Decizia civilă nr. 1175/2013. Procedura insolvenței. SRL (Societate cu Răspundere Limitată)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1175/2013
Ședința publică de la 01 Februarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE M. B.
Judecător G. -A. N. Judecător S. Al H. Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea D.
G. A F.
P.
A J. B. N. împotriva sentinței civile nr. 1233/_
, pronunțată
în dosarul nr._ al T. ui B. -N., privind și pe creditor I. T. DE M. BN, creditor B. C. C. SA - S. B., creditor P. O.
N., intimat SC V. S. N., intimat SC V. S. N. PRIN LICHIDATOR
J. U. S., intimat O. DE PE L. T. B. -N., având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată închiderea procedurii.
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima cât și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.
După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1.233 din 19 iunie 2012, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui B. -N. s-au respins ca nefondate obiecțiunile la raportul final întocmit de lichidatorul judiciar SCPI U. S., formulate de creditoarea D. G. a F. P. B. -N. .
S-a admis cererea formulată de lichidatorul judiciar SCPI U. S. B. și în consecință, s-a dispus închiderea procedurii falimentului privind pe debitoarea SC V. SERVCOM S. și s-a dispus radierea societății debitoare din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă T. B. -N. .
S-a dispus notificarea închiderii procedurii debitoarei, creditorilor către D.
G. a F. P. B. -N., Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă
T. B. -N. pentru efectuarea mențiunilor prevăzute de lege și publicarea ei în BPI.
S-a aprobat decontul cheltuielilor în sumă de 3000 lei depus de lichidatorul judiciar SCPI U. S. și dispune onorarea acestuia conf. art. 4 al. 4 din Legea nr. 85/2006 și s-a descarcat lichidatorul judiciar SCPI U. S. de
orice îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură, debitoare și averea acesteia, creditori, titulari de garanții, asociați sau acționari, dispunându-se păstrarea arhivei debitorului de administratorul statutar al societății.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că din raporturile depuse de lichidatorul judiciar în dosarul de insolvență nu rezultă că în cauză există date referitoare la săvârșirea de către membrii organelor de conducere sau de către alte persoane a uneia din faptele enumerate expres și limitativ în art. 138 alin. 1 lit. a-g din Legea nr. 85/2006.
Pentru atragerea răspunderii patrimoniale în condițiile acestui text de lege nu este suficient ca debitoarea să ajungă în insolvență prin neachitarea datoriilor avute ci este necesar să fie dovedită întrunirea tuturor elementelor răspunderii delictuale: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția. Or, în speță nu s-au probat aceste condiții cu privire la nici una din faptele enumerate în articolul citat.
Potrivit art.l3l din L.85/2006 privind procedura insolvenței, așa cum a fost modificat prin OG nr.l73/2008, " în orice stadiu al procedurii, dacă se constată că nu sunt bunuri în averea debitorului, ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va da o sentință de închidere a procedurii prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.
In condițiile în care, urmare a activității desfășurate, lichidatorul judiciar desemnat nu a putut identifica în patrimoniul debitoarei alte bunuri sau valori pentru acoperirea cheltuielilor administrative și pentru plata creanțelor depuse de către creditori, iar creditorul nu s-a oferit să avanseze sume corespunzătoare acoperirii cheltuielilor administrative, instanța în temeiul art.l3l din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței, s-a admis cererea formulată de către lichidatorul judiciar și s-a dispus închiderea procedurii privind pe debitoarea SC
V. Servcom S. și radierea acesteia din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud.
De asemenea, instanța de fond a aprobat și decontul lichidatorului judiciar pentru suma totală de 3000 lei (fără TVA) reprezentând onorariu pentru activitățile și lucrările specifice procedurii cât și cheltuielile de procedură, în conf. cu prev. art. 89 alin.1 lit. a din Statutul privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență cu modificările ulterioare, publicate în M.O. nr. 555 din_ plata urmând să se facă din fondul de lichidare prev. de art. 4
(4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
In realizarea dispozițiilor art.l35 din lege, prezenta hotărâre s-a dispus notificarea Direcției Generale a F. P. B. -N. precum și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă T. B. -N. pentru efectuarea mențiunilor ce se impun.
Împotriva acestei hotărâri, creditoarea D. G. A F. P. B. -N. a declarat recurs
, solicitând instanței admiterea acestuia, casarea hotărârii cu consecința continuării procedurii insolvenței, cu respectarea dispozițiilor legale prev. de Legea nr. 85/2006.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 rap. la art. 3041C.pr.civ., creditoarea a arătat că a depus cerere de admitere a creanței, solicitând înscrierea pe tabloul creditorilor debitoarei S.C. V. SERVCOM S.R.L. cu suma de 23.495 lei constând în obligații bugetare restante, creanță acceptată și înscrisă inițial în tabelul preliminar, iar ulterior în cel definitiv consolidat al creanțelor debitoarei.
