Decizia civilă nr. 171/2013. Procedura insolvenței. SRL (Societate cu Răspundere Limitată)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 171/2013

Ședința publică de la 10 Ianuarie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE M. D.

Judecător R. -R. D. Judecător L. U. Grefier M. T.

S-a luat în examinare recursul formulat de creditoarea A. F. P.

B., împotriva sentinței civile nr. 1026 din_ pronunțată în dosar nr._ al T. ui B. -N., în contradictoriu cu M. B. - PRIN P., D. G. A F. P. BN și SC L. DS B., SC L. DS B. PRIN LICHIDATOR

J. C. P. I., OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD, având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la dosar s-a depus întâmpinare de către CII P. I. .

Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 1026 din_ pronunțată în dosar nr._ al T. ui B. -N., a fost respinsă, ca nefondate, obiecțiunile la raportul final întocmit de lichidatorul judiciar C. P. I., formulate de creditoarea A. F. P.

B. .

A fost admisă cererea formulată de lichidatorul judiciar C.I.I P. I. și în consecință: - s-a dispus închiderea procedurii falimentului privind pe debitoarea SC

L. DS, cu sediul în B., str. I. V., nr.1, sc.B, ap.24 județul B. -

N., cod unic de înregistrare 225337537, număr de ordine în registrului comerțului J_ ; - s-a dispus radierea societății debitoare din evidențele O. ui

R. C. de pe lângă T. B. -N. ; - s-a dispus notificarea închiderii procedurii debitoarei, creditorilor către D. G. a F. P. B. -N., O. ui R. C. de pe lângă T. B. -N. pentru efectuarea mențiunilor prevăzute de lege și publicarea ei în BPI.

A fost aprobat decontul cheltuielilor în sumă de 3000 lei depus de lichidatorul judiciar C.I.I P. I. și s-a dispus onorarea acestuia conf. art. 4 al. 4 din Legea nr. 85/2006.

S-a descărcat lichidatorul judiciar C.I.I P. I. de orice îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură, debitoare și averea acesteia, creditori, titulari de garanții, asociați sau acționari.

S-a dispus păstrarea arhivei debitorului de administratorul statutar al societății.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut următoarele

:

Din rapoartele depuse de lichidatorul judiciar în dosarul de insolvență nu rezultă că în cauză există date referitoare la săvârșirea de către membrii organelor de conducere sau de către alte persoane a uneia din faptele enumerate expres și limitativ în art. 138 alin. 1 lit. a-g din Legea nr. 85/2006.

Pentru atragerea răspunderii patrimoniale în condițiile acestui text de lege nu este suficient ca debitoarea să ajungă în insolvență prin neachitarea datoriilor avute ci este necesar să fie dovedită întrunirea tuturor elementelor răspunderii delictuale: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția. Or, în speță nu s-au probat aceste condiții cu privire la nici una din faptele enumerate în articolul citat.

Potrivit art.l3l din L.85/2006 privind procedura insolvenței, așa cum a fost modificat prin OG nr.l73/2008, "în orice stadiu al procedurii, dacă se constată că nu sunt bunuri în averea debitorului, ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va da o sentință de închidere a procedurii prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.

În condițiile în care, urmare a activității desfășurate, lichidatorul judiciar desemnat nu a putut identifica în patrimoniul debitoarei alte bunuri sau valori pentru acoperirea cheltuielilor administrative și pentru plata creanțelor depuse de către creditori, iar creditorul nu s-a oferit să avanseze sume corespunzătoare acoperirii cheltuielilor administrative, instanța în temeiul art.l3l din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței, a admis cererea formulată de către lichidatorul judiciar și a dispus închiderea procedurii privind pe debitoarea SC L.

DS, și radierea acesteia din evidențele O. ui R. C. de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud.

În realizarea dispozițiilor art.l35 din lege, prezenta hotărâre a fost notificată Direcției Generale a F. P. B. -N. precum și O. ui R. C. de pe lângă T. B. -N. pentru efectuarea mențiunilor ce se impun.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs A. F. P. B.

, solicitând admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, casarea sentintei atacate și trimiterea cauzei pentru continuarea procedurii falimentului, împotriva debitoarei.

Motivele de recurs pe care înțelege sa le invoce în prezenta cerere, sunt cele prevăzute de art.304. pct. 5 și 9 din Codul de procedura civila, solicită instanței a face aplicațiunea dispozițiilor art. 304 ind. 1 C.procedura civila, în sensul examinării cauzei sub toate aspectele.

În motivare s-a arătat că instituția A. F. P. B. a depus cererea de admitere a creanței, solicitând înscrierea pe tabloul creditorilor societății comerciale cu suma de 13.849 lei, creanța acceptată și înscrisă inițial în tabelul preliminar, iar ulterior în cel definitiv consolidat al creanțelor debitoarei.

Raportul întocmit de către arată faptul că, intrarea debitoarei în procedura insolvenței se datorează că aceasta nu și-a achitat la timp datoriile față de bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale, astfel încât datoriile acumulate nu au putut fi plătite, debitoarea nedeținând vreun bun în patrimoniu,administratorul depunând actele prevăzute de art.28 alin.1 din Legea nr. 85/2006. Se mai arată și că, o eventuală acțiune în răspundere ar fi lipsită de probe și elemente care să o fundamenteze, întrucât nici creditorii nu au avansat sumele necesare continuării

procedurii, sens în care se propune închiderea procedurii în baza art.131 din Legea nr. 85/2006.

