Încheierea civilă nr. 232/2013. Procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a67
ÎNCHEIERE C IVILĂ NR. 232
PREȘEDINTE: V.
F.
- judecător sindic
GREFIER: M.
N.
D.
Ședința Camerei de Consiliu din_ Instanța constituită din:
Pe rol se află pronunțarea soluției la contestațiile formulate de către creditorii SC P. M. S., cu sediul în C. N., str. P., nr. 57-62, jud. C., SC H. DS, cu sediul în C. N., str. U., nr. 3, jud. C. ; SC N.
S., cu sediul în C. N., str. F., nr. 31E, jud. C., M. D., cu domiciliul în C. N., str. F., nr. 31E, jud. C., împotriva Hotărârii adunării creditorilor debitoarei SC P. R. S. din_, în contradictoriu cu debitoarea SC P. R. S. - societate în faliment reprezentată prin lichidator judiciar SS, cu sediul în C. N., str. T. M., nr. 46/16, județul C. și creditoarea C. E. B. R. SA, cu sediul în B., Bd. T., nr. 26Z, sector 6, având ca obiect obligația de a face.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din 09 ianuarie 2013, încheiere de ședință ce face parte integrantă din prezenta, pronunțarea soluției s-a amânat la data de azi când, în urma deliberării s-a pronunțat hotărârea de mai jos:
JUDECĂTORUL SINDIC
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
La data de_ au fost înregistrate pe rolul instanței contestațiile formulate de creditorii SC P. M. S., cu sediul în C. N., str. P., nr. 57- 62, jud. C., SC H. DS, cu sediul în C. N., str. U., nr. 3, jud.
C. ; SC N. S., cu sediul în C. N., str. F., nr. 31E, jud. C., M. D.
, cu domiciliul în C. N., str. F., nr. 31E, jud. C., împotriva Hotărârii adunării creditorilor debitoarei SC P. R. S. din_ .
Prin contestații s-a solicitat desființarea hotărârii adunării creditorilor debitoarei SC P. R. S. din data de_ în ceea ce privește punctele 3, 5 și 6 de pe ordinea de zi, să se ia act de desemnarea comitetului creditorilor prin hotărârea adunării creditorilor din data de_ în persoana B. G. SA
președinte, D. membru, SC A. C. S. membru. Să se ia act de votarea raportului cauzelor și a împrejurărilor care au condus debitoarea în insolvență.
Motivele pentru care se consideră nelegală această hotărâre sunt:
"1) S-a înfrânt autoritatea de lucru judecat a încheierii judecătorului sindic pronunțata in data de_ in dosarul nr._, încheiere care este irevocabila prin respingerea recursului promovata împotriva acesteia. Prin sentința de deschidere a procedurii falimentului in forma simplificata judecătorul sindic a desemnat lichidatorul judiciar, in persoana S. IPURL. Din moment ce judecătorul sindic nu a desemnat un lichidator judiciar provizoriu, este exclusa numirea unui alt lichidator judiciar. Încheierea judecătorului sindic de intrare a debitoarei in procedura falimentului in forma simplificata este una irevocabila si pe cale de consecința ceea ce s-a dispus in cuprinsul sau a intrat in puterea lucrului judecat, fiind inadmisibil sa se conteste efectele juridice ale unei hotărâri judecătorești care este investita cu autoritate de lucru judecat. Așa cum este bine de știut orice hotărâre judecătoreasca, "buna sau rea" din moment ce a intrat in puterea lucrului judecat trebuie sa fie respectata întocmai de către toți subiecții de drept, fata de care respectiva hotărâre judecătoreasca este opozabila.
In cazul de fata, toți participanții la procedura insolventei, deci inclusiv lichidatorul judiciar desemnat prin aceasta hotărâre judecătoreasca si creditorii, sunt ținuți să-i respecte dispozițiile. Așadar, lichidatorul judiciar S. IPURL a înfrânt autoritatea de lucru judecat a încheierii de deschidere a procedurii insolventei atunci când a inclus pe punctul 6 al ordinii de zi adunării creditorilor chestiunea confirmării lichidatorului judiciar. O astfel de chestiune nu trebuia inclusa in convocator, convocarea adunării creditorilor pentru confirmarea lichidatorului judiciar fiind una nelegala întrucât nu se mai poate pune problema confirmării lichidatorului judiciar din moment ce a fot desemnat un lichidator judiciar definitiv. De altfel, dispozițiile art. 107 lit. c din Legea nr. 85/2006 dispun in mod imperativ faptul ca in cazul deschiderii procedurii simplificate a falimentului prin hotărârea de deschidere se confirma lichidatorul judiciar de către judecătorul sindic, fiind astfel exclusa o alta desemnare din partea creditorilor. Așadar atât convocarea adunării creditorilor pentru punctul 6 de pe ordinea de zi cat si hotărârea adunării creditorilor consemnata in privința punctului 6 sunt nelegale întrucât înfrâng efectele autorității lucrului judecat.
