Decizia civilă nr. 7446/2013. Procedura insolvenței. SRL (Societate cu Răspundere Limitată)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FIS. L
Dosar nr._ /a10
DECIZIE CIVILĂ Nr. 7446/2013
Ședința publică de la 25 Iunie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE DP
Judecător A. -I. A. Judecător C. I. Grefier M. N. Țâr
B.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurent SHB S.
G. & C. ȘI HWK H. K. G. PRIN M. C.
C.
H.
E.
împotriva Sentinței civile nr. 1568/2012 ponunțată de Tribunalul Specializat
C., în contradictoriu cu intimat P. S. ADMINISTRATOR J. SS, SC P.
, intimat SC P.
S. PRIN L.
P.
PRIN
A.
I. având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată
_ /a10 contest.la tab.prel.dep.de P. S. .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă mandatarul recurentei, domnul C. C. E., asistat de apărător ales și avocat Ruxandra P. în reprezentarea intereselor intimatului P. S. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că la data de_ se înregistrează din partea L. P. I. A. I. - întâmpinare prin care se solicită admiterea recursului.
Reprezentanta intimatului reiterează excepția lipsei calității de reprezentant a persoanei care formulează recursul întrucât din actele depuse la dosar nu rezultă că a fost dată această dovadă. Soluția este cea a nulității absolute a recursului, întrucât nu s-a făcut dovada calității de reprezentant.
Reprezentantul recurentelor solicită respingerea excepției lipsei calității de reprezentant raportat la mandatul dat în conformitate cu dispozițiile art.67 din C.pr. civilă, există o procură generală care a fost confirmată .
C. ea, în urma deliberării, în conformitate cu dispozițiile art.67 alin.2 și 3 din C.pr. civilă respinge excepția lipsei calității de reprezentant raportat și la actele existente la dosarul cauzei filele 37-39.
Reprezentanta intimatului reiterează excepția tardivității formulării recursului, solicitând instanței admiterea acesteia și respingerea recursului formulat ca tardiv. În susținere se arată că în conformitate cu dispozițiile art.301 teza a II-a C.pr. civilă raportat și la art.8 din Legea insolvenței termenul de recurs este de 7 zile. Hotărârea face parte din categoria acelora a căror comunicare se face prin BPI, astfel sentința recurată a fost publicată în BPI la data de_, dată la care a început să curgă termenul de 7 zile de declarare a recursului, ultima zi de declarare a recursului era data de_ în timp ce recurentele au declarat recurs în_ .Dispozițiile art.7 fac trimitere la citații, comunicării și notificări, societatea și-a ales sediu procesual în țară.
Reprezentantul recurentelor solicită respingerea excepției tardivității, comunicarea sentinței trebuia făcută la sediul ales în țară, recursul a fost declarat la data la care societatea a luat la cunoștință despre sentință.
În replică, reprezentanta intimatului lecturează conținutul dispozițiilor art.7 din Legea insolvenței.
C. ea, în urma deliberării reținând incidența în speță a dispozițiilor art.7 alin.9 din Legea nr.85/2006 respinge excepția de tardivitate a formulării recursului întrucât se face trimitere la data publicării citației nu și la data comunicării hotărârii.
Reprezentanta intimatului solicită cenzurarea înscrisurilor depuse la termenul de judecată anterior întrucât acestea au fost depuse trunchiat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, C. ea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Reprezentantul recurentelor solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și respingerea contestației formulate de contestator. În susținere se arată că inițial a fost formulată o cerere pentru o sumă modică, însă după data indicată s-a formulat o cerere, tardivă, pentru înscrierea în tabel cu o sumă în baza unui bilet la Ordin, învestit cu formulă executorie ulterior deschiderii procedurii generale și formulării cererii de deschidere a procedurii. Solicitarea este făcută de o persoană fizică în detrimentul adevăraților creditori cu scopul de a acoperi nereguli. Solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică. În susținere se arată că cererea a fost depusă în termenul legal de declarare a creanțelor. Judecătorul sindic a dat valoare textului de lege, creanța fiind dintre celea care se înscriu în mod automat. Suma este cuprinsă într-un titlu executoriu, care până la acest moment nu a fost desființat. Solicită acordarea de cheltuieli de judecată conform înscrisurilor pe care urmează să le depună până la sfârșitul dezbaterilor.
