Decizia civilă nr. 871/2013. Procedura insolvenței. SRL (Societate cu Răspundere Limitată)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 871/2013
Ședința publică de la 25 Ianuarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE S. Al H.
Judecător M. B.
Judecător G. -A. N. Grefier A. B.
S-au luat în examinare recursurile declarate de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B. și A. F. P. B.
împotriva sentinței civile nr. 1091/_, pronunțată în dosarul nr._ al
T. ui B. -N., privind și pe intimat SC C. V. S. B. PRIN LICHIDATOR J. C. M. UV I., intimat SC C. V. S. B., intimat O. R. C. DE PE L. TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD, intimat DIRECȚIA G. A F. P. B. N., având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată închiderea procedurii.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursurile declarate sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.
După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1091/_, pronunțată în dosarul nr._ al
T. ui B. -N. s-au respins obiecțiunile formulate de către creditorul AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
In baza art.131 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei SC C. V. S., înregistrată la ORC sub nr. J06/477/l995, CUI 7842863.
S-a dispus radierea debitoarei cu datele de identificare de mai sus din Registrul C. jud.B. -N. ;
A fost aprobat decontul de cheltuieli depus de lichidatorul judiciar C.
UV I. la suma de 3.805,99 lei și s-a dispus onorarea acestuia conf.art.4 alin.4 din Legea nr.85/2006.
S-a dispus notificarea prezentei sentințe ORC B. -N. și DGFP B. -
pentru efectuarea mențiunilor prevăzute de lege.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art.l3l din L.85/2006 privind procedura insolvenței, " în orice stadiu al procedurii ,dacă se constată că nu sunt bunuri în averea debitorului, ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va da o sentință de închidere a procedurii prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.
In condițiile în care, urmare a activității desfășurate, lichidatorul judiciar desemnat nu a putut identifica în patrimoniul debitoarei alte bunuri sau valori pentru acoperirea cheltuielilor administrative și pentru plata creanțelor depuse de către creditori, iar creditorul nu s-a oferit să avanseze sume corespunzătoare acoperirii cheltuielilor administrative, instanța în temeiul art.l3l din L.nr. 85/2006, a admis cererea formulată de către lichidatorul judiciar și a dispus închiderea procedurii privind pe debitoarea SC C. V. S., și radierea acesteia din evidențele O. ui R. C. de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud .
Referitor la obiecțiunile formulate de către creditor, instanța le-a respins ca fiind nefondate, în condițiile în care, în raportul întocmit de către lichidatorul judiciar, au fost analizate cauzele și împrejurările ajungerii societății debitoare în stare de insolvență, nu au fost identificate bunuri în patrimoniu, nu au fost
identificate transferuri patrimoniale de natură celor supuse anulării în condițiile art. 79-8l din lege, și nici fapte de natura celor a atrage răspunderea materială a administratorilor sau a altor persoane de decizie din conducerea debitoarei, în cond.art.l38 din L.85/2006.
A aprobat decontul cheltuielilor în sumă de 3.805,99 lei depus de lichidatorul judiciar și s-a dispus onorarea acestuia conf.art.4 alin.4 din L.nr.85/2006.
In realizarea dispozițiilor art.l35 din lege, prezenta hotărâre a fost notificată Direcției Generale a F. P. B. -N. precum și O. ui R. C. de pe lângă T. B. -N. pentru efectuarea mențiunilor ce se impun.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI
, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate in sensul admiterii obiecțiunilor A.V.A.S. și a dispunerii continuării procedurii, cu respectarea etapelor procedurale prevăzute de lege.
Conform obiectiunilor formulate, AVAS a considerat prematura inchiderea procedurii solicitand continuarea acesteia cu masuri care sa conduca la recuperarea sumelor datorate inclusiv prin promovarea unei actiuni in atragerea răspunderii persoanelor responsabile de insolvența societății, membrii de conducere, în condițiile în care speța se înscrie perfect în sfera de aplicabilitate a art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006, argumentând si motivele pentru care se impune antrenarea raspunderii patrimoniale.