2) trecând peste aspectul de la punctul 1)hotărârea consemnată la punctul 6 al procesului verbal al adunării creditorilor nu a fost luata de creditorii
reprezentând peste 50% din valoarea totala a creanțelor, așa cum impune art. 19 alin 2 din Legea nr. 85/2006.
Referitor la acest aspect, in mod greșit s-a consemnat in procesul verbal faptul ca Rovigo S. a fost desemnat in procentul de creanțe cerut de lege, respectiv de art. 19 alin.2 din Legea nr. 85/2006. Acest text de lege prevede in mod imperativ faptul ca desemnarea unui lichidator judiciar definitiv, in locul
celui provizoriu, se realizează prin votul creditorilor care dețin un procent de peste 50%«. din valoarea totala a creanțelor. In schimb, in cazul nostru, s-a considerat un procent de peste 50% din creanțele prezente in adunare cu drept de vot, ceea ce reprezintă o mare diferența fata de textul legal. Din moment ce art. 19 alin 2 din Legea nr. 85/2006 prevede foarte clar faptul ca noul lichidator poate fi numit de creditorii care dețin peste 50% din valoarea totala a creanțelor nu înțelegem de ce s-a consemnat un alt procent raportat la un alt criteriu si anume prezenta la vot. in privința desemnării lichidatorului judiciar, art. 15 alin 1 din Legea nr. 85/2006 nu se aplica, întrucât legea insolvenței prin art. 19 alin. 2 a prevăzut o majoritate speciala, derogatorie de la art. 15 alin. 1. De altfel, chiar in cuprinsul art. 15 alin 1 se prevede ca, cu excepția cazurilor in care legea cere o majoritate speciala, se aplica prevederile textului legal din cuprinsul sau.
Se poate ușor observa ca daca s-ar fi consemnat procentele de vot raportat la valoarea totala a creanțelor, creditorii care au votat pentru desemnarea unui alt lichidator decât cel desemnat de către judecătorul sindic nu întrunesc peste 50% din valoarea totala a creanțelor. Astfel, C. E. deține 48,404% din valoarea totala a creanțelor iar celalalt creditor, B. A. deține 0,309% din valoarea totala a creanțelor, așa cum este de altfel menționat in mod expres in tabelul preliminar al creanțelor. Mai mult decât atât, referitor la modalitatea de calcul a valorii totale a creanțelor art. 15 alin 2 din Legea nr. 85/2006 prevede faptul ca calculul valorii totale a creanțelor_ împotriva averii debitorului se va determina prin raportare la următoarele criterii: a) ulterior afișării tabelului preliminar si pana la afișarea tabelului definitiv, valoarea totala a creanțelor verificate si acceptate de care administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar. Așadar valoarea totala a creanțelor înseamnă toate creanțele înscrise in tabelul preliminar, deci inclusiv creanțele sub condiție suspensiva. Si este normal sa fie așa pentru ca daca creanțele sub condiție suspensiva ar fi excluse din valoarea totala a creanțelor, atunci nu ar mai fi existat rațiunea înscrierii lor la masa credală. Faptul ca, creanțele sub condiție suspensiva nu pot vota in adunarea creditorilor, pana la îndeplinirea condiției, aceasta nu înseamnă că nu fac parte din masa credală și că nu intră în calculul valorii totale a creanțelor. După cum spune însăși numele, valoarea totala a creanțelor include toate creanțele împotriva averii debitorului, indiferent ca sunt scadente, nescadente, sub condiție suspensiva, garantate, bugetare sau clasificate in funcție de alte criterii.
Așadar, prin consemnarea unui alt criteriu de calcul a procentelor de vot s-a încălcat in mod flagrant legea, respectiv dispozițiile imperative ale art. 19. alin.2 privind numărătoarea voturilor. In realitate creditorii din adunare au votat doar cu un procent de 48, 413% din valoarea totala a creanțelor desemnarea lichidatorului Rovigo S., fapt care nu conduce la desemnarea acestuia întrucât nu s-a întrunit un procent de peste 50% din valoarea totala a creanțelor. Așadar in prezenta procedura lichidatorul judiciar rămâne cei
desemnat de către judecătorul sindic prin încheierea de deschidere a procedurii.
