Decizia civilă nr. 187/2013. Procedura insolvenței. SRL (Societate cu Răspundere Limitată)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR 187/2013
Ședința publică din data de 25 Noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. C. JUDECĂTOR: A. M. ION GREFIER: M. N.
S-a luat în examinare apelul declarat de apelanta SC I. S., împotriva Sentinței civile nr. 2197 pronunțate in data de_, în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C., în contradictoriu cu intimata SC C. S., având ca obiect procedura insolvenței - contestație.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru intimată av. A.
M., lipsă fiind apelanta.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că prezenta cauză se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită. Apelul este timbrat cu taxă judiciară de timbru de 60 de lei.
La data de_, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția nelegalei timbrări, excepția tardivității, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
C. ea, în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 131 C.pr.civ., coroborat cu dispozițiile art. 8, alin. 1 din Legea nr. 85/2006 și art.
96 C.pr.civ., constată este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentului apel.
Reprezentantul intimatei arată că a avut la dispoziție două zile pentru a formula întâmpinare astfel că s-ar impune comunicarea acesteia și cu apelanta.
Instanța apreciază că toate procedurile au fost legal îndeplinite, având în vedere caracterul special al Legii 85/2006 care guvernează procedura obiect al prezentei cauze.
Reprezentantul intimatei arată că nu mai susține excepția tardivității. Menționează că potrivit disp. art. 23 alin. 1 din OUG 80/2013, cererile de apel se taxează că 50% din valoarea taxei de timbru achitată la fondul cauzei, in speță 100 lei și nu 60 de lei așa cum a achitat apelanta.
Instanța apreciază că apelul este legal timbrat raportat la disp. art. 50 din OUG nr. 80/2013 care prevede că doar pentru acțiunile înregistrate după data de_ taxele judiciare de timbru vor fi calculate conform actului normativ menționat mai sus, cererile înregistrate până la acea dată fiind taxate potrivit Legii nr. 85/2006.
Reprezentantul intimatei arată că nu mai susține nici excepția nelegalei timbrări și menționează că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat și, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantului intimatei cu privire la apelul declarat.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea apelului ca neîntemeiat, fără cheltuieli de judecată. Arată că nu a fost îndeplinită condiția prev. de art. 3, pct. 2 din Legea 85/2006 respectiv valoarea prag minimă a cuantumului creanței, pentru a putea fi introdusă cererea debitorului. Pe de altă parte, la data de introducerii cererii de deschidere a procedurii insolvenței, creanța nu era certă, lichidă și exigibilă. Prin acceptarea biletului la ordin, creditoarea a acceptat plata facturilor și rescadențarea lor, potrivit fișei analitice care a fost depusă la dosar, prin girarea biletului la ordin, intimata a achitat datoriile pe care le avea față de apelantă. In ceea ce privesc penalitățile de întârziere calculate de creditoare, apreciază că ele nu formează obiectul unei creanțe certe, lichide și exigibile. Apreciază că hotărârea judecătorului sindic este legală și temeinică și solicită menținerea ei, fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza in pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2197 pronunțată în data de_ de Tribunalul Specializat C. în dosarul_ s-a admis contestația formulată de debitoarea SC C. S., împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenței formulate de creditoarea SC I. S., și în consecință:
A fost respinsă ca neîntemeiată, cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de creditoarea SC I. S. împotriva debitoarei SC C.
S. .
A fost obligată creditoarea SC I. S. să plătească debitoarei SC C.
S. suma de 120,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În considerente se reține că prin încheierea pronunțată în ședința publică din data de 12 iunie 2013, ținând cont de considerentele invocate de debitoare în cuprinsul contestației, de motivele invocate de creditoare în cererea de deschidere a procedurii și având în vedere actele depuse în probațiune de cele două părți litigante, judecătorul sindic a admis cererea formulată de debitoare și a stabilit în sarcina creditoarei obligația de a depune la dosar o cauțiune în cuantum de 10% din creanța invocată prin cererea de deschidere a procedurii, respectiv cauțiune în sumă de 5.000 lei.
În conformitate cu disp. art.33 alin. 3 din Legea nr.85/2006, dovada achitării cauțiunii la o bancă pe care judecătorul sindic a stabilit-o în sarcina creditoarei, trebuie depusă în termen de 5 zile, nedepunerea acestei cauțiuni fiind sancționată de către legiuitor prin respingerea cererii introductive.