A nesanctiona in vreun fel nepredarea actelor prevazute de lege, va crea dupa opinia creditoarei un precedent periculos, in sensul in care administratorii societatilor insolvente vor prefera sa nu mai depuna actele solicitate ( pentru ca oricum nu li se aplica nici o sanctiune, ci mai degraba conduce la inchiderea procedurii ) decat sa depuna aceste documente si sa se expuna « riscului» ca activitatea lor sa fie controlata de catre judecatorul sindic, lichidatorul judiciar sau creditorii societatii. A incuraja o astfel de atitudine va face ca intreaga procedura a insolventei sa fie lipsita de substanta, iar creditorii nu vor mai avea nici o posibilitate reala de a-si recupera prejudiciile create de astfel de administratori.
Potrivit dispozitiilor aliniatul 3 al art.138 din Legea insolventei daca lichidatorul judiciar a hotarat ca nu este cazul sa introduca actiunea prevazuta la alin 1 aceasta poate fi introdusa de presedintele comitetului creditorilor in urma
hotararii adunarii creditorilor ori, daca nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor. Prin urmare, pentru ca adunarea creditorilor sa isi poata exercita dreptul de optiune cu privire la promovarea unei actiuni in atragerea raspunderii patrimoniale conform art.138 alin.3 era necesar ca lichidatorul judiciar sa convoace aceasta adunare, ceea ce lichidatorul judiciar nu a facut.
In consecinta judecatorul sindic ar fi trebuit sa constate prematura propunerea de inchiderea procedurii debitoarei SC C. V. S. si sa dispuna lichidatorului judiciar convocarea adunarii creditorilor pentru a hotari cu privire la promovarea unei astfel de actiuni.
Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și creditoarea A. F.
B.
solicitând admiterea recursului astfel cum a fost formulat in scris; casarea sentintei atacate si trimiterea cauzei pentru continuarea procedurii falimentului impotriva debitoarei.
Consideră ca, lichidatorul judiciar, pe parcursul desfasurarii procedurii nu examinat temeinic toate aspectele care ar fi imputabile reprezentantilor debitoarei, facand doar formal mentiune in raportul final cu privire la inexistenta bunurilor si a elementelor ce ar impune formularea unei actiuni in anularea transferuri lor patrimoniale susceptibile anularii in conditiile art.79-80 din Legea 85/2006 sau la inexistenta elementelor ce ar impune formularea unei actiuni in raspunderea membrilor de conducere a debitoarei potrivit art.138 alin.1 din Legea insolventei, propunand destul de repede inchiderea procedurii insolventei.
Atata timp, cat prin rapoartele de activitate privind cauzele si imprejurarile care au determinat intrarea societatii in incetare de plati, lichidatorul judiciar arata ca societatea a intrat in procedura insolventei datorita managementului defectuos si a lipsei de preocupare a administratorilor statutari, societatea nefigurand in evidente cu bunuri impozabile si nedetinand alte bunuri sau valori, atat pentru a fi acoperite cheltuielile administrative cat si pentru plata creantelor depuse de catre creditori, consideră ca se impunea o analiza mai amanuntita asupra modului administrare a societatii debitoare.
Avand in vedere argumenele sus-prezentate, solicită admiterea recursului, casarea Sentintei civile nr.1091/2012 din data de_ si trimiterea cauzei instantei de fond, pentru continuarea procedurii de faliment.
In drept, s-au invocat prevederile Legii nr.85/2006 si art.299 si urmatoarele Cod Procedura civila.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.l993 din l4.l2.2011 pronunțată de T. B.
-N. în dosar nr.4410/ll2/20ll a fost admisă cererea formulată de lichidatorul judiciar al debitoarei SC C. V. S., dispunându-se deschiderea procedurii simplificate a insolvenței, fiind numit lichidator judiciar, căruia i-au fost stabilite principalele atribuții.
