Sentința civilă nr. 6468/2013. Procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a1
SENTINȚA CI VILĂ NR. 6468
Ședința publică din 13 noiembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. P.
- judecător sindic
GREFIER: M. N. D.
Pe rol se află pronunțarea soluției la contestația la tabelul preliminar formulată de debitoarea SC D. I. S. prin administrator special Z. P., cu sediul în B. M., bd. U., nr. 36A, jud. M., în contradictoriu cu intimatul M. B. M. PRIN P., cu sediul în B. M., str. Gh. Ș., nr. 37, jud. M. și administratorul judiciar C. I. DE I. B. L. , cu
sediul în B. M., Bd. B. nr. 5/1, județul M. - CIF RO 21101377,
atestat sub nr. RFO II-0135
.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din 23 octombrie 2013, încheiere de ședință ce face parte integrantă din prezenta, pronunțarea soluției s-a amânat la data de_ și apoi la data de azi când, în urma deliberării s-a pronunțat hotărârea de mai jos:
JUDECĂTORUL SINDIC
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată sub nr. de mai sus, debitoarea SC D. I.
S., prin administrator special Z. P., în contradictoriu cu creditorul M.
B. M. și administratorul judiciar C. I. DE I. B. L. a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să modifice tabelul preliminar al creanțelor în sensul respingerii cererii de admitere a creanței creditorului M. B. M., prin care s-a solicitat înregistrarea în tabel cu suma de 98.147,64 lei; constatarea nulității absolute parțiale a contractului de asociere autentificat sub nr. 4284/_ de BNP Corpadea-Racoczi-M., respectiv constatarea nulității absolute a clauzei prevăzute la art.4 pct. 4.1. .
În motivarea contestației, debitoarea a arătat că înțelege să conteste cuantumul și legitimitatea creanței declarată de către M. B. M. . Administratorul judiciar, verificând cererea de admitere a creanței, a înscris
creanța acesteia în tabelul preliminar al creanțelor cu suma de 98.147,64 lei, ca fiind o creanță chirografară.
Drept temei al creanței, creditorul M. B. M. a invocat Contractul de asociere autentificat sub nr. 4284/_ de BNP Corpadea-Racoczi-M. .
La art. 4 din contract, pct. 4.1 s-a prevăzut că, M. B. M. va avea dreptul, cu titlu de beneficii ale asocierii la o indemnizație anuală de 6% din profitul net al activității de exploatare a Capelei dar nu mai puțin de 26.000 euro/an, plata făcându-se în tranșe trimestriale egale, până la data de 30 a lunii a III-a din trimestru, în lei la cursul BNR.
Această clauză este lovită de nulitate absolută, raportat la lipsa cauzei. Cauza sau scopul este acel element al contractului care constă în obiectivul urmărit la încheierea acestuia. Art. 948 pct. 4 Cod civil, enumera printre condițiile esențiale pentru valabilitatea unei clauze a unei convenții o cauză licită, iar art. 966 Cod civil, prevede că obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită nu poate avea nici un efect.
Potrivit doctrinei, condițiile de valabilitate ale cauzei actului juridic sunt realitatea și licitatea ei. Realitatea cauzei presupune că aceasta trebuie să fie efectivă și serioasă, opusul acesteia fiind absența și falsitatea ei. Absența cauzei semnifică inexistența acesteia și presupune faptul că voința nu a fost exprimată cu intenția de a produce efecte juridice. Falsitatea cauzei presupune exprimarea eronată sau inexactă a cauzei, ceea ce determină o intenție juridică insuficient caracterizată pentru a produce efecte juridice. Falsitatea cauzei interesează numai dacă are incidență asupra calităților esențiale ale obiectului actului juridice. (I.Reghini, Ș.Diaconescu, P. V. scu - Introducere în dreptul civil, Ed. Sfera Juridică, 2008).
Nulitatea intervine atunci când sunt încălcate normele juridice care reglementează condițiile de validitate ale actului juridic civil. Lipsa ori vicierea acestor elemente atrage nulitatea actului.