În cauza dedusă judecății, creditoarea a consemnat cauțiunea în termenul de 5 zile stabilit de judecătorul sindic, depunând la dosar copia ordinului de plată.
Este real faptul că nu s-a procedat întocmai conform art. 1.056 NCPC, respectiv creditoarea nu a depus la grefa instanței originalul ordinului de plată, însă chiar și în aceste împrejurări, dat fiind faptul că beneficiarul sumei este Tribunalul Specializat C., restituirea cauțiunii nu se putea face decât cu respectarea dispozițiilor art. 1063 NCPC.
În ceea ce privește fondul cauzei, judecătorul sindic a reținut că la data de_, creditoarea, în calitate de vânzător, a încheiat cu debitoarea, în calitate de cumpărător, contractul de vânzare-cumpărare nr. 138/2012, contract în baza căruia creditoarea s-a obligat să-i vândă debitoarei diferite cantități de marfă, aceasta având obligația de a achita contravaloarea mărfurilor în termenul stabilit, în cazul depășirii acestor termene, stabilindu- se penalități de întârziere de 0,15% pe zi.
În baza acestui contract, creditoarea a livrat debitoarei mărfuri specifice obiectului său de activitate, fiind emise facturile aflate în copie la filele 6-10, valoarea totală a mărfurilor fiind de 58.863,55 lei. Conform susținerilor creditoarei, debitoarea a achitat o parte din aceasta suma, rămânând de achitat suma de 52.356,74 lei.
Pentru plata acestei sume, a fost emis de către S.C. COMSERVICE CONSTRUCT S.R.L biletul la ordin seria BTRL3BT 3577625, bilet care a fost depus spre decontare, însă a fost refuzat din lipsă totală de disponibil . La data de_, S.C. COMSERVICE CONSTRUCT S.R.L. a achitat însă creditoarei suma de 10.000,00 lei, plata fiind făcută în contul datoriei pe care aceasta o avea față de debitoare. Atât creditoarea, cât și debitoarea au fost înștiințate în data de_ cu privire la această plată.
Conform art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2006 rep., insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile, iar conform art. 3 pct. 12 cuantumul minim al creanței pentru a putea fi introdusă cererea creditorului este de 45.000 lei.
Aplicând aceste dispoziții legale cauzei deduse judecății, judecătorul sindic a reținut că, creanța invocată de către creditoare nu îndeplinește exigențele art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 rep.. Așa cum s-a reținut în cele ce preced, din suma de 52.356,74 lei a fost achitată suma de 10.000 lei, astfel că diferența rămasă neachitată este sub valoarea-prag de 45.000 lei. Apoi, chiar ținând seama de susținerile creditoarei în sensul că debitul principal este purtător de accesorii, luând în considerare dispozițiile art. 1506- 1509 din noul cod civil (sub imperiul căruia a fost făcută plata), creanța invocată de creditoare nu este certă, pentru stabilirea întinderii acesteia fiind necesar a fi administrate probe și efectuate verificări și calcule.
Apoi, din actele depuse la dosar de către debitoare rezultă că aceasta nu se află nici în stare de insolvență și nici în stare de iminentă insolvență, dispunând de lichidități, dovedind că își achită obligațiile la zi, rulând fonduri consistente prin conturile deschise la S.C. BRD- SGS S.A., deținând și active a căror valoare este mult superioară creanței pretinse prin prezenta cerere.
În consecință, judecătorul sindic a concluzionat în sensul că, pe de o parte, faptul că, creditoarea nu a făcut dovada că deține o creanță certă împotriva debitoarei în sensul art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, raportat la art. 379 alin. 3 și 4 C.proc.civ. și nu a făcut nici dovada faptului că valoarea acestei creanțe depășește valoarea prag de 45000 lei stabilită prin dispozițiile art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006.
Pe de altă parte, judecătorul sindic a reținut și faptul că debitoarea a răsturnat prezumția de insolvență instituită în defavoarea sa prin dispozițiile art. 3 pct. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006, dovedind că în conturile sale bancare există disponibilitățile necesare achitării creanței de care s-a prevalat creditoarea, soldurile creditoare ale acestor conturi la 31 decembrie 2012 fiind, fiecare, superioare valorii nominale a creanței invocate de creditoare.