În ceea ce privește punctul 5 de pe ordinea de zi, desemnarea comitetului creditorilor.
Prin procesul verbal al adunării creditorilor in ceea ce privește acest punct de pe ordinea de zi s-a consemnat in mod nelegal faptul ca, cu votul creditorilor prezenți reprezentând 69,88% din totalul creanțelor prezente cu drept de vot, se proroga discutarea acestui punct de pe ordinea de zi.
În realitate, comitetul creditorilor a fost desemnat prin votul următorilor creditori: SC P. M. S., SC N. S., SC H. DS, M. D. si SC
A. C. S. care au votat cu un procent de 11.429% ca, Comitetul creditorilor sa fie compus din B. G. SA (președinte), D. C. si A. C. S. . Se mai observa faptul ca 2,093% au votat o alta componenta a comitetului si anume cea prevăzuta in cuprinsul propunerii lichidatorului judiciar.
A se lua in considerare votul creditorilor care au solicitat prorogarea discutării acestui punct de pe ordinea de zi, ca reprezentând hotărârea adunării creditorilor este nelegală. In momentul in care un creditor solicita prorogarea discutării ordinii de zi, înseamnă ca acesta nu-si exprima niciun vot, deci din punct de vedere juridic se abține de la vot. In momentul in care un creditor nu se prezintă pregătit la adunare sa-si exprime votul înseamnă logic si firesc ca se abține de la vot. Prin prorogarea votului, creditorul recunoaște implicit ca nu este in măsura sa voteze, deci din punct de vedere juridic reprezintă o abținere Pe ordinea de zi la punctul 5 era prevăzuta chestiunea desemnării comitetului creditorilor, nu era inclusa prorogarea desemnării comitetului creditorilor pentru a se considera un vot pozitiv ori citarea unei astfel de prorogări.
Așadar, si hotărârea de la punctul 5 a fost consemnata in mod greșit întrucât in realitate comitetul creditorilor a fost desemnat de către creditorii reprezentând o majoritate de 11.429%, conform art. 15 alin 1 din Legea nr. 85/2006. Facem precizarea faptului ca, având in vedere ca pentru chestiunea desemnării comitetului creditorilor legea nu cere vreo majoritate speciala, atunci se aplica art. 15 alin 1 din Legea nr. 85/2006 care prevede faptul ca deciziile in adunarea creditorilor se iau cu majoritatea celor prezenți. Având in vedere faptul ca, creditorul C. E. B. SA cu un procent de 89,016% din totalul celor prezenți s-a abținut de la vot iar alți creditori si-au manifestat doar disponibilitatea de a face parte din comitet fără a vota întreaga componenta, atunci hotărârea adunării creditorilor cu privire la desemnarea comitetului creditorilor, s-a luat cu votul celor 11.429% in detrimentul celor 2.093% care au votat o alta componenta
III In ceea ce privește punctul 3 de pe ordinea de zi si anume votarea raportului cauzelor va solicitam sa observați ca este aceeași chestiune pe care am detaliat-o la punctul II al prezentei contestații.
Astfel creditorii A. C. S., SC N. S., SC H. DS si subscrisa au votat cu un procent de 5,455% din cei prezenți raportul cauzelor si împrejurărilor care au condus societatea debitoare in» insolventa, in timp ce
restul creditorilor s-au abținut de la a-si exprima votul negativ sau pozitiv. Din nou, s-a procedat la consemnarea greșita in procesul verbal al adunării voința creditorilor si hotărârea acestora. Trebuia procedat la consemnarea hotărârii creditorilor astfel: cu un procent de 5,455% din cei prezenți s-a aprobat raportul cauzelor.";
În drept s-au invocat dispozițiile art. 14 alin. 7 din Legea nr. 85/2006.
Prin întâmpinare, creditoarea C. E. B. R. SA a invocat și excepția netimbrării contestațiilor, cea a prematurității contestațiilor formulate de către contestatori, iar pe fond, respingerea contestațiilor formulat împotriva procesului-verbal al Adunării G. a creditorilor debitoarei SC P. R. S. din_, ca netemeinică și nelegală.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că:
"Prin încheierea nr. 4774/_, pronunțata in Dos. nr._, Tribunalul Maramureș a admis cererea debitoarei P. R. si a dispus fata de aceasta deschiderea procedurii simplificate si intrarea direct in faliment.
Potrivit dispozitivului încheierii nr. 4774/_, ..in temeiul art, 34 din Legea privind procedura insolventei: desemnează lichidator judiciar SOL VENDI S._ care va îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 85/2006".