Încă de la început, anterior demarării afacerii, debitoarea a solicitat creditoarei informații relevante care au fost determinante în luarea deciziei de a încheia contractul de asociere, aspecte care rezultă din adresa nr. 13187/2009, prin care s-au solicitat date statistice cu privire la decesele din ultimii 5 ani din municipiul B. M. . Astfel, însăși creditoarea prin răspunsul dat, a precizat că, datele furnizate vor servi la întocmirea planului de afaceri al debitoarei. Informațiile acordate de către creditoare au fost eronate, ele neprezentând situația reală privind numărul de morți la nivelul municipiului. Cum aceste informații erau determinante pentru debitoare, având în vedere că în funcție de acestea a fost construit planul de afaceri, prin furnizarea de informații neadevărate a fost alterată cauza contractului, fapt ce conduce la nulitatea absolută parțială a acestuia.
Dar creditoarea a urmărit exclusiv satisfacerea interesului propriu prin încheierea contractului, raportat la clauzele inserate în cuprinsul acestuia, aceasta putând decide unilateral într-un fel sau altul, bunul mers al afacerii
debitoarei. Astfel, aceasta nu a urmărit realizarea planului de afaceri, ci a încercat să obțină sume nejusitificate de bani, fiind evidentă, în ceea ce privește creditoarea, lipsa cauzei reale a contractului de asociere.
In al doilea rând, au fost încălcate de către creditor condițiile asocierii, respectiv prevederile art. 5.4 litera c și d din contract, care prevăd că:
litera c "M. se obligă să se abțină de la orice fapt personal care ar avea drept consecință tulburarea asociatului în exercitarea drepturilor conferite de prezentul contract";
litera d "M. se obligă a nu autoriza unei alte societăți, desfășurarea unei activități similare, în cadrul ,,Cimitirului";.
Se susțin acestea avându-se în vedere că, creditoarea a favorizat celelalte întreprinderi ce activează în acest domeniu prin direcționarea clientelei către acestea. Astfel se poate observa un comportament anticoncurențial din partea acesteia, cu atât mai mult cu cât societățile concurente activează fără avizele si autorizațiile impuse de lege.
Poziția pe care administrația publică trebuie sa o aibă în domeniul concurențial este una imparțială. Pentru a contracara fenomenele negative cu grave repercusiuni sociale, aceasta trebuie sa aplice o politică de intervenționism, pentru a menține condiții compatibile cu exigențele legitime ale masei consumatorilor. Administrația publică, prin funcțiile pe care le exercită trebuie să asigure un mediu concurențial corect și eficient, fără a atinge în mod nejustificat aria de activitate a vreunui comerciant și mai mult, fără a aduce atingere intereselor consumatorilor.(Giorgiu Coman - Concurența în dreptul intern și european, Ed. Hamangiu, 2011)
Aplicând politica de intervenționism menționată mai sus și având în vedere dispozițiile art. 36 alin. 2 din legea 215/2001, consiliul local are atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni. In exercitarea acestor atribuții, consiliul local asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local și în ceea ce privește serviciile funerare. Astfel, consiliul local avea obligația de a reglementa cadrul de desfășurare a serviciilor funerare la nivel local, cu respectarea regulilor de concurență și mai ales cu respectarea intereselor consumatorilor. Mai mult decât atât, și primarul, în temeiul art. 63. alin 3. lit. b, are posibilitatea elaborării unor proiecte de strategii privind starea economică, social și de mediu a unității administrativ- teritoriale, acestea fiind supuse aprobării consiliului local.
Față de cele expuse mai sus, se poate observa caracterul anticoncurențial al comportamentul manifestat de creditoare.
Dispozițiile privitoare la concurență se aplică și actelor sau faptelor care restrâng, împiedică sau denaturează concurența, săvârșite de autoritățile și instituțiile administrației centrale sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate, intervin în operațiuni de piață, influențând direct sau indirect concurența, cu excepția situațiilor când
asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major.
Potrivit art. 9 din Legea concurenței sunt interzise orice acțiuni sau inacțiuni ale autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale, care restrâng, împiedică sau denaturează concurența, precum limitarea libertății comerțului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementărilor legale sau stabilirea de condiții discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.
În drept s-au invocat prevederile art. 73 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
Prin întâmpinarea depusă la filele 20-23 creditorul M. B. M. s-a opus admiterii contestației. S-a arătat că urmare a prevederilor H.C.L. nr. 361/2009 si ale H.C.L. nr. 397/2009, la data de_ s-a încheiat contractul de asociere nr. 19900 intre M. B. M. si S.C. D. I. S.R.L., având ca obiect asocierea părților in vederea exploatării in comun a suprafeței de 1500 mp teren situat in M. B. M., aflat in interiorul Cimitirului Municipal din cartierul Pintea Viteazul, in scopul construirii unei capele mortuare cu toate dotările necesare in cadrul Cimitirului si realizării utilităților necesare unei bune desfășurări a activității. M. este proprietarul terenului constituit ca aport la asociere, terenul fiind apt pentru construcțiile urmărite de părți, fiind liber de sarcini.