În replică, reprezentantul recurentelor arată că, nu poate fi vorba despre o creanță, certă, lichidă și exigibilă în condițiile în care a fost depusă după deschiderea procedurii.
C. ea reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin sentința civilă nr. 1568/2012 ponunțată de Tribunalul Specializat
C., a fost respinsă excepția tardivității introducerii contestației, ca neîntemeiată.
A fost admisă, în parte, contestația formulată de contestatorul P. S. împotriva tabelului preliminar al creanțelor declarate împotriva averii debitoarei SC P. S. și în consecință:
S-a dispus înscrierea contestatorului, în tabelul creanțelor debitoarei, cu suma de 21.958,560 lei, creanță chirografară.
În considerente se reține că prin contestația înregistrată în data de 12 decembrie 2011, contestatorul P. S. a contestat tabelul preliminar al creanțelor declarate împotriva averii debitoarei SC P. S., solicitând judecătorului sindic înscrierea sa, în acest tabel, cu creanța în sumă de
22.620.000 lei.
Contestatorul deține împotriva societății debitoare SC P. S. o creanță certă, lichidă și exigibilă cuprinsă într-un titlu executoriu, în speță BO seria RNCB3AG nr. 0095027, care în conformitate cu dispozițiile art. 374 C.pr.civ., raportate la art. 61 din Legea nr. 58/1934 și respectiv, la art. 53
din Legea nr. 59/1934, este titlu executoriu, creanță ce, în conformitate cu dispozițiile art. 66, al. 1, teza a II-a din Legea nr. 85/2006 se înscrie direct în tabelul definitiv al creanțelor, fără a mai fi supusă verificării administratorului judiciar. Suma solicitată a fi înscrisă, de 22.620.000 lei, reprezintă suma cuprinsă în documentele contabile ale debitoarei. Administratorul judiciar a fost și este într-o gravă eroare, interpretând prevederile art. 3741C.pr.civ, raportate la art. 61 din Legea nr. 58/1934, respectiv, art. 53 din Legea nr. 59/1934, respectiv decizia I. nr. 4/2009. Astfel, administratorul judiciar a apreciat, în mod nelegal și fără competențe în acest sens, că biletul la ordin nu reprezintă un titlu executoriu, ceea ce contravine prevederilor art. 61 din Legea nr. 58/1934 respectiv art. 53 din Legea nr. 59/1934 care îi conferă tocmai acest caracter. Administratorul judiciar a denaturat Decizia I. nr. 4/2009, extrăgând din contextul acesteia elemente ce duc la denaturarea înțelesului deciziei în sine, în întregul el. Astfel, s-a susținut că biletele la ordin nu sunt titluri executorii, numai
"după"; și "prin"; investirea acestora cu formulă executorie. În decizia nr. 4/2009 se arată că "Titlurile de credit la ordin (cambia, biletul la ordin si cecul), prin specificitatea lor, au amplificat caracteristica de încorporare a dreptului în titlu, astfel încât titlul formează o unitate cu însuși dreptul incorporat, fiind supuse, ca atare, unor forme si reguli speciale, simple și
operative, de constituire, circulație și valorificare, iar forța lor executorie este un element substanțial, nu procesual, fiind de esența acestor titluri, cum sunt și celelalte elemente necesare constituirii lor";. În vederea executării a acestor titluri, s-a considerat utilă investirea cambiei, biletului la ordin sau cecului cu formulă executorie, deși aceste înscrisuri cambiale au valoare de titluri executorii, pentru a se da posibilitatea judecătorului să examineze îndeplinirea condițiilor formale de validitate a acestora. Administratorul judiciar a extras din decizia I. nr. 4/2009 fraza care urmează: "Numai prin investirea cu formulă executorie, cambia, biletul la ordin și cecul devin efectiv titluri executorii pentru suma înscrisă pe ele și pentru accesoriile determinate conform dispozițiilor legale ce au fost menționate."; Ignorând cu bună știință faptul că deși legea recunoaște valoare de titlu executoriu respectivelor instrumente de plată, punerea lor în executare este condiționată de aplicarea formulei executorii. A considera altfel, înseamnă a nesocoti voința legiuitorului care, în cuprinsul aceluiași text (art. 61 din Legea nr. 58/1934, art. 53 din Legea nr. 59/1934,), a stabilit valoarea de titlu executoriu a