat de SC P. L. R. I. SA ca fiind întemeiat iar în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. raportat la art.8 din L. nr.85/2006 îl va admite, modificând hotărârea judecătorului sindic pentru motivul de recurs prev. de art.304 pct.8

Cproc.civ. în sensul înscrierii creanței creditoarelor în valoare de 60.653,58 lei în tabelul definitiv de creanțe al debitoarei SC G. M. S.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursul declarat de creditoarea SC P. L. R. I. SA împotriva sentinței comerciale nr. 4042 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. C. C. pe care o modifică în sensul că admite contestația creditoarei SC P. L. R. I. SA și dispune înscrierea în tabelul preliminar al creanțelor născute împotriva debitoarei SC G. M. S. a sumei de 60.653,58 lei.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 10 aprilie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. I. A. C. I. D. P. M. N. ȚÂR

Red. D.P. dact. GC

3 ex/(...)

Jud.primă instanță: F. Moțu

← Decizia nr. 9090/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale...		Decizia nr. 6912/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... →

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Decizia nr. 5/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment) Decizia nr. 9090/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment) Decizia nr. 6912/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment) Decizia nr. 7009/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment) Decizia nr. 5464/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment) Decizia nr. 1252/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)