La dosarul cauzei au fost depuse declarații de creanță, care au fost analizate de către lichidatorul judiciar și înscrise în tabelul preliminar, iar ulterior în tabelul definitiv al creanțelor debitoarei:
AFP B. cu o creanță bugetară de 2.000 lei;
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului cu creanță bugetară de 72,32 lei.
Prin raportul întocmit asupra cauzelor care au condus la apariția stării de insolvență s-a arătat că aceasta s-a datorat reducerii drastice a clientelei pe fondul crizei economice, care a condus la diminuarea veniturilor si la scaderea capacitatii de plata, așadar la pierderea clientelei solvabile si dificultatii evidente de incasare datorate conjuncturii economice nefavorabile, debitoarea nedetinand
vreun bun in patrimoniu, nefiind identificate nici transferuri patrimoniale susceptibile de anulare in conditiile art.79-80 din Legea 85/2006, iar starea de insolventa nu s-a datorat savarsirii de catre organele de conducere a unor fapte de natura sa atraga suportarea de catre acestia a unei parti a pasivului societatii. In aceste conditii s-a trecut la intocmirea raportului final, care a fost publicat in B.P.I. si afisat la instanta de judecata, prin care s-a solicitat in baza art.131 din Legea 85/2006 inchiderea procedurii falimentului privind pe
debitoarea SC C. V. S. B. .
La raportul final întocmit de lichidatorul judiciar, creditoarea AVAS B. a formulat obiecțiuni, cu motivarea că propunerea de închidere a falimentului s-a făcut fără efectuarea unei analize în detaliu și completă a situației financiare a debitorului, dar și asupra incidenței răspunderii administratorului judiciar în sensul disp.art.l38 din L.85/2006.
Prin sentința recurată, judecătorul sindic a respins obiecțiunile și a dispus închiderea procedurii.
O primă precizare considerată necesară de către Curte, prin raportare la motivele de recurs invocate de AVAS, privește împrejurarea că obiecțiunile formulate la fond nu pot avea semnificația pe care Legea insolvenței o atribuie acestui concept, în contextul în care textul art. 131 alin. 2 din LPI sunt extrem de clare din această perspectivă.
Ca atare, judecătorul sindic trebuia să aprecieze că ele reprezintă simple apărări cu privire la cererea formulată de lichidatorul judiciar, putându-se analiza fără a fi nevoie în acest sens a apela la procedura specială reglementată de prev. art. 129 alin. 1 și 2 din același act normativ.
Trecând peste acest aspect, se constată că în motivele de recurs formulate de ambele creditoare se arată, în esență, că au fost prejudiciate drepturile și interesele acestor participanți, în condițiile în care lichidatorul judiciar nu a întreprins toate demersurile necesare în vederea constatării situației reale a debitoarei și a identificării persoanelor responsabile de starea de insolvență.
Analizând aceste motive de nelegalitate, prin prisma celor mai sus arătate, Curtea constată că susținerile creditoarelor nu își găsesc fundament în modul în care judecătorul sindic a înțeles să administreze procedura insolvenței debitoarei.
Pentru a dispune astfel, Curtea a luat în considerare împrejurarea că, așa cum rezultă din textul art.131 din Legea nr.85/2006, condițiile care trebuie îndeplinite sunt numai lipsa bunurilor din averea debitoarei, sau insuficiența acestora, raportat la cheltuielile procedurii și refuzul creditorilor de avansare a sumelor corespunzătoare pentru acoperirea acestor cheltuieli.
Or, așa cum reiese din cererea întocmită de către lichidatorul judiciar, ambele cerințe sunt prezente în speță, astfel încât sentința pronunțată este temeinică și legală.
În acest context, nu pot fi reținute susținerile conform cărora art.131 din lege nu are o natură imperativă, întrucât modificarea acestor dispoziții, survenită prin O.U.G. nr. 173/19 noiembrie 2008, a stabilit în mod imperativ în sarcina judecătorului sindic obligația de a închide procedura în acele situații prevăzute în mod clar și explicit în lege, situații în care în patrimoniul debitoarei nu există bunuri sau bunurile existente sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile, condiționat de refuzul creditorilor de a se oferi să avanseze sumele corespunzătoare pentru acoperirea acestor cheltuieli.