Potrivit art. 34 din Legea nr. 85/2006 "prin sentința de deschidere a procedurii generale, judecătorul-sindic va desemna un administrator judiciar, iar in cazul deschiderii procedurii simplificate va desemna un lichidator provizoriu".
Având in vedere ca SS a fost desemnat in calitate de lichidator judiciar al debitoarei P. R. in temeiul dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 85/2006, rezulta ca SS a fost desemnat lichidator provizoriu al debitoarei.
Nu poate fi reținuta susținerea contestatorului conform căreia prin încheierea de deschidere a procedurii simplificate de faliment judecătorul- sindic a desemnat cu titlu definitiv lichidatorul judiciar, întrucât aceasta teza ar presupune o încălcare abuziva a dispozițiilor art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora judecătorul-sindic desemnează motivat "prin sentința de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa compatibili care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, după caz, "înlocuirea sa de către adunarea creditorilor sau creditorul care deține cel puțin 50% din valoarea creanțelor, fixarea remunerației in conformitate cu criterii/e stabilite de legea de organizare a activității practicienilor in insolventa, precum si a atribuțiilor acestuia pentru aceasta perioada".
Confirmarea lichidatorului provizoriu desemnat de judecătorul-sindic sau desemnarea unui nou lichidator judiciar este de competenta exclusiva a creditorilor, in cadrul primei adunări a creditorilor, ori a creditorului majoritar.
Mai mult, prin încheierea nr. 7109/_, pronunțata in Dos. Nr. _
{Anexa 2) in soluționarea Contestației formulate de M. D. împotriva Deciziei C. E. B. SA (in continuare "C. E. B. ") de desemnare a unui alt lichidator judiciar in locul celui desemnat provizoriu. Tribunalul Maramureș a solicitat Adunării C. orilor " confirmarea sau desemnarea lichidatorului definitiv".
Nu pot fi incidente în speța, așa cum susține contestatorul, dispozițiile art. 107 alin. 2 lit. c din Legea nr. 85/2006, întrucât acestea sunt aplicabile in situația in care anterior deschiderii procedurii simplificate a falimentului, debitorul s-a aflat in perioada de observație sau in procedura de reorganizare.
Pentru toate aceste motive, se impune a fi respinsa ca neîntemeiata susținerea contestatorului în sensul existentei unei autorități de lucru judecat cu privire la desemnarea de către judecătorul-sindic, cu titlu definitiv, a SS in calitate de lichidator al debitoarei P. R. .
In cadrul primei Ședințe a Adunării G. a C. orilor debitoarei P. R. din data de_ s-a votat cu o majoritate de 70,327% din totalul creanțelor prezente cu drept de vot desemnarea ROVIGO S. in calitate de lichidator judiciar al debitoarei P. R., in conformitate cu prevederile art. 19 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
In mod eronat se susține de către contestator ca "valoarea totala a creanțelor înseamnă toate creanțele înscrise in tabelul preliminar, deci inclusiv creanțele sub condiție suspensiva".
Astfel, creditorii titulari ai unor creanțe supt condiție suspensiva nu beneficiază de drept de vot in Adunările G. ale C. orilor si nu pot fi luați in considerare la calculul valorii totale a creanțelor, astfel cum prevede Legea nr. 85/2006. Ceilalți creditori ramași, cu drept de vot, reprezintă 100 % din valoarea totala a creanțelor.
Regimul creanțelor sub condiție suspensiva este stabilit de art. 64 alin. 4 din Legea nr. 85/2006: creanțele sub condiție suspensiva vor fi admise provizoriu la masa credală. Admiterea provizorie la masa credală nu echivalează cu acceptarea creanței la masa credală.
Consecința admiterii provizorii la masa credala este prevăzuta de art. 64 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, respectiv "titularii creanțelor sub condiție suspensiva la data deschiderii procedurii_ vor fi îndreptățiți sa voteze si sa participe la distribuiri numai după îndeplinirea condiției respective".
Textul de lege este clar si nu lasă loc de interpretări. Valoarea creanțelor sub condiție nu este luata in calcul la stabilirea valorii totale a creanțelor potrivit art. 19 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, întrucât titularilor creanțelor sub condiție suspensiva nu le este recunoscut dreptul de vot in Adunarea G. a C. orilor.
Mai mult, o creanța aflat sub condiție suspensiva nu exista, întrucât aceasta ia naștere doar la momentul realizării acelei condiții.