Consideră că, lichidatorul judiciar, pe parcursul desfășurării procedurii nu a examinat temeinic toate aspectele care ar fi imputabile reprezentanților debitoarei, făcând doar formal mențiune în raportul final cu privire la inexistența bunurilor și a elementelor ce ar impune formularea unei acțiuni în răspunderea membrilor de conducere a debitoarei potrivit art.138 alin.1 din Legea insolvenței, propunând destul de repede închiderea procedurii insolvenței.

Atât timp cât prin rapoartele de activitate privind cauzele și împrejurările care au determinat intrarea societății în încetare de plăți, lichidatorul judiciar arată că societatea a intrat în procedura insolvenței datorită managementului defectuos și a lipsei de preocupare a administratorilor statutari, societatea nefigurând în evidențe cu bunuri impozabile și nedeținând alte bunuri sau valori, atât pentru a fi acoperite cheltuielile administrative cât și pentru plata creanțelor depuse de către creditori, consideră că se impunea o analiză mai amănunțită asupra modului de administrare a societății debitoare.

Având în vedere cele arătate mai sus, solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 1026/2012 din_ și trimiterea cauzei instanței de fond, pentru continuarea procedurii de faliment.

Prin întâmpinare

lichidatorul judiciar Cabinet de Insolvență P. I. a solicitat respingerea recursului.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:

Principala critica adusă de către recurenta se referă la faptul că lichidatorul judiciar nu a luat măsuri și nu a examinat în mod temeinic toate aspectele care ar fi imputabile reprezentanților debitoarei și să formuleze în acest sens cerere de angajare a răspunderii fostului administrator statutar, instanța de recurs retine faptul că în condițiile refuzului lichidatorului judiciar de a promova o astfel de cerere, creditoarea avea posibilitatea ca în condițiile art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 sa introducă o astfel de cerere mai ales că avea calitatea de creditor majoritar al debitoarei, însă nu a uzat de această procedură.

Continuarea demersurilor pentru identificarea unor eventuale bunuri din patrimoniul debitoarei și pentru intrarea în posesia actelor contabile, aspect care a fost urmărit de lichidatorul judiciar, necesită avansarea unor sume de bani de către creditorii interesați, în condițiile în care oricum, demersurile efectuate până la momentul întocmirii raportului final au fost realizate în baza unor sume avansate de către lichidator, a căror recuperare din fondul special constituit în baza art. 4 alin. 4 din Legea 85/2006 este incertă.

Mai mult, instanța de recurs retine că, intenția legiuitorului prin reglementarea dispozițiilor art. 4 alin. 4 din Legea 85/2006 este aceea ca, în lipsa disponibilităților bănești din contul averii debitoarei, să sustina prin crearea fondului special acele proceduri a caror continuare ar fi justificata de valorificarea bunurilor din averea debitoarei, cu consecința îndestulării creditorilor, ipoteza care insa nu se regaseste în cazul concret dedus judecatii.

Creditorii au fost convocați în vederea avansarii sumelor necesare continuarii procedurii de insolventa, insa nu si-au manifestat disponibilitatea în vederea avansarii sumelor respective situatie în care sunt pe deplin incidente dispozitiile art. 131 din Legea 85/2006. Trebuie precizat în acest context și faptul ca, dupa ultima modificare a Legii 85/2006 prin Legea 277/2009, în conditiile art. 131 din Legea 85/2006, în lipsa bunurilor din averea debitoarei și a disponibilitatii creditorilor de a avansa sumele necesare continuarii procedurii, inchiderea procedurii este imperativa, nu mai este lasata la latitudinea judecatorului sindic. Astfel, ,,În orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri

în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și niciun creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare,

judec ătorul-s ind ic v a d a o se n tinț ă de înc h idere a procedur ii , prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat

,,.

Sub aspectul criticii privind insuficienta analiză a posibilității demarării acțiunii prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006, Curtea reține că lichidatorul judiciar, în discordanță cu aserțiunile creditorului recurent, a analizat situația debitoarei insolvente sub acest aspect reținând pertinent că pentru a opera răspunderea reglementată de textul legal precitat este necesar ca organele de conducere a debitoarei să aibă calitatea de autori a faptelor prevăzute de lege în art.

138 alin. 1, aceste fapte să se fi produs în mandatul lor iar fapta să fi cauzat prejudiciul care a determinat starea de insolvență a debitoarei. Așa cum s-a arătat, administratorilor statutari ai debitoarei nu li s-a putut reține o conduită culpabilă de natură a face posibilă antrenarea răspunderii pe temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006 întrucât în cauză nu s-a dovedit că administratorii au dispus în interes personal continuarea activității societății deși ar fi fost evidentă atragerea stării de insolvență. S-a mai relevat în mod judicios că desfășurarea unei activități manageriale neperformante generată si de existența pe piață a unor condiții

nefavorabile care au condus la obținerea unor rezultate negative, în lipsa altor probe, nu sunt suficiente per se pentru a atrage incidența dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, cu atât mai mult cu cât acest text legal sancționează exclusiv săvârșirea culpabilă a actelor limitativ prevăzute ce au drept consecință insolvența întreprinderii comerciale.

Pentru toate aceste argumente, în baza dispozițiilor art. 312 alin 1 C.p.c. recursul va fi respins ca neîntemeiat și sentința recurata va fi menținuta ca fiind pe deplin legala și temeinica.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge recursul declarat de creditoarea A. F. P. B. împotriva sentinței civile nr. 1026 din_ pronunțată în dosar nr._ al T. ui B. -N., pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 10 ianuarie 2012.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTORI,

M.

D.

R. -R.

D.

L.

U.

GREFIER,

M. T.

Red.L.U./Dact.S.M 2 ex./_ Jud.fond. C. V.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 171/2013. Procedura insolvenței. SRL (Societate cu Răspundere Limitată)