Sentința civilă nr. 3305/2013. Procedura insolvenței
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. UNIC_ *
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3305/2013
Ședința publică din data de 29 noiembrie 2013 Instanța este constituită din:
JUDECĂTOR SINDIC - M. C. B. GREFIER - T. G.
Pe rol fiind pronunțarea asupra contestației formulate de contestatoarea B. G. SA împotriva tabelului preliminar al creditorilor întocmit de lichidatorul judiciar P. O. I. în cadrul procedurii insolvenței deschisă față de debitoarea S.C. P. O. S.R.L., în conformitate cu prevederile Legii nr.85/2006.
Se constată că s-au depus la data de_ prin fax de către lichidatorul judiciar concluzii scrise.
Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea pronunțată în ședința publică din data de 22 noiembrie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 29 noiembrie 2012, când a hotărât următoarele.
JUDECĂTORUL SINDIC,
Prin contestația înregistrată inițial sub nr._, la data de 29 iulie 2011, creditoarea B.R.D. - GROUPE SOCIETE GENERALE SA prin Sucursala C. a contestat tabelul preliminar al creanțelor declarate împotriva averii debitoarei SC P. O. S. și a solicitat judecătorului sindic admiterea contestației și înscrierea sa în acest tabel cu creanța în sumă de 665.578,61 lei în categoria creanțelor garantate.
În motivarea contestației, creditoarea a arătat că la data de_ a înregistrat cererea de admitere a creanței în sumă de 665.578,61 lei echivalent a 161.610,97 euro, întemeiată pe contractul de credit nr.J922/_ . Administratorul judiciar a procedat la înscrierea creanței în tabelul preliminar, cu mențiunea provizorie, sun condiția predării documentelor solicitate și lămurirea aspectelor litigioase. Creditoarea a arătat că odată cu declarația de creanță a depus în copie contractul de credit nr.J92/_, contractul de garanție reală mobiliară pe sume de bani viitoare nr.J922/_, contractul de garanție reală mobiliară nr.J922/1/_ precum și extrasele de cont din care rezultă creanța, aferente acestor contracte. În ceea ce privește actul adițional solicitat de către administratorul judiciar, creditoarea a arătat că la contractul de credit încheiat cu debitoarea nu a fost perfectat nici un act adițional.
Creditoarea a mai susținut că înscrierea creanței sale sub condiție este netemeinică și nejustificată, având în vedere că au fost depuse toate actele care justifică creanța. De altfel, administratorul judiciar nu i-a transmis creditoarei o notificare din care să rezulte care sunt aspectele litigioase care trebuie lămurite și motivele care au stat la baza înscrierii în tabel a creanței sub condiție.
În drept, au fost invocate prevederile art.72 și 73 din Legea nr.85/2006.
Prin scriptul depus la dosar și intitulat "Concluzii scrise";, administratorul judiciar P. O. I. a arătat că solicitarea creditoarei de înscriere a creanței garantate în tabelul preliminar este întemeiată în măsura în
care creditoarea face dovada executării contractului de credit, respectiv a punerii la dispoziția debitoarei a creditului contractat. Singura modalitate de a proba executarea contractului de credit este depunerea extraselor de cont și a documentelor aferente, respectiv a ordinelor de plată. Prin depunerea la dosar a copiilor contractului de credit și a contractelor de garanție aferente creditoarea a făcut dovada existenței contractului de credit, însă nu a probat și executarea obligațiilor contractuale asumate, respectiv punerea la dispoziția debitoarei a sumelor împrumutate prin contractul de credit.
Administratorul judiciar a arătat că prin adresa nr.3018/_ i-a solicitat creditoarei să depună toate documentele care privesc contractul de credit nr.J922, inclusiv extrasul de cont, însă aceasta nu a dat curs solicitării.
De asemenea, prin concluziile scrise depuse la dosar la data de 4 octombrie 2011, administratorul judiciar a solicitat respingerea contestației formulate de creditoarea B.R.D. G.S.G. SA, arătând că creditoarea nu a depus la dosar extrasele de cont solicitate, fiind înregistrate doar niște note de calcul, fără calculul dobânzilor și penalităților. La data de_ creditoarea a depus la dosar un referat prin care arată modul de calcul a dobânzii penalizatoare și extrasul unui alt cont, fără nici o legătură cu contul curent în care, potrivit contractului J922/_, trebuia acordat creditul. În acest extras de cont apare o creditare și o debitare automată a contului cu suma de 135.000 euro, debitarea fiind realizată de către B.R.D. către B.R.D. pentru recuperare sume factoring P.
O., fără vreo legătură cu obiectul contractului de credit nr.J922/_, contractul fiind destinat în exclusivitate pentru finanțarea activităților cu caracter sezonier. Acest fapt dovedește că creditoarea nu a executat contractul nr.J922/_, suma de 135.000 euro nefiind pusă la dispoziția debitoarei.
Administratorul judiciar a arătat că atâta timp cât creditoarea nu a solicitat înscrierea în baza unui alt titlu sau în baza unui alt temei juridic înscrierea în tabelul preliminar de creanțe, nu a procedat la verificarea unei atare cereri sau a altor titluri pentru simplul fapt că creditoarea nu a solicitat aceasta și nici nu a depus un alt titlu pe care să-și întemeieze creanța.
Prin sentința civilă nr.5104/12 octombrie 2011 pronunțată de Tribunalul Specializat C., a fost respinsă ca neîntemeiată contestația la tabelul preliminar al creanțelor debitoarei SC P. O. S. formulată de contestatoarea SC
B. - Groupe Societe Generale SA prin Sucursala C. în contradictoriu cu debitoarea SC P. O. S. prin lichidator judiciar S.P. P. O. I. și s-a dispus radierea creditoarei contestatoare din tabelul preliminar al creanțelor debitoarei SC P. O. S. .
Prin decizia civilă nr.10245/7 decembrie 2012 pronunțată de C. ea de Apel C., a fost admis recursul declarat de recurenta B. - Groupe Societe Generale SA împotriva sentinței civile nr.5104/12 octombrie 2011 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C., care a fost casată, dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. Prin decizia menționată, instanța de control judiciar a apreciat că este necesară administrarea probei cu expertiza contabilă, pentru a se clarifica dacă împrumutul în valoare de 135.000 euro a fost virat în contul debitoarei, modul de utilizare a creditului și dacă debitoarea a efectuat eventuale plăți în vederea rambursarii acestui împrumut, ținând cont și de raporturile juridice constituite de părți în baza altor acte juridice.
Pe rolul instanței, cauza a fost înregistrată în rejudecare sub nr._
*.
Analizând contestația formulată prin prisma dispozițiilor legale în
vigoare și a probelor administrate, judecătorul sindic constată următoarele.
Prin sentința civilă nr.3435/18 mai 2011 pronunțată de Tribunalul Specializat C. în dosarul nr._ s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței în formă generală împotriva debitoarei SC P. O. S., fiind desemnat administrator judiciar practicianul in insolventa P. O. SPRL. Prin aceeași
sentință, a fost stabilit termenul limita pentru depunerea cererilor de admitere a creanțelor asupra averii debitoarei la data de 20 iulie 2011, iar termenul limită pentru soluționarea eventualelor contestații și afișarea tabelului definitiv al creanțelor la data de 7 septembrie 2011.
Prin declarația de creanță înregistrată la data de 28 iunie 