Presupunând ca valoarea creanțelor sub condiție suspensiva ar depăși 50% din valoarea totala a creanțelor (incluzând si creanțele certe, lichide si exigibile
admise la masa credala), Adunarea C. orilor nu ar putea desemna lichidatorul judiciar in condițiile art. 19 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
Practica judiciara este constanta in sensul îndepărtării de la calculul valorii totale a creanțelor a creditorilor cărora nu le este recunoscut dreptul de vot.
Astfel, prin Decizia Civila nr. 2905/2010, pronunțata in Dos. nr._ (Anexa 3), Curtea de Apel C. a statuat in sensul ca în cazul creanțelor chirografare, cei cu drept de vot reprezintă 100% din creanțele chirografare, cei care au votat pozitiv reprezintă 75,8% din totalul creditorilor cu drept de vot", in lipsa votului creanței chirografare nedefavorizate.
Raportat la faptul ca la momentul desfășurării ședinței Adunării C. orilor nu au fost soluționate Contestațiile împotriva Tabelului Preliminar al creanțelor debitoarei P. R., subscrisa C. E. B. am solicitat prorogarea discuției cu privire la acest punct de pe ordinea de zi pana la soluționarea acestor Contestații.
Având in vedere disp. art. 15 alin. 1 teza a doua din Legea nr. 85/2006 precum si votul creditorilor ce a însumat 69,88% din valoarea totala a creanțelor prezente cu drept de vot, In mod corect s-a prorogat discuția cu privire la desemnarea Comitetului C. orilor si a Președintelui acestuia pana la soluționarea Contestațiilor împotriva Tabelului Preliminar al creanțelor debitoarei P. R. .
Motivarea acestui vot rezulta din faptul ca, pana la soluționarea Contestațiilor împotriva Tabelul Preliminar de creanțe, nu pot fi stabilite cu certitudine: calitatea de creditor participant la procedura insolventei a titularilor creanțelor contestate; valoarea creanțelor contestate, criteriu in funcție de care se desemnează membrii Comitetului de C. ori.
Comitetul de C. ori trebuie sa fie valabil desemnat in funcție de criteriile mai sus indicate. Desemnarea Comitetului de C. ori si a Președintelui acestuia anterior soluționării Contestațiilor împotriva Tabelului Preliminar un Comitet de C. ori nu este oportuna.
Nu poate fi reținuta susținerea contestatorului în sensul ca prorogarea discuțiilor cu privire la aceasta chestiune nu a fost înscrisa pe ordinea de zi întrucât aceasta prorogare reprezintă votul asupra unui punct de pe ordinea de zi. Votul unui creditor poate îmbracă mai multe forme: pentru ori împotriva aprobării unui punct de pe ordinea de zi sau prorogarea votării unui punct.
Este neîntemeiata si susținerea contestatorului in sensul ca solicitarea subscrisei C. E. B. de prorogare a discuțiilor echivalează cu abținerea de la vot.
Subscrisa am avut o poziție ferma fata de punctul 5 de pe ordinea de zi, respectiv am solicitat prorogarea discuției, întrucât la data întrunirii Adunării
G. a C. orilor, deși ne-am fi putut exprima votul cu privire la acest punct de pe ordinea de zi, am considerat ca nu este oportuna desemnarea Comitetului
C. orilor si a Președintelui acestuia, sens în care am solicitat prorogarea discuțiilor.";
Analizând actele și lucrările dosarului, judecătorul sindic reține următoarele:
P. nunțându-se cu prioritate, conform art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, asupra excepțiilor invocate și care fac de prisos în tot sau în parte analiza pe fond a cauzei, instanța reține următoarele:
În ceea ce privește excepțiile de netimbrare a contestațiilor, instanța reține că acestea sunt nefondate, atâta timp cât toate contestațiile au fost timbrate conform dispozițiilor art. 6 alin. 3 din Legea 146/1997.
Mai mult, această excepție nici nu a mai fost susținută cu ocazia concluziilor pe fond, de către partea care a invocat-o.
În ceea ce privește excepția prematurității formulării contestației, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 19 alin. 3 din Legea 85/2006 creditorii pot contesta la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia prevăzută la alin. (2) și (2^1), respectiv înlocuirea administratorului judiciar/lichidatorului, în termen de 3 zile de la data publicării acesteia în Buletinul procedurilor de insolvență.
Decizia adunării creditorilor, adoptată la data de_, a fost publicată în Buletinul procedurilor de insolvență la data de_ .
Contestația formulată de creditoarea SC P. M. S. a fost înregistrată pe rolul instanței la data de_ .