cambiei, biletului la ordin, respectiv a cecului, dar totodată se referă și la cerința investirii cu formula executorie a acestor titluri de credit de către instanța competentă. Administratorul judiciar a nesocotit voința legiuitorului, abuzând de calitatea pe care o are, prejudiciind astfel interesele contestatorului. De altfel, administratorul judiciar a concluzionat în cuprinsul unei adrese că un bilet neinvestit cu formulă executorie nu reprezintă un titlu executoriu în sensul art. 66, al. 1, teza II-a din Legea nr. 85/2006. Or, Legea nr. 85/2006 nu pune în discuție caracterul de titlu executoriu al biletului la ordin, ci dispune în mod extrem de clar că în art. 66. (1) că toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu excepția creanțelor constatate prin titluri executorii. Forța executorie a titlului, bilet la ordin, are caracter substanțial, nu unul procesual, caracter ce ține de esența acestor titluri. Decizia nr. 4/2009 a I. nu vine să modifice Legea nr. 58/1934, deci nici caracterul de titlu executoriu al instrumentului deținut de către contestator, reglementând formalitățile de punere în executare a acestui titlu. Extrem de
important este faptul că biletul la ordin seria RNCB3AG nr. 0095027 a fost introdus în circuitul civil, prin introducerea acestuia în circuitul bancar,
fiind refuzat pe motivul lipsei de disponibil bănesc al societății P. S. . Ulterior, a fost depus spre investire cu formulă executorie, în data de_ fiind format astfel dosarul nr._, pe rolul Judecătoriei C. -N. el primind această formulă executorie, prin hotărârea nr. 19130/_ . Termenul de soluționare a unei cereri de investire nu poate fi imputat contestatorului, astfel că în mod legal se consideră că biletul la ordin a fost investit cu formulă executorie înaintea definitivării tabelului preliminar de creanțe al SC P. S. . Faptul că administratorul judiciar nu și-a îndeplinit atribuțiile, nu s-a informat asupra situației de jure și de facto, deși îi incumbă această obligație, nu poate fi reținut de instanță ca un motiv pertinent care să-l disculpe de prejudiciul pe care l-a produs contestatorului prin neînscrierea la masa credală a debitoarei cu suma rezultată în temeiul titlului de credit enunțat mai sus. Mai mult, raportat la imparțialitatea administratorului judiciar, s-a atras atenția asupra modului în care acesta a publicat tabelul preliminar al creanțelor în Buletinul procedurilor de insolvență în data de_ aceeași dată cu data termenului în dosar, (deși avea obligația de a publica raportul în data de_ ), lipsindu-l astfel pe contestator de posibilitatea de a depune contestație la tabelul preliminar al creanțelor, contestație care putea fi judecată de către instanță la termenul din_ . Astfel, toate contestațiile urmau a fi judecate la termenul din _
. În data de_ a fost stabilită adunarea creditorilor, contestatorul fiind înlăturat de la posibilitatea de a vota în cadrul acesteia, nefiind înscris în tabelul preliminar al creanțelor. Confuzia pe care administratorul judiciar o face cu privire la caracterul de titlu executoriu al biletului la ordin și modul de punere în executare a acestui bilet, a dus la neînscrierea contestatorului în tabelul creanțelor, căci, verificând o creanță ce ar fi trebuit înscrisă fără verificare, administratorul judiciar a comis cel de al doilea abuz la adresa contestatorului atunci când a verificat dreptul material inclus în actul
intitulat "proces-verbal de conciliere"; și a intervenit într-un act juridic încheiat între două subiecte de drept, altele decât persoana administratorului judiciar. Faptul că administratorul judiciar nu cunoaște legea și face grave erori de apreciere a unui act juridic, a dus la prejudicierea contestatorului, prin neînscrierea în tabelul creanțelor cu o sumă ce ar fi constituit și constituie poziționarea acestuia ca și creditor majoritar al societății debitoare, cu un drept de vot în adunarea creditorilor. Administratorul judiciar a apreciat că mențiunile făcute în cuprinsul convocării la conciliere nu permit identificarea izvorului creanței pe care P.