Durata contractului este de 25 de ani, cu posibilitatea prelungirii contractului prin acordul părților.
Potrivit art. 4.1 din contract, prin participarea la asociere, M. B.
M. avea dreptul, cu titlu de beneficii ale asocierii la folosința gratuita a unui spațiu in suprafața de 30 mp realizat de asociat, precum si la o indemnizație anuala de 6% din profitul net al activității de exploatare a Capelei dar nu mai puțin de 26000 Euro/an, plata urmând a fi efectuata in transe trimestriale egale, pana la data de 30 a lunii a treia din trimestru, in lei, la cursul BNR euro/leu din ziua facturării, in acest preț fiind inclusa si indemnizația la care ar fi putut avea dreptul proprietarul pentru utilizarea cailor de acces in interiorul Cimitirului. Potrivit art. 5.3 lit.c) obligația de plata a indemnizației începe de la data punerii in funcțiune a Cimitirului, iar potrivit prevederilor art. 8.2 din contract, in cazul întârzierii la plata beneficiului convenit, asociatul va fi obligat la plata unor penalități in cuantum de 0,1%/zi de întârziere.
Potrivit prevederilor art.67 alin.1 din Legea 85/2006 privind procedura insolventei, administratorul judiciar va verifica documentele depuse de creditori odată cu cererea pentru înscrierea in tabelul crenatelor si va efectua o verificare amănunțita pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea fiecărei creanțe.
Ca atare, el are obligația de a verifica daca creanța este certa, lichida si exigibila, iar in cazul de fata, administratorul judiciar interpretând actele depuse de către creditoarea M. B. M. si a dispozițiilor legale in vigoare, a procedat corect, reținând drept creanță certa, lichida si exigibila suma de
98.147,64 lei reprezentând obligația de plata asumata prin contractul de asociere însușit de părți prin semnătura.
In ceea ce privește caracterul cert al creanței, creanța certa este definita de art.379 alin. 3 C.proc.civ. ca fiind " aceea a cărei existenta rezulta din insusi actul de creanța sau si din alte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul".
In speța, se observa ca, creanța creditorului M. B. M. are un caracter cert, rezultând din faptul insusirii de către debitoare a contractului de asociere prin semnarea si ștampilarea acestuia.
In al doilea rând, creanța este lichida, cuantumul sau fiind stabilit in bani, conform prevederilor art.4 pct.4.1 din contract.
Condiția caracterului exigibil al creanței este de asemenea îndeplinita, plata indemnizației anuale trebuind a fi efectuata in transe trimestriale egale, pana la data de 30 a lunii a treia din trimestru. Creanța in cuantum de 98.147,64 lei reprezintă obligația de plata a indemnizației aferente perioadei trim.IV 2011 - trim.I si II 2012 precum si penalitățile calculate pana la data deschiderii procedurii de faliment, respectiv_ .
F. a de susținerile debitoarei referitoare la încălcarea prevederilor art.5.4 lit.c) si d) din contractul de asociere, dorim sa precizam ca nerespectarea clauzelor contractuale poate fi considerat motiv de reziliere a contractului si nu de nulitate absoluta a acestuia.
In cuprinsul art.9 pct.9.1 lit. h), se reglementează rezilierea contractului de asociere in participațiune, arătându-se ca in cazul producerii vreunuia dintre cazurile de neîndeplinire a obligațiilor contractuale prevăzute la art.5.4 din contract, "ASOCIATUL va avea dreptul sa declare contractul reziliat daca M. nu-si îndeplinește întocmai si la termenele convenite, obligațiile esențiale asumate in temeiul prezentului contract."
Prin cererea introductiva, debitoarea a solicitat doar constatarea nulității absolute parțiale a contractului de asociere, respectiv constatarea nulității absolute a clauzei prevăzute la art.4 pct. 4.1.
Rezilierea contractului produce efecte numai pentru viitor, astfel încât debitoarea trebuie să își îndeplinească obligațiile contractuale asumate pana la data rezilierii acestuia.