În acest sens, instanța reține că excepția prematurității este neîntemeiată, atâta timp cât pe de o parte nu există un text expres care să prevadă sancțiunea respingerii ca prematură a unei contestații formulate înainte de publicarea deciziei, termenul de trei zile fiind prevăzut în favoarea eventualului contestator, iar pe de altă parte, în cauză sunt aplicabile prin analogie principiile generale de drept procesual civil, care, prin instituirea principiului echipolenței, reglementează practic, posibilitatea formulării unei cereri de apel sau de recurs, mai înainte de comunicarea actului atacat.
Pentru aceste considerente, excepția prematurității, invocată de către creditoarea C. E. B. urmează a fi respinsă.
În ceea ce privește fondul contestației împotriva deciziei adunării generale a creditorilor, instanța reține următoarele:
Cu privire la soluțiile adoptate în raport de punctele 3 și 5 de pe ordinea de zi, respectiv prorogarea discutării și pronunțării asupra raportului cuprinzând cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență și desemnarea comitetului creditorilor, instanța reține următoarele:
Susținerea contestatorilor, în sensul considerării votului pentru prorogarea discutării acestor puncte, ca un vot de abținere, nu poate fi primită de instanță.
Astfel, nu se poate pune semnul egal între abținerea de la vot și prorogarea soluționării unui punct de pe ordinea de zi, atâta timp cât cele două poziții sunt suficient caracterizate de trăsături proprii pentru a fi considerate distincte, atât din punctul de vedere al oportunității adoptării acestora cât și din cel al finalității fiecăreia.
Mai mult, prorogarea discutării și soluționării celor două puncte de pe ordinea de zi a intervenit pentru scopuri precise și mai ales până la momente precise, respectiv analizarea tuturor antecontractelor de vânzare cumpărare și soluționarea contestațiilor la tabelul preliminar, astfel, o dată în plus, reiese că nu se poate pune semnul egal între poziția de prorogare a discutării unor puncte de pe ordinea de zi până la momente concrete și poziția de abținere de la votul exprimat asupra acestor puncte.
Pe de altă parte, motivele invocate de către contestatori nu vizează în mod expres motive de nelegalitate a hotărârii atacate, conform prevederilor art. 14 pct. 7 din Legea 85/2006.
Ținând cont de soluția adoptată cu privire la contestarea punctului 5 de pe ordinea de zi, respectiv menținerea soluției de prorogare a desemnării comitetului creditorilor, instanța reține că, capătul de cerere prin care se solicită a se lua act de desemnarea comitetului creditorilor prin aceeași hotărâre, se impune a fi respinsă.
Astfel, odată reținută soluția de prorogare a acestui punct, nu se poate reține și soluționarea acestuia.
Aceeași soluție se impune și cu privire la capătul de cerere vizând constatarea ca aprobat a raportului privind cauzele și împrejurările care au cauzat starea de insolvență.
În ceea ce privește soluția de la punctul 6 de pe ordinea de zi, respectiv înlocuirea lichidatorului judiciar provizoriu, instanța reține următoarele:
Cât privește susținerea potrivit căreia s-ar fi înfrânt autoritatea de lucru judecat a hotărârii de deschidere a procedurii insolvenței, prin faptul că prin aceasta s-ar fi desemnat lichidatorul în mod definitiv, instanța reține că acest motiv nu poate fi reținut.
Astfel, potrivit art. 34 din Legea 85/2006 prin sentința de deschidere a procedurii generale, judecătorul-sindic va desemna un administrator judiciar, iar în cazul deschiderii procedurii simplificate va desemna un lichidator provizoriu; desemnarea se va face în conformitate cu prevederile art. 11 alin.
(1) lit. c), coroborat cu cele ale art. 19 alin. (1).
Potrivit art. 11 alin. 1 lit. c din Legea 85/2006 judecătorul sindic va dispune desemnarea motivată, prin sentința de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvență compatibili care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea ori, după caz, înlocuirea sa de către adunarea creditorilor sau creditorul care deține cel puțin 50% din valoarea creanțelor, fixarea remunerației în conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activității practicienilor în insolvență, precum și a atribuțiilor acestuia pentru această perioadă; judecătorul-sindic va desemna administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu solicitat de către creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de către debitor, dacă cererea îi aparține.
Dispozițiile legale enunțate mai sus și incidente în cauză sunt suficient de clare pentru a nu lăsa loc de interpretări.
Astfel, potrivit art. 34 și art. 11 alin. 1 lit. c din Legea 85/2006, lichidatorul numit de către judecătorul sindic cu ocazia deschiderii procedurii insolvenței este unul provizoriu.