Pentru considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 33 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a admis contestația formulată de debitoarea SC C. S. la cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulate de creditoarea SC I. S. și în consecință, în temeiul art. 249 din NCPC raportat la art. 3 pct. 1 lit. a, pct. 6 și pct. 12 și la art. 31 din Legea nr. 85/2006 a respins, ca neîntemeiată, cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de creditoarea SC I. S. împotriva debitoarei SC C.
S. .
În temeiul art. 451 NCPC și reținând culpa procesuală a creditoarei care a inițiat prezentul litigiu, judecătorul sindic a obligat creditoarea SC I. S. să plătească debitoarei SC C. S. suma de 120,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxe judiciare aferente contestației anterior menționate.
Împotriva sentinței a declarat apel S.C. I. S.R.L.,
pe care o consideră netemeinică și nelegală pentru următoarele considerente:
În fapt, între recurentă și SC C. S. a existat o relație comercială în baza contractului 138/_ . Conform acestei înțelegeri recurenta a livrat debitoarei bunuri fabricate și/sau comercializate de ea în condițiile stabilite.
Pârâta intimată nu a înțeles însă să-și îndeplinească obligațiile asumate respectiv să plătească în totalitate sumele de bani aferente mărfurilor achiziționate de la recurentă.
În ultimă instanță, debitoarea a girat un bilet la ordin primit de la SC COMSERVICE CONSTRUCT S. în sumă totală de 52.356,74 lei.
Această din urmă societate a înțeles să achite numai suma de 10.000 lei din valoarea totală a datoriei debitoarei recurentei SC C. S., ulterior împotriva acesteia declanșându-se procedura insolvenței.
Debitul cu care SC C. S. figurează în prezent în evidențele recurentei este de 42.356,67 la care se adaugă penalitățile de întârziere calculate conform contractului 138/_ .
Întrucât debitoarea nu și-a achitat de bunăvoie sumele restante, refuzând practic să-și îndeplinească obligațiile contractuale, a formulat cere de deschidere a procedurii insolvenței considerând că debitoarea refuză plata din lipsă de disponibil.
La momentul pronunțării hotărârii judecătorești respectiv_ principalul era de 42.356,74 lei iar penalitățile de 23.004,14 lei (anexa 2).
Arată că debitoarea nu a înțeles să-și achite obligațiile contractuale și că biletul la ordin girat de debitoarea a fost refuzat în bancă pentru lipsă de disponibil a purces la executarea silită a debitoarei și a SC COMSERVICE CONSTRUCT S., formându-se dosarul de executare aflat pe rolul Societății Civile Profesionale de Executori Judecătorești BOLOS Șl PARTENERII.
Executorul Judecătoresc a demarat procedura executării silite (inclusiv prin poprire), nereușind să recupereze nicio sumă de bani.
Critică soluția pronunțată de instanța de fond sub următoarele aspecte:
În mod eronat judecătorul sindic a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile privind valoarea prag a creanței respectiv de 45.000 lei.
Atât din calculele anexate recursului cât și din întreg materialul probator administrat în cadrul dosarului de fond se poate desprinde cu ușurință concluzia că valoarea creanței recurentei depășește pragul prevăzut de Legea 85/2006.
În mod eronat a reținut instanța de fond că recurenta nu se află în prezența unei creanțe certe, lichide și exigibile.
În ceea ce privește caracterul cert al creanței, aceasta rezultă din înscrisuri însușite de ambele părți respectiv facturi acceptate la plată și contractul 138/2012.
Debitoarea nu a contestat nici un moment nici calitatea nici cantitatea mărfurilor livrate și nici valoarea facturilor emise.
Împrejurarea că debitoarea nu vrea să plătească penalități, nu conferă un caracter incert creanței, întrucât aceasta este determinată și determinabilă pe baza înscrisurilor existente.
Astfel, cu privire la debitul principal, acesta nu este contestat iar, cu privire la penalitățile de întârziere modalitatea de calcul a acestora și
întinderea creanței invocate rezultă cu evidență din materialul probatoriu administrat în cauză.
În mod eronat a reținut instanța că debitoarea nu este în stare de insolvență, raportându-se la documente contabile aferente anului 2012. Este evident că acele documente nu prezintă relevanță de vreme ce cererea a fost introdusă în anul 2013.
Mai mult, pe rolul SCPE BOLOS ȘI PARTENERII se află un dosar de executare în care sunt înființate popriri asupra tuturor conturilor societății, până în prezent nefiind recuperată din data de_ până în prezent nicio sumă de bani.