Prin urmare, nu suntem in prezenta unui motiv de nulitate absoluta care ar pune părțile in situația anterioara încheierii contractului.
F. a de susținerile debitoarei potrivit cărora, M. B. M. ar fi direcționat clientela către alte întreprinderi ce activează in acest domeniu, acestea nu au fost probate in nici un fel, ele neputând fi primite de către instanța pentru următoarele considerente:
In baza prevederilor art.3 alin.1 lit.m) si art. 5 alin.1 lit.g) din O.G. nr. 71/2002 privind organizarea serviciilor publice de administrare a domeniului public si privat de interes local, cu modificările ulterioare, si cele ale H.G. nr. 955/2004 pentru aprobarea reglementarilor - cadru de aplicare a O.G. nr.
71/2002, M. B. M. are in administrare cimitirele din oraș, administrare care se realizează prin Serviciul Public Ambient Urban B. M. . Astfel, prin
H.C.L. nr. 191/2011 a fost aprobat noul Regulament de funcționare a cimitirelor umane administrate de Serviciul Public Ambient Urban din subordinea Consiliului Local al M. ui B. M. .
Raportat atât la prevederile legale mai sus arătate cat si la obiectul de activitate al Serviciului Public Ambient Urban, nu se poate vorbi despre un comportament anticoncurențial al creditoarei, M. B. M. având in administrare si alte cimitire, aspect cunoscut de către debitoare la momentul perfectării contractului.
Intimata consideră că in speța sunt aplicabile prevederile Codului Civil, respectiv art.969 Cod civil, care stipulează principiul potrivit căruia contractele legal încheiate sunt legea părților si trebuie respectate ca atare.
In lumina dispozițiilor art.969 alin.1 C.civ., convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. Prin urmare, contractul se impune părților așa cum o norma juridica se impune cetățenilor. A contracta înseamnă a utiliza un instrument de drept, părțile fiind libere sa se angajeze juridic sau nu. Dar o data contractul format, trebuie executat, știut fiind faptul ca forța obligatorie a contractului nu poate fi înlăturata decât prin modalitățile expres prevăzute de lege (art.969 alin.2 C.civ.).
Prin H.C.L. nr. 280/2009 a fost numita o comisie de negociere a contractului de asociere in participațiune cu SC " D. I. " S. in vederea realizării unui obiectiv de asigurare a serviciilor funerare la cimitirul nou înființat in cartierul Pintea Viteazul aflat in administrarea Serviciului Public Ambient Urban, astfel ca societatea contestatoare a avut posibilitatea de a negocia toate clauzele contractuale, aceasta cunoscând pe deplin condițiile executării ulterioare a contractului. Ori, ar fi putut negocia în sensul diminuării indemnizației anuale sau ar fi putut refuza încheierea contractului.
Problema incertitudinii creanței la plata căreia s-a obligat debitoarea potrivit prevederilor art.4 pct.4.1 din contract, sau a neacceptării la plata, nu mai poate fi pusa in discuție din moment ce contestatoarea prin O.P. nr. 5/_ a efectuat o plata parțiala in suma de 5000 de Euro, ceea ce echivalează cu acceptarea la plata a întregii indemnizații la care s-a obligat prin contract o data cu semnarea acestuia.
Analizând actele dosarului instanța reține următoarele:
Prin încheierea nr. 4729/_ a T. ui M., la cererea debitoarei, s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței SC D. I. S. .
Înăuntrul termenului fixat de judecătorul sindic pentru înregistrarea declarațiilor de creanță, creditorul M. B. M. a depus cererea sa de înscriere la masa credală, fiind înscris în tabelul preliminar cu suma de 98.147,64 lei.
În justificarea dreptului său de creanță M. B. M. a depus contractul de asociere autentificat sub nr. 4284/_ și facturile emise în cursul derulării raporturilor contractuale.
Se constată astfel că, la data de_, M. B. M. și SC D. I.
S. au încheiat contractul de asociere nr._ având ca obiect asocierea părților în vederea exploatării în comun a suprafeței de 1.500 mp teren situat în
B. M., aflat în interiorul Cimitirului Municipal din cartierul Pintea Viteazul, în scopul construirii unei capele mortuare cu toate dotările necesare și realizării utilităților necesare unei bune desfășurări a activității.