În final, important de subliniat este și faptul că, raportat la temeiul legal invocat de către judecătorul sindic pentru închiderea procedurii, respectiv art.
131 din lege, orice referire la activitatea prestată de către lichidator, apreciată prin recurs ca fiind superficială, în lipsa clarificării cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței, inclusiv din perspectiva înregistrărilor în
contabilitate, este neavenită, în condițiile în care pentru continuarea demersurilor în acest sens nu există fonduri în averea debitoarei, iar creditoarele nu s-au oferit, nici chiar prin recurs, să avanseze sumele corespunzătoare.
În ceea ce privește solicitarea de convocare a ședinței adunării generale a creditorilor, în vederea discutării oportunității formulării unei cereri întemeiate pe disp.art.138 al.3 din lege, Curtea constată că acest motiv de recurs nu poate fi primit, prin raportare la modul în care lichidatorul judiciar a înțeles să își desfășoare atribuțiile stabilite în sarcina sa de lege și de judecătorul sindic, precum și la prevederile art.13 din Legea nr.85/2006.
Astfel, conform art.13 al.2, creditorii cunoscuți vor fi convocați de administratorul judiciar sau de lichidator, în cazurile prevăzute expres de lege și ori de câte ori este necesar.
Cu alte cuvinte, văzând și prevederile imperative ale art.131 din lege, în condițiile în care nu există bunuri în averea debitoarei, legea nu instituie în sarcina lichidatorului obligația de a convoca ședința adunării generale a creditorilor, pentru a discuta eventuala incidență în cauză a prevederilor art.138 al.3 din lege.
Mai mult, prin raportare la starea de fapt mai sus expusă și la analiza situației patrimoniale a debitoarei efectuată de către practicianul in insolvență, Curtea apreciază că o astfel de convocare nici nu era necesară, pentru a deveni incidentă teza a II-a a textului legal mai sus citat.
Astfel, lichidatorul nici nu a omis să indice persoanele culpabile de starea de insolvență și nici nu a omis să formuleze acțiunea prev.de art.138 al.1, ci, din contră, a relevat că aceasta s-a datorat unor cauze obiective, care nu pot fi puse în sarcina fostului administrator statutar.
Chiar dacă cele două creditoare consideră că aceste aprecieri nu sunt conforme cu realitatea, Curtea constată că apelarea la prev.art.138 al.3 din lege este lăsată la latitudinea creditorilor, care, însă, trebuie să acționeze concertat în acest sens, inclusiv din perspectiva avansării sumelor necesare continuării procedurii, atât pentru perioada necesară convocării, cât și pentru cea a judecării unei eventuale cereri de antrenare a răspunderii. În plus, raportat la ponderea pe care creanța AVAS o deține în pasivul înregistrat în procedură, considerentele privind colaborarea dintre creditori sunt cu atât mai valabile.
În concluzie, în optica legiuitorului, dezideratele obiective ale degrevării fondului de lichidare și ale asanării circuitului comercial prevalează față de cele subiective invocate de către recurente, în situația în care acestea nu înțeleg să-și asume riscurile avansării acestor sume.
Pentru toate aceste motive, în conformitate cu prevederile art.8 din Legea nr.85/2006 și art.312 alin.1 C.pr.civ., recursurile declarate de către creditoare vor fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursurile declarate de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI și A. F. P. B., împotriva sentinței civile nr. 1091/_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui B. -N., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte,
S. Al H.
Judecător,
M. B.
Judecător,
G. -A. N.
Grefier,
A. B.
Red.M.B./dact.L.C.C.
2 ex./_ Jud.fond: P. I.
| ← Sentința civilă nr. 4257/2013. Procedura insolvenței. SRL... | Încheierea civilă nr. 956/2013. Procedura insolvenței. SRL... → |
|---|
