Decizia civilă nr. 3977/2013. Procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3977/2013
Ședința publică de la 05 Aprilie 2013
C. pletul compus din: PREȘEDINTE M. B.
Judecător G. -A. N. Judecător S. Al H. Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de D. G. A F. P.
S., împotriva sentinței civile nr. 208/_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui S., privind și pe intimat SC C. C. SRL C. - PRIN ADMINISTRATOR P. A. V., intimat SC C. C. SRL C. PRIN LICHIDATOR J. S. P. I. I., creditor P. C., intimat O. R.
DE PE L. TRIBUNALUL SĂLAJ, având ca obiect procedura insolvenței închis procedura.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.
După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în baza înscrisurilor existente la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.208 din_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._, în temeiul art. 132 alin.2 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, a fost admis raportul final.
S-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului SC C. C. SRL, C.
.
S-a dispus radierea debitorului din registrul comerțului.
În temeiul art.136 din Legea 85/2006 s-a descărcat lichidatorul judiciar
soc. prof. I. I. de orice îndatoriri și responsabilități.
În temeiul art.135 din Legea nr.85/2006, s-a dispus notificarea prezentei sentințe părților.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin încheierea civilă 235/C din_ a T. ui S. s-a dispus deschiderea procedurii
falimentului față de debitorul SC C. C. SRL, C. fiind desemnat lichidator judiciar soc. prof. I. I. .
Lichidatorul a identificat bunurile din averea debitorului, a întocmit lista creditorilor, a întocmit și comunicat notificările conform prevederilor art.61 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței.
S-a constatat că s-a întocmit raportul final și bilanțul general, că toate bunurile din averea debitorului au fost lichidate, iar sumele au fost distribuite, conform Raportului asupra fondurilor obținute din vânzarea bunurilor și recuperarea de creanțe și a tabelului de distribuire, depuse la dosar.
În temeiul art.132 alin.2 din Legea 85/2006 instanța a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea debitorului din registrul comerțului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Administrația F. P. Bistrița solicitând admiterea recursului,
admiterea recursului si casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei cu consecința continuării procedurii până la soluționarea tuturor cererilor din dosar.
În motivarea cererii de recurs, recurenta arată faptul că nu poate fi închisă procedura insolvenței debitoarei până la data la care nu este soluționată definitiv și irevocabil cererea de angajarea patrimonială a membrilor organelor de conducere a debitoarei, aceasta fiind o parte componentă a procedurii prevăzută de Legea nr.85/2006 și este exclusiv dată în competența judecătorului-sindic.
Precizează că prin închiderea procedurii insolvenței, debitorul este radiat și, prin urmare, încetează să mai aibă capacitate de folosință și calitate de subiect de drept. De asemenea, potrivit art.142 alin.2 din Legea 85/2006, după închiderea procedurii, sarcina repartizării sumelor provenite din executare silită a persoanelor vinovate de cauzarea insolvenței, nu revinde lichidatorului, ci executorului judecătoresc.
În acest context, arată faptul că, există o contradicție între închiderea procedurii și distribuirea sumelor rezultate din executarea silită a patrimoniului persoanelor responsabile de insolvența debitorului deoarece după închiderea procedurii sumelor vor intra în averea debitorului și vor fi destinate în caz de faliment acoperirii pasivului debitorului, așa cum prevede art.140 din lege, ceea ce ar putea duce la concluzia că această acoperire a pasivului nu s-ar putea realiza decât în cadrul procedurii, nu și după închiderea acesteia.
Recursul este nefondat pentru următoarele motive:
Raportul final cu propunerea de închidere a procedurii în temeiul art.l3l din lege a fost comunicat creditorilor.
Conform art. 131 din Legea 85/2006, în orice stadiu al procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va da o sentință de închidere a procedurii, prin care va dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.