Potrivit art. 4.1 din contract, M. B. M., proprietarul terenului adus ca aport la asociere, este îndreptățit să beneficieze, atât de folosința gratuită a unui spațiu în suprafață de 30 mp din construcția ce se va realiza de către asociatul său, cât și de o indemnizație anuală de 6 % din profitul net al activității de exploatare a capelei, dar nu mai puțin de 26.000 Euro/an, sumă plătibilă în lei la cursul BNR din ziua facturării, în tranșe trimestriale egale, până la data de 30 a lunii a III-a din trimestru. În preț este inclusă și îndemnizația la care ar fi putut avea dreptul proprietarul pentru utilizarea căilor de acces în interiorul cimitirului.
Pe parcursul derulării raporturilor contractuale, creditorul M. B.
M. a emis facturi, iar debitoarea a achitat parte din sumele pretins datorate.
Debitoarea își structurează contestația invocând atât aspecte anterioare sau concomitent încheierii contractului, cât și chestiuni ce țin de etapa ulterioară încheierii convenției dintre părți, solicitând însă, în petitul acțiunii sale, doar modificarea tabelului preliminar și constatarea nulității absolute a clauzei prevăzută la art. 4 pct. 4.1 din contract.
La termenul de judecată din data de 3 aprilie 2013, judecătorul sindic a pus în discuția părților obiectul contestației, mai întâi sub aspectul naturii nulității invocate de către debitoare și întemeiată pe cauză falsă și, în al doilea rând, din perspectiva încadrării juridice a susținerilor contestatoarei referitoare la conduita necorespunzătoare pe care a manifestat-o M. B. M. ulterior încheierii contractului.
După cum reiese și din încheierea de ședință din data de 3 aprilie 2013 (filele 245, 246 vol. I) reprezentantul societăți debitoare a arătat că înțelege să solicite doar constatarea nulității absolute a uneia dintre clauzele contractului și că, deși debitoarea ar fi putut obține rezilierea contractului de asociere pentru nerespectarea de către M. B. M. a obligațiilor ce îi reveneau acestuia, debitoarea nu înțelege să formuleze un petit de reziliere.
Sub aspectul naturii sancțiunii pe care o atrage cauza falsă, reprezentantul debitoarei a arătat că atât lipsa cauzei cât și cauza falsă se sancționează cu nulitatea absolută, întrucât cele două cazuri de nulitate se asimilează în ceea ce privește efectele și regimul juridic aplicabil. Se mai arată că, chiar și în situația în care am accepta faptul că sancțiunea falsității cauzei este nulitatea relativă, în speță, dreptul la acțiune nu este prescris. Și aceasta
deoarece momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție este determinat decisiv de descoperirea erorii, în speță, fiind reprezentat de data la care contestatoarea a realizat faptul că informațiile, furnizate de intimată și în baza cărora și-a întocmit planul de afaceri, nu corespund realității.
Astfel, urmare a lămuririlor aduse de către reprezentantul contestatoarei, instanța având în vedere și principiul disponibilității părților ce guvernează procesul civil, constată că este învestită cu soluționarea unei contestații la tabelul preliminar, modificarea acestuia fiind solicitată în contextul constatării nulității uneia dintre clauzele contractuale.
În consecință, în condițiile în care cauzele de nulitate trebuie să subziste la momentul încheierii contractului, argumentele cuprinse în contestație și care țin de conduita creditorului ulterioară încheierii contractului, nu vor fi analizate de către judecătorul sindic, atâta vreme cât această atitudine poate fi sancționată doar pe calea instituțiilor juridice ce pot fi circumscrise noțiunii de remedii ale neexecutării contractului, puse la dispoziție de către legiuitor, iar reprezentantul contestatoarei a arătat că nu înțelege să formuleze vreun petit în acest sens.
În analiza cazului de nulitate invocat de către debitoare în cuprinsul contestației sale, judecătorul sindic reține că, în mod tradițional, în literatura de specialitate și practica judiciară anterioare adoptării Noului cod civil (NCC neprevăzând ca o cerință distinctă a cauzei și pe aceea de a fi reală) s-a apreciat că actul juridic afectat de o cauză falsă este doar anulabil și nu lovit de nulitate absolută.