S. o invocă față de SC P. S. . Necunoașterea legislației și a izvoarelor de obligații a administratorului judiciar nu înseamnă că această convocare la conciliere și mai ales, procesul-verbal de conciliere nu sunt astfel de izvoare de obligații. Căci, așa cum de altfel rezultă foarte clar din procesul- verbal de conciliere, acesta este izvorul de obligații, ca act ce cuprinde voința părților implicate în raportul obligațional, care liber și de comun acord au consimțit la încheierea actului. Administratorul judiciar confundă izvorul creanței, ca izvor obligațional ce dă naștere unei obligații legale și valabile, ce în cazul de față este reprezentat de procesul-verbal de conciliere, ce cuantifică cuantumul daunelor interese, cu izvorul problemelor între contestator și debitoare. Altfel, cum ar putea aprecia administratorul judiciar că anumite aspecte, ca de exemplu, funcția deținută de contestator
în firmă sau contraprestația acestuia ar putea fi condiții sine qua non pentru existența unui raport obligațional, a unei obligații în sarcina debitoarei de plată a unei creanțe, care să ducă la îndreptățirea contestatorului la înscriere în tabel. În ceea ce privește susținerile administratorului judiciar cu privire la faptul ca SC P. S. a confirmat, în data de_, prin
extrasul de cont, o sumă mai mică decât suma solicitată prin declarația de creanță, contestatorul a arătat că această diferență se datorează diferenței de curs valutar dintre ziua emiterii instrumentului de plată și data deschiderii procedurii de insolvență, astfel că obligațiile au fost calculate conform cursului valutar din ziua deschiderii procedurii. Rămâne să aprecieze judecătorul sindic în ce măsură administratorul judiciar poate face afirmații de natura celor făcute în adresa expediată contestatorului de genul
"posibilitatea orientării deciziilor comerciale ale societății";, într-o apreciere dată unei creanțe și unei înscrieri a acestei creanțe la masa credală a unei societăți debitoare, în procedura insolvenței.
Lichidatorul judiciar a arătat, în cuprinsul raportului de verificare a creanțelor în vederea întocmirii tabelului preliminar al creanțelor și prin adresa trimisă contestatorului în data de 2 decembrie 2011, referitor la creanța completată formulată, în ceea ce privește suma de 22.620.000 lei că aceasta nu poate fi acceptată, întrucât biletul la ordin de care el se prevalează nu este investit cu formulă executorie, nefiind titlu executoriu așa cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 4/2009. Printre actele depuse de către contestator în susținerea declarației sale de creanță se află un bilet la ordin pentru suma de 21.958.560 lei, o convocare la conciliere trimisă debitoarei de către creditor și procesul-verbal al acestei concilieri.