Dispozițiile art.131 din Legea nr.85/2006 astfel cum au fost acestea modificate prin OUG nr.173/_ statuează că în orice stadiu al procedurii prevăzute de legea insolvenței dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare judecătorul sindic va da o sentință de închidere a procedurii.
Legiuitorul așadar a instituit o normă imperativă prin care în ipoteza inexistenței bunurilor în patrimoniul debitoarei sau a insuficienței fondurilor necesare continuării procedurii să determine închiderea procedurii.
Scopul procedurii fiind enunțat de dispozițiile art.2 din cuprinsul Legii nr.85/2006 legiuitorul a apreciat că în măsura în care datorită lipsei fondurilor
nu mai poate fi atins acest scop este contrar interesului economic general să se dispună continuarea procedurii.
Judecătorul sindic în mod corect a apreciat că sunt incidente dispozițiile art.131 din legea privind procedura insolvenței atâta timp cât niciun creditor nu s-a oferit să avanseze sumele necesare pentru continuarea procedurii iar bunurile în patrimoniul debitoarei nu sunt identificabile în materialitatea lor .
Aserțiunile recurentei referitoare la instituirea doar a unei facultăți în favoarea judecătorului sindic în acest context nu pot fi primite norma fiind una imperativă așa cum corect a reținut și judecătorul sindic.
Susținerile recurentei referitoarea la posibilitatea utilizării fondului de lichidare prev. de art.4 alin.4 din lege executarea silită în condițiile art.126 sau atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere și de supraveghere sau a oricărei alte persoane care a cauzat starea de insolvență a debitorului, în condițiile art.138 nu se bazează pe argumente, limitându-se la a face trimitere la alte posibilități de acoperire a cheltuielilor administrative, introducând o confuzie între cheltuielile de procedură și sumele care ar putea fi destinate acoperirii pasivului.
Indicarea drept sursă a fondurilor necesare continuării procedurii a fondurilor stabilite de art.4 alin.4 din Legea nr.85/2006 nu poate fi primită având în vedere conținutul prevederilor art.131 din Legea nr.85/2006, intenția legiuitorului fiind aceea de a institui un caz special de închidere a procedurii pentru ipotezele în care nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare.
Continuarea procedurii ar fi fost posibilă doar în situația în care creditorii ar fi avansat sumele necesare îndeplinirii acestui obiectiv.
Regula stabilită prin art. 131 transferă toate riscurile în sarcina creditorilor, atunci când raportul dintre beneficiile scontate, în caz de continuare a procedurii, și costurile acestei operațiuni devine incert, soluția fiind justificată de interesul statului pentru asanarea cu celeritate a mediului de afaceri.
Eliminarea acelor entități aflate în stare de insolvență, care există doar formal, neavând nici resurse și nici șanse de redresare, trebuie să fie realizată rapid, la costuri minime și cu utilizarea chibzuită a fondului de lichidare.
Aserțiunea că lichidatorul judiciar nu și-ar fi îndeplinit întocmai atribuțiile legale și nu ar fi efectuat demersuri suficiente pentru a identifica persoanele responsabile de starea de insolvență nu poate fi primită cât timp creditoarea nu a formulat nicio contestație împotriva modului în care lichidatorul judiciar a înțeles să își îndeplinească obligațiile.
Recursul apare în consecință ca fiind nefondat nici unul din motivele de recurs invocate nefiind prezent astfel că în temeiul dispozițiilor art.312 C.pr.civ. Curtea va respinge recursul declarat de D. G. a F. P. S. împotriva sentinței civile nr.208 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui S., pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge recursul declarat de D. G. A F. P. S., împotriva sentinței civile nr. 208/_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui S.
, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
B. G. A. N. S. AL H.
GREFIER
B.
Red.S.A./C.A.
2 ex./_ Jud.fond.D. P
| ← Decizia civilă nr. 8501/2013. Procedura insolvenței | Sentința civilă nr. 2570/2013. Procedura insolvenței → |
|---|