Având în vedere că aspectele legate de regimul nulității invocate de către debitoare au fost puse în discuția părților și că prin notele de ședință depuse de către contestatoare, aceasta, cu titlu subsidiar, admite și ipoteza nulității relative, instanța va analiza contestația pe fond, chiar dacă prin capătul de cerere formulat este învestită cu judecarea unei cereri privind constatarea nulității absolute.
Potrivit art. 966 Cod civil din 1864, obligația fondată pe o cauză falsă nu poate avea nici un efect în situația în care cauza nu este reală, ci falsă. Actul este sancționat cu nulitatea relativă, dar numai dacă sunt îndeplinite cerințele erorii viciu de consimțământ.
Jurisprudența a statuat că substanța obiectului actului juridic este constituită din acele calități ale sale care au fost determinante pentru părți sau pentru parte într-o asemenea măsură încât, dacă ar fi fost cunoscută lipsa acestora, actul juridic nu s-ar mai fi încheiat.
Debitoarea nu a probat faptul că pretinsa eroare pe care o conțin cifrele obținute de la creditoare au atârnat într-atât de mult în formarea voinței sale juridice de a încheia actul acum atacat, încât expunerea altor date ar fi influențat o nefinalizare a demersului de a contracta cu M. B. M. .
Falsa reprezentare a unor împrejurări mai puțin importante se poate constitui cel mult într-o eroare indiferentă, care nu afectează valabilitatea
actului juridic, ci poate genera eventual alte consecințe decât sancțiunea nulității.
În conținutul contractului de societate intră scopul special de a obține beneficii. Or nu putem afirma, indiferent din perspectiva căreia dintre părți am privi, că actul încheiat este lipsit de cauză sau că s-ar fi dovedit falsitatea cauzei.
Contestatoarea, în argumentarea acțiunii sale în constatarea nulității, susține neparticiparea cocontractantului său la pierderi, invocând ca și temei de drept de-abia în cuprinsul concluziilor sale și dispozițiile art. 1513 Cod civil.
Este adevărat că art. 1513 Cod civil din 1864 prevede nulitatea contractului de societate prin care totalitatea foloaselor s-ar atribui unui singur asociat sau prin care s-ar stipula ca unul sau mai mulți asociați să fie scutiți de a participa la pierderi. Aceasta nu înseamnă însă că asociații nu sunt îndreptățiți să fixeze în mod inegal participarea la pierderi.
Nu trebuie omis faptul că în indemnizația anuală pe care este datoare debitoarea să o achite intră și îndemnizația cuvenită proprietarului pentru utilizarea căilor de acces în interiorul cimitirului, astfel încât, dincolo de faptul că nu putem considera că clauza contractuală atacată reprezintă o clauză leonină atunci când vorbim despre participarea municipiului la pierderi, aceasta trebuie apreciată prin raportare la natura specială a contractului încheiat între părți.
Interzicerea clauzei leonine are ca izvor principiul egalității părților ce trebuie să stea la baza contractului.
Or în speță, contractul dintre părți este un contract administrativ, indiferent că această natură a sa derivă din calitatea de servicii publice a serviciilor funerare în scopul cărora a fost încheiat contractul, fie din regimul proprietății terenului adus ca aport de către unitatea administrativ teritorială, respectiv a cimitirului care, potrivit art. 3 alin. 4 din Legea nr. 213/1998 raportat la pct. III.10 din anexa legii, aparține domeniului public al orașului.
Așadar, fiind vorba despre un contract administrativ, principiul libertății contractuale și al egalității părților este diminuat prin subordonare față de interesul general.
În consecință, constatând că creanța pretinsă de către creditor derivă dintr-un contract a cărui valabilitate nu s-a probat a fi afectată de cauza de nulitate invocată de către debitoarea SC D. I. S., judecătorul sindic, în temeiul art. 73 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, va respinge contestația ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge
contestația formulată de către debitoarea SC D. I. S.
, cu sediul în B. M., bd. U., nr. 36A, în contradictoriu cu creditorul M. B.
M. reprezentat prin primar, cu sediul în B. M., str. Gh. Ș., nr. 37 și administratorul judiciar C. I. DE I. B. L. , cu sediul în B. M., Bd. B. nr. 5/1 .
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi, 13 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE
GREFIER
V. P.
M.
N.
D.
Red.P.V./_
T.red. M.N.D./_ /5ex.
| ← Sentința civilă nr. 1064/2013. Procedura insolvenței | Sentința civilă nr. 702/2013. Procedura insolvenței → |
|---|