Arată că în prezent debitoarea este angrenată într-o serie de proiecte imobiliare cu asociații/administratorii SC C. S. în calitate de persoane fizice, care sunt beneficiari ai unor viitoare construcții realizate de către debitoarea noastră (anexa 4).
Debitoarea nu încasează sumele de bani datorate de aceste persoane fizice tocmai cu scopul de a ocoli plata datoriilor către recurentă.
Cu alte cuvinte, asociații/administratorii persoane fizice se folosesc de bunurile societății în interes personal cu scopul de a se sustrage de la plata datoriilor către subscrisa.
Față de cele expuse mai sus, solicită admiterea apelului, respingerea contestației debitoarei și deschiderea procedurii insolvenței împotriva SC C.
S. .
Analizând apelul formulat, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.2197 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C., în mod legal și temeinic a apreciat judecătorul sindic cererea formulată de creditoarea SC I. S. ca fiind neîntemeiată.
Astfel, potrivit art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 90 de zile, iar conform art. 3 pct. 12, cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului, este de
45.000 lei, iar pentru salariați, de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.
Prin urmare, una din condițiile cerute de lege pentru deschiderea procedurii insolvenței este caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, condiție care trebuie probată de către creditor.
Potrivit art. 662 din Codul de procedură civilă, creanța certă este aceea a cărei existență neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu.
În cauza de față, din probele administrate în cauză nu rezultă însă existența unei creanțe certe împotriva debitoarei, având în vedere împrejurările că valoarea inițială a creanței de 58.863,55 lei, atestată de facturile depuse în probațiune, a fost achitată în parte personal de către debitoare, după care debitoarea susține că între părți a intervenit o modificare a raportului obligațional ca urmare a girării de către aceasta către creditoare a biletului la ordin seria BTRL3BT nr. 3577625 în sumă de 52356,74 de lei, iar ulterior cuantumul creanței a fost din nou diminuat ca urmare a unei plăți parțiale de 10.000 de lei, efectuate de către S.C. COMSERVICE CONSTRUCT
S.R.L. în contul datoriei pe care aceasta o avea față de debitoare.
Ori, în raport de aceste împrejurări, se constată că alegata creanță a debitoarei nu îndeplinește caracterul de a fi certă, una din condițiile prevăzute de art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, certitudinea acesteia putându-se stabili de către creditoare fie într-un litigiu comercial, fie pe cale amiabilă, între părți, în raporturile cărora, având în vedere plățile parțiale efectuate de către debitoare, precum și împrejurarea că debitul principal este purtător de
penalități în situația neexecutării la scadență, este necesar a se aprecia și asupra regulilor specifice imputației plății, după cum în mod temeinic a reținut și judecătorul sindic.
O altă condiție cerută de lege pentru deschiderea procedurii insolventei este ca debitorul să se afle în insolvență.
Conform art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2006, insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienta fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile.
Prin urmare, pentru ca un debitor să se afle în insolvență este necesar ca acesta să nu aibă lichiditățile necesare pentru plata creditorilor.
Debitoarea însă nu se află în această situație, astfel cum reiese din actele depuse la dosarul cauzei, având fonduri pentru a plăti creditorii, fiind probate în cauză împrejurările că își achită obligațiile bugetare la zi, că a rulat sume de bani prin conturile deschise la S.C. BRD- SGS S.A. și în cursul lunilor ianuarie - aprilie 2013 și că deținând active a căror valoare este superioară creanței pretinse cererea creditoarei.
În aceste condiții curtea constată că în mod întemeiat a apreciat judecătorul sindic că debitoarea nu se găsește în starea de insolvență prevăzută de art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2006.
Pentru toate aceste motive, curtea, în temeiul art. 480 din Codul de procedură civilă, constatând că motivele invocate de apelantă în susținerea apelului formulat sunt neîntemeiate, va respinge apelul declarat de creditoarea SC I. S. împotriva sentinței civile nr.2197 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge apelul declarat de SC I. S. împotriva sentinței civile nr.2197 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. pe care o menține în întregime.
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE
JUDECĂTOR
A. M.
C.
A.
M.
ION
GREFIER
M. N.
Red. A.M.I. dact. GC 2 ex/_
Jud.primă instanță: E. B.
| ← Decizia civilă nr. 2186/2013. Procedura insolvenței. SRL... | Decizia civilă nr. 268/2013. Procedura insolvenței. SRL... → |
|---|