Nemenționarea cuvântului provizoriu, după dispoziția de numire a lichidatorului din hotărârea de deschidere a procedurii insolvenței, nu poate conferi numirii un caracter definitiv, lipsa acestei mențiuni constituind o simplă omisiune materială, nicidecum o numire cu caracter definitiv, cu atât mai mult cu cât judecătorul sindic nu are în atribuții numirea lichidatorului definitiv cu de la sine putere, ci doar în condiții și în cazul învestirii sale, special prevăzute de lege.
Pe de altă parte, chiar și simpla mențiune de numire a lichidatorului fără indicarea perioadei de timp sau a caracterului numirii nu poate conduce la concluzia că acesta a fost numit cu caracter definitiv.
În ceea ce privește motivul legat de îndeplinirea sau nu a condiției impuse de art. 19 alin. 21 din Legea 85/2006, referitor la cuantumul creanței, instanța reține următoarele:
Potrivit textului de lege mai sus indicat, creditorul care deține cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator în locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu sau, după caz, lichidatorul provizoriu și să îi stabilească remunerația.
P. blema care se pune în interpretarea acestor dispoziții legale este de a stabili dacă în sintagma "valoarea totală a creanțelor"; intră și creanțele sub condiție suspensivă sau doar cele pure și simple.
P. ul de plecarea al acestei contradicții îl constituie aparenta contradicție cu prevederile art. 64 alin. 5 din Legea 85/2006, potrivit căruia, titularii creanțelor sub condiție suspensivă la data deschiderii procedurii, inclusiv creanțele a căror valorificare este condiționată de executarea în prealabil a debitorului principal, vor fi îndreptățiți să voteze și să participe la distribuiri numai după îndeplinirea condiției respective.
Ca prim argument, se rețin prevederile art. 15 alin. 2 lit. a din Legea 85/2006, potrivit cărora, calculul valorii totale a creanțelor prevăzute la alin.
(1) împotriva averii debitorului se va determina, ulterior afișării tabelului preliminar și până la afișarea tabelului definitiv, valoarea creanțelor verificate și acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar.
Or, creanțele sub condiție suspensivă au fost înscrise în tabel în urma verificării și acceptării acestora de către lichidatorul judiciar, deci vor intra automat în calculul valorii totale a creanțelor.
Pe de altă parte, aprecierea unei proceduri de insolvență și condiționarea luării unor măsuri de către participanți, în funcție de un procent raportat la
totalul creanțelor înscrise la masa credală a respectivei proceduri, nu are nicio legătură cu dreptul de vot al anumitor categorii de creanțe, în speță cele sub condiție suspensivă.
Astfel, aprecierea în raport de care trebuie să se plece la stabilirea dreptului unui creditor de a proceda la impunerea unui lichidator judiciar, este cea legată de "forța";, analizată în procente, pe care un anumit creditor o are într-o procedură și care, așa cum este normal, trebuie să se raporteze la întreaga masă credală și nu doar la categoria creanțelor pure și simple, dreptul de vot neavând nicio legătură cu această apreciere, respectiv a însemnătății pe care un creditor o are, raportat la cota sa procentuală din totalul masei credale. Altfel spus, chestiunea stabilirii creditorului majoritar, ca fiind cel ce deține un procent de peste 50 % din totalul masei credale, ca și calcul pr matematic și chestiunea dreptului de vot al anumitor categorii de creditori, nu au nicio legătură una cu alta, făcând parte din procese și având consecințe total
diferite.
Faptul că, creditorii ce dețin creanțe sub condiție suspensivă, nu au drept de vot, constituie o limitare a drepturilor acestora, care trebuie analizată ca o excepție, excepție ce întotdeauna este de strictă interpretare și nu poate fi extinsă și asupra altor aspecte, cum este în cazul de față, luarea în calcul la stabilirea majorității, a creanțelor sub condiție suspensivă.
Un alt argument este cel legat de faptul că, întrucât, potrivit legii, în acțiunile și activitățile sale, lichidatorul este dator a urmări interesele tuturor creditorilor, inclusiv a celor ce dețin o creanță sub condiție suspensivă, este absolut normal ca la stabilirea existenței creditorului majoritar, care dispune mai apoi de un drept discreționar de a numi lichidatorul, să se țină cont și de creditorii ce dețin o creanță sub condiție suspensivă.
În fine, un ultim și cel mai puternic argument ce urmează a fi avut în vedere de către instanță, este cel legat de interpretarea textului de lege cu respectarea principiului de drept, unde legea nu distinge nici noi nu trebuie să distingem, respectiv "ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus";.