În ceea ce privește excepția tardivității introducerii contestației, judecătorul sindic a respins-o, ca neîntemeiată. Contestatorul a formulat declarația de creanță în data de 17 noiembrie 2011, ea fiind completată în aceeași zi, prin înscrisul aflat la dosarul de declarații de creanță și trimis prin poștă la instanță. Este adevărat că aceeași completare a fost trimisă și prin fax, în data de 18 noiembrie 2012, însă acest lucru s-a făcut doar pentru a exista certitudinea ajungerii ei la timp pentru a putea fi discutată la termenul de judecată fixat de către judecătorul sindic. Or, cum însuși lichidatorul judiciar a stabilit prin raportul publicat în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 10.719/6 octombrie 2010 că termenul limită pentru depunerea declarațiilor de creanță este 17 noiembrie 2012, atât declarația de creanță inițială cât și completarea acesteia pot fi considerate ca fiind depuse în termen.
Pe fondul contestației, s-a apreciat că este întemeiată în parte, pentru suma cuprinsă în biletul la ordin emis de către debitoare. Faptul că are avea contestatorul, la data întocmirii acelor acte (iulie-august 2011), calitatea de administrator și asociat principal al debitoarei nu înseamnă faptul că declarația de creanță completată trebuia să fi fost respinsă de la bun început. Biletul la ordin, completat conform dispozițiilor legale în vigoare reprezintă titlul executoriu, el cuprinzând o creanță certă, lichidă și exigibilă. Izvorul sau natura acestei obligații nu au nicio importanță din punctul de vedere al analizării temeiniciei completării declarației de creanță. Lichidatorul judiciar trebuia să înscrie creanța contestatorului cu suma cuprină în biletul la ordin cel puțin provizoriu, până la investirea lui cu formulă executorie. Or, cum o astfel de acțiune nu a fost formulată, motivele invocate de către lichidatorul judiciar în susținerea măsurii sale nu pot fi analizate în cadrul acestei contestații. Este adevărat faptul că lichidatorul judiciar, conform art. 66, al. 1 din Legea nr. 85/2006 trebuia să verifice creanța, însă aceasta, cu excepția titlurilor executorii. Or, cum biletul la ordin de care se prevalează contestatorul reprezintă un titlu de creanță, este și un titlu executoriu. Investirea cu formulă executorie este necesară doar pentru punerea lui în executare prin intermediul executorilor judecătorești, această formalitate netrebuind să fi fost îndeplinită pentru trecerea creanței
pretinse în tabelul creditorilor debitoarei. Oricum, această formalitate a investirii biletului la ordin cu formulă executorie a și fost îndeplinită. Prin urmare, judecătorul sindic, în cadrul acestui proces, neavând de ce să analizeze izvorul obligației, în condițiile în care aceasta este cuprinsă într-un bilet la ordin, creanța contestatorului trebuie să fie cuprinsă în tabelul creditorilor debitoarei în cuantumul în care ea aprare în biletul la ordin. Doar dacă va fi suspusă analizei judecătorului sindic și valabilitatea raportului juridic obligațional, pe calea unei acțiuni în anularea actului fraudulos încheiat (art. 79 din Legea nr. 85/2006), atunci vor putea fi discutate și analizate motivele invocate de către lichidatorul judiciar în susținerea măsurii luate.
Împotriva sentinței au declarat recurs
SHB S. H. B.
G. & CO KG ȘI HWK H. K. G. PRIN M. C. C. E., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și respingerea contestației formulate de contestatorul P. S. împotriva tabelului preliminar al creanțelor întocmit de către administratorul judiciar SS . În motivarea recursului arată că prin sentința civilă nr. 1568/2012 pronunțată în Dosar nr._ /a10, instanța a respins excepția tardivității introducerii contestației invocată de recurente, și a admis în parte contestația formulată de contestatorul P. S., dispunând înscrierea creanței chirografare a contestatorului P. S. în tabelul creditorilor cu
suma de 21.958.560 lei - echivalentul a 5.200.000 euro.