În opinia recurentei, instanța de fond în mod greșit a dispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei în baza dispozițiilor art. 131 din Legea nr.
2
85/2006, pe motiv că nu mai sunt bunuri si creditorii nu avansează sume pentru continuarea procedurii, iar lichidatorul judiciar nu a dat eficiență disp. art. 25 alin. 1 lit. b din Legea nr. 85/2006, nefăcând o analiză în detaliu și completă a situației financiare a debitoarei precum și a aspectelor ce ar putea fi imputate administratorilor statutari ai societății.
A mai menționat recurenta că în ultimul bilanț contabil depus de debitore la organul fiscal, reiese că în anul 2009 în patrimoniul acesteia existau active imobilizate în valoare totală de 103.986 lei, din care active circulante de 64.091 lei și stocuri în valoare de 64.091 lei. Mai mult, asupra unui bun mobil, organul fiscal competent a instituit sechestru în cursul anului 2010, însă pe parcursul procedurii insolvenței, lichidatorul judiciar a constatat că acesta nu mai există în patrimoniul societății, reținându-se în raportul final că acest bun ar fi fost înstrăinat anterior deschiderii procedurii insolvenței.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține următoarele
:
Dispozițiile art.131 din Legea nr.85/2006, astfel cum au fost acestea modificate prin OUG nr.173/_, statuează că în orice stadiu al procedurii prevăzute de legea insolvenței dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va da o sentință de închidere a procedurii.
Așadar, legiuitorul a instituit o normă imperativă care obligă judecătorul sindic să pronunțe o hotărâre de închidere a procedurii, în ipoteza inexistenței bunurilor în patrimoniul debitoarei sau a insuficienței fondurilor necesare continuării procedurii.
Legiuitorul a apreciat că în măsura în care, din cauza lipsei fondurilor, scopul procedurii insolvenței enunțat de dispozițiile art. 2 din cuprinsul Legii nr. 85/2006 nu mai poate fi atins, continuarea procedurii devine contrară interesului economic general.
În cazul de față, judecătorul sindic în mod corect a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 131 din legea privind procedura insolvenței de vreme ce niciun creditor nu s-a oferit să avanseze sumele necesare pentru continuarea procedurii, iar în patrimoniul debitoarei nu a fost identificat nici un bun a cărui valorificare să fi permis susținerea cheltuielilor pe care le presupunea continuarea procedurii colective.
Nici aserțiunea că lichidatorul judiciar nu și-ar fi îndeplinit întocmai atribuțiile legale și nu ar fi efectuat demersuri suficiente pentru a identifica persoanele responsabile de starea de insolvență nu poate fi primită cât timp creditoarea DGFP B. N. nu a formulat nicio contestație împotriva modului
în care lichidatorul judiciar a înțeles să își îndeplinească obligațiile.
Prin raportul asupra cauzelor și a împrejurărilor care a condus la apariția stării de insolvență, lichidatorul a identificat motive obiective ce au determinat incapacitatea debitoarei de plata a creanțelor certe și exigibile. Acestea nu se circumscriu faptelor enumerate de art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, singurele care pot fundamenta o acțiune în răspundere împotriva foștilor administratori statutari.
În situația în care creditoarea deținea date despre persoana responsabilă de starea de insolvență a debitoarei avea posibilitatea să formuleze în nume propriu o cerere de antrenare a răspunderii patrimoniale, dat fiind că deține calitatea de creditor al procedurii (creanta sa permitand formularea demersului judiciar invocat). Exercițiul dreptului prevăzut la art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 este lăsat de altfel de legiuitor la latitudinea creditorilor, ca remediu procesual pentru ipoteza în care titularul principal al acțiunii în răspundere a
3
hotărât că nu este cazul să introducă acțiunea prevăzută de art. 138 alin. (1)din lege.
Recursul apare în consecință ca fiind nefondat nici unul din motivele de recurs invocate nefiind prezent, astfel că în temeiul dispozițiilor art.312 C.pr.civ. Curtea va respinge recursul declarat de creditoarea D. G. A F. P.
B. -N. împotriva sentinței civile, pe care o menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de creditoarea D. G. A F. P. B.
-N., împotriva sentinței civile nr. 1.233 din 19 iunie 2012, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui B. -N., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 01 februarie 2013.
PREȘEDINTE,
M. B.
JUDECĂTOR,
G. -A. N.
JUDECĂTOR,
S. AL H.
GREFIER,
A. B.
Red.G.A.N./_ .
Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: C.Cengher;
4
| ← Sentința civilă nr. 1386/2013. Procedura insolvenței. SRL... | Decizia civilă nr. 5517/2013. Procedura insolvenței. SRL... → |
|---|