Astfel, potrivit textului legal analizat, se vorbește de "valoarea totală a creanțelor"; ceea ce în dreptul român nu poate primi decât o singură interpretare, cea reținută de instanță, asta ca și consecință a faptului că legiuitorul nu a înțeles să distingă între diferitele posibile categorii de creanțe, de unde concluzia că în acest calcul intră totalitatea creanțelor, fără distincție după cum acestea sunt pure și simple sau sub condiție suspensivă.
Urmând acest raționament, respectiv cu luarea în considerare a tuturor creanțelor, instanța reține că creditorul C. E. B. nu îndeplinea condiția prevăzută de art. 19 alin. 21 din Legea 85/2006, respectiv nu deținea cel puțin 50 % din valoarea totală a creanțelor, pentru a putea proceda la desemnarea unui lichidator judiciar definitiv.
Având în vedere aceste considerente, instanța va respinge excepțiile invocate și va admite în parte contestația, anulând hotărârea atacată doar în ceea ce privește desemnarea altui lichidator judiciar.
În privința cheltuielilor judiciare, întrucât nu au fost cuantificate și nu s-a făcut dovada existenței lor, acestea nu se vor acorda.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DISPUNE:
Respinge excepția de netimbrare invocată de creditoarea C. E. B.
R. SA.
Respinge excepția prematurității contestațiilor formulate de creditoarea
C. E. B. R. SA.
Admite în parte contestațiile formulate de creditorii SC P. M. S., cu sediul în C. N., str. P., nr. 57-62, jud. C., SC H. DS, cu
sediul în C. N., str. U., nr. 3, jud. C. ; SC N. S., cu sediul în C. N. ,
str. F., nr. 31E, jud. C., M. D., cu domiciliul în C. N., str. F., nr. 31E, jud. C., împotriva hotărârii adunării generale a creditorilor din data de_ pe care o anulează în parte în ceea ce privește punctul 6 al ordinii de zi, respectiv înlocuirea lichidatorului judiciar provizoriu.
Menține hotărârea adunării generale a creditorilor din_ cu privire la restul punctelor contestate.
Cu recurs în 7 zile de la comunicare.
Dată în Camera de Consiliu și pronunțată în ședința publică, azi,_ .
PREȘEDINTE
GREFIER
V. F.
M.
N.
D.
Red. FV / Tred. M.N.D._ /6 ex.
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a67
DISPUNE:
Respinge excepția de netimbrare invocată de creditoarea C. E. B.
R. SA.
Respinge excepția prematurității contestațiilor formulate de creditoarea
C. E. B. R. SA.
Admite în parte contestațiile formulate de creditorii SC P. M. S., cu sediul în C. N., str. P., nr. 57-62, jud. C., SC H. DS, cu
sediul în C. N., str. U., nr. 3, jud. C. ; SC N. S., cu sediul în C. N. ,
str. F., nr. 31E, jud. C., M. D., cu domiciliul în C. N., str. F., nr. 31E, jud. C., împotriva hotărârii adunării generale a creditorilor din data de_ pe care o anulează în parte în ceea ce privește punctul 6 al ordinii de zi, respectiv înlocuirea lichidatorului judiciar provizoriu.
Menține hotărârea adunării generale a creditorilor din_ cu privire la restul punctelor contestate.
Cu recurs în 7 zile de la comunicare.
Dată în Camera de Consiliu și pronunțată în ședința publică, azi,_ .
Președinte,
R.
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
B. M. B-dul Republicii nr.2A
Dosar nr._ /a674204
COMUNICARE
Încheierea civilă nr. 232
emisă la: ziua 16, luna 01, anul 2013
C ă t r e
- SC IZA. F T. COMPANY S.
, cu sediul în Sighetu Marmației, str. O.
G., nr. 24, înregistrată în Registrul comerțului sub nr. J_, având CUI 27888725 județul M. ,
- LG INSOLV S. , cu sediul în B. M., str. Hortensiei, nr. 5A
, județul
M.
Se comunică, alăturat, copia încheierii civile nr. 232 din data de_, pronunțată în dosarul nr._ /a67 al T. ui M. - Secția a II-a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal, privind pe debitoarea SC IZA. F
T. COMPANY S.
, cu sediul în Sighetu Marmației, str. O. G., nr. 24, înregistrată în Registrul comerțului sub nr. J_, având CUI 27888725 județul M. .
Parafa președintelui instanței
G. ier,
(semnătura și ștampila)
M.
N.
D.
| ← Sentința civilă nr. 5110/2013. Procedura insolvenței | Sentința civilă nr. 981/2013. Procedura insolvenței → |
|---|