Pentru a ajunge la această soluție, instanța a apreciat că în speță contestatorul deține față de societatea debitoare o creanță certă, lichidă și exigibilă, înscrisă în biletul la ordin seria RNCB3AG nr. 0095027, în cuantum de 21.958.560 lei, biletul fiind completat potrivit dispozițiilor legale în vigoare, iar "izvorul sau natura acestei obligații nu au nicio importanță din punctul de vedere al analizării temeiniciei completării declarației de creanță" ... "judecătorul sindic în cadrul acestui proces, neavând de ce să analizeze izvorul obligației".
În mod nefondat, s-a reținut în motivarea sentinței recurate faptul că judecătorul sindic apreciază că doar dacă va fi supusă analizei sale valabilitatea raportului juridic obligațional, pe calea unei acțiuni în anularea actului fraudulos încheiat, vor putea fi discutate și analizate motivele invocate.
În fapt, prin contestația formulată de către contestatorul P. S. împotriva tabelului preliminar al creanțelor întocmit de către administratorul judiciar SS, acesta a solicitat înscrierea în tabelul preliminar al createlor cu suma de 58.450 lei, solicitând ulterior printr-o cerere tardivă înscrierea în tabelul preliminar al createlor cu suma de 22.620.000 lei - echivalentul a 5.200.000 Euro.
Instanța de fond a respins în mod nefondat excepția tardivității invocată de recurente, admițând contestația formulată, ignorând motivele care au condus administratorul judiciar la concluzia respingerii solicitării de înscriere în tabelul preliminar al creanțelor a unei creanțe considerabile, în baza unui titlu neinvestit cu formulă executorie, și izvorât dintr-un raport juridic cel puțin dubios.
Astfel, creditorul P. S., fostul asociat si administrator al societății aflate în insolventă - împotriva căruia a fost începută urmărirea penală pentru fapte conexe, a fost confirmat prin hotărârea judecătorului sindic drept creditor majoritar al societății ajunse în pragul falimentului, cu datorii foarte mari. în baza unui bilet la ordin dat de P. S. în calitate de administrator al debitoarea către P. S. . După ce a fost introdusă la instanță cererea de deschidere a procedurii insolvenței de către creditoarea
SC Explomin S., principalele creanțe reale sunt cele avute de subscrisele. De altfel, biletul la ordine a fost investit cu formula executorie ulterior deschiderii procedurii generale a insolvenței și formulării cererii de înscriere în tabelul preliminar al creanțelor.
Prin convocarea la conciliere directa, P. S. a solicitat daune in baza contractului de vanzare-cumparare încheiat la_ . Acesta trimite in data de_ către SC P. S. un extras de cont cu debitele existente. Din nou aceasta dată este ulterioara deschiderii procedurii generale a insolvenței. Confirmarea debitului este făcuta cu 3 luni în avans datei la care a fost solicitat extrasul de cont, mai exact in data de_ .
P. S. a solicitat daune-interese pentru ocuparea terenurilor înscrise in contractul de vanzare-cumparare unde vânzător este el alături de soția acestuia, niciunul dintre aceștia nu este proprietar tabular asupra a cel puțin 1 mp din aceste terenuri, depunând în acest sens un extras CF pentru unul din numerele topografice "vândute" către P. S. .
Actele efectuate de contestatorul P. S. sunt evident dezavantajoase si păgubitoare pentru societatea aflată acum în insolventă.
Creanța deținută de acesta nu este reală, fiind făcute în scopul falimentarii S.C. P. S.R.L. si în detrimentul adevăraților creditori ai societății, printre care se află și recurentele, impunându-se respingerea înscrierii în tabelul creditorilor a creanței menționate mai sus.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul P. S. a arătat că deține
împotriva SC P. S. o creanță certă, lichidă și exigibilă, cuprinsă în BO seria RNCB3AG nr. 0095027 care, în conformitate cu dispozițiile art. 3741Cod proc.civ., raportat la art. 61 din Legea nr. 58/1934, cu modificările și completările ulterioare și respectiv la art. 53 din Legea nr. 59/1934 cu modificările și completările ulterioare este titlu executoriu, legea conferindu-i acest caracter, creanța ce, in conformitate cu dispozițiile art.66 alini tema a II-a din Leeea nr.85/2006 se inscrie direct in tabelul definitiv al creanțelor, fara a mai fi supusa verificării administratorului judiciar.
Examinând recursul, instanța reține următoarele
:
Instanța a apreciat, in deplina concordanta cu textele de lege, ca lichidatorul judiciar nu putea proceda la neinscrierea creanței cuprinsă în Biletele la ordin in tabelul de creanțe, apreciind ca nelegala măsura lichidatorului si, pe cale de consecința, admițând contestația si procedând la înscrierea creanței astfel cum aceasta creanța este cuprinsa in titlul executoriu.
O problemă ridicată în cauză vizează aspectul de investire a Biletului la Ordin și implicit caracterul cert, lichid și exigibil al creanței pe care o cuprinde.
Pe de-o parte, investirea cu formula executorie nu este de esența titlului executoriu, ce are si păstrează acest caracter si far a investire, ci are legătura si implicații exclusiv raportat la punerea in executare a acestui titlu.
În soluționarea acestei probleme trebuie avute în vedere considerentele Deciziei nr. IV din 2009 a Înaltei Curți de C. și Justiție, decizie care a tranșat doar în privința necesității învestirii cu formulă executorie a biletelor la ordin pentru a se trece la executarea silită individuală cambială, nu și în privința aplicabilității excepției de la art. 66 al. 1 din legea insolvenței cu privire la creanțele constatate prin bilete la ordin.
Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut în considerentele deciziei sale privind biletele la ordin, cambiile și cecurile că "deși legea recunoaște valoare de titlu executoriu respectivelor instrumente de plată, punerea lor în executare este condiționată de aplicarea formulei executorii ",
că "forța lor executorie este un element substanțial, nu procesual, fiind de esența acestor titluri, cum sunt și celelalte elemente necesare constituirii lor". Se mai arată că procedura de executare cambială impune condiția prealabilă a învestirii cu formulă executorie a biletului la ordin, deși acest înscris cambial are valoare de titlu executoriu, pentru a se da posibilitatea judecătorului să examineze îndeplinirea condițiilor formale de validitate a acestora.
Î.C.C.J. a mai reținut că învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin "este o etapă în cadrul procedurii execuționale cambiale care trebuie privită ca un tot unitar, nefiind posibil ca această etapă să fie supusă regulilor de drept comun, iar restul etapelor acestei proceduri să se realizeze conform reglementărilor speciale", că "executarea cambială constituie un sistem executor unitar, propriu dreptului cambial, între condițiile și formalitățile acesteia figurând și în vestirea cu formulă executorie în instanță".
Deci, Decizia nr. IV din 2009 a Î.C.C.J. a statuat doar asupra aspectelor procedurale ale executării silite cambiale văzute ca un tot unitar, ce include formalitatea învestirii cu formulă executorie, dar a mai reținut că biletele la ordin au forță executorie ca element substanțial, investirea lor fiind necesară doar pentru executarea silită. În aceste condiții, reglementarea din art. 66 al. 1 teza finală din Legea nr. 85/2006 trebuie interpretată și teleologic ca o reglementare ce exclude de la verificarea conform procedurii reglementate de legea insolvenței a acelor creanțe constatate prin înscrisuri care au forță executorie în sens substanțial, nu procedural, pentru că oricum nu se pune problema punerii lor în executare silită individuală conform dreptului comun. Rațiunea acestei reglementări este aceea de a exclude de la procedura generală de verificare a creanțelor din cadrul procedurii insolvenței acele creanțe care pot fi verificate pe alte căi specifice titlurilor executorii ce le constată. Creanțele constatate prin bilete la ordin pot fi contestate pe căile prevăzute de Legea nr. 58/1934 pentru aceste înscrisuri ce incorporează creanța, dar nu credem că un bilet la ordin poate fi menținut sau anulat de judecătorul sindic, care nu are competență materială în acest sens, competența pentru soluționarea unei opoziții la biletul la ordin fiind cu totul alta.
Conform art. 61 raportat la art.106 din Legea nr.58/1934, biletul la ordin are valoare de titlu executor pentru capital și accesorii.
Potrivit art.66 alin.1 din Legea nr.85/2006, toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu excepția creanțelor constatate prin titluri executorii.
În speță s-a constatat că ipoteza normei legale enunțate anterior este întrunită, creanța creditoarei este constatată printr-un titlu executoriu respectiv biletul la ordin emis de debitoare, astfel că creanța acesteia nu este supusă verificării.
Este cunoscut faptul că prin decizia amintită anterior, I. nu a negat faptul că aceste titluri de credit sunt titluri executorii, însă, a reglementat unitar formalitățile de urmat în cazul executorii lor silite. Astfel, se poate observa că I. a statuat că "titlurile de credit la ordin (cambia, biletul la ordin și cecul), prin specificitatea lor, au amplificat caracteristica de încorporare a dreptului în titlu, astfel încât titlul formează o unitate cu însuși dreptul încorporat, fiind supuse, ca atare, unor forme și reguli
speciale, simple și operative, de constituire, circulație și valorificare, iar forța lor executorie este un element substanțial, nu procesual, fiind de esența acestor titluri, cum sunt și celelalte elemente necesare constituirii lor.
Legiuitorul a considerat utilă învestirea cambiei, biletului la ordin sau cecului cu formulă executorie, deși aceste înscrisuri cambiale au valoare de titluri executorii, pentru a se da posibilitatea judecătorului să examineze îndeplinirea condițiilor formale de validitate a acestora.
Numai prin învestirea cu formulă executorie, cambia, biletul la ordin și cecul devin efectiv titluri executorii pentru suma înscrisă pe ele și pentru accesoriile determinate conform dispozițiilor legale ce au fost menționate.
Așadar, deși legea recunoaște valoare de titlu executoriu respectivelor instrumente de plată, punerea lor în executare este condiționată de aplicarea formulei executorii";.
Iată, așadar, că decizia pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii promovat nu vine să modifice Legea nr.58/1934 și, deci, nici caracterul de titlu executoriu al biletului la ordin deținut de către creditor, reglementând după cum am afirmat anterior doar formalitățile necesare pentru executarea silită a titlurilor de credit.
Motivul de recurs referitor la tardivitatea formulării declarației de creanță este nefondat.
Din actele de la dosar rezultă că atât declarația inițială de creanță, cât și completarea ei au fost depuse până la termenul limită stabilit în acest sens,_ .
Întrucât creanța deținută de intimat are caracter cert, lichid și exigibil, curtea în baza art. 312 (1) Cod proc.civ., va respinge recursul declarat de SHB S. H. B. G. & CO KG ȘI HWK H. K.
PRIN M. C. C. E. împotriva sentinței civile nr. 1568 din 26 martie 2012, pronunțată în dosarul nr._ /a10 al Tribunalului Specializat C. pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de SHB S.
H.
B.
G. & CO
KG ȘI HWK H. K. G. PRIN M.
C.
C.
E.
împotriva
sentinței civile nr. 1568 din 26 martie 2012, pronunțată în dosarul nr._
/a10 al Tribunalului Specializat C. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 iunie 2013.
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
GREFIER
DP A. I.
A. C.
I.
M. N.
ȚÂR
plecată în C.O.,semnează Vicepreședinte, Jud.
I. A.
Red. D.P. dact. GC 2 ex/_
Jud.primă instanță: I.Păcurar
| ← Decizia civilă nr. 10750/2013. Procedura insolvenței. SRL... | Sentința civilă nr. 1979/2013. Procedura insolvenței. SRL... → |
|---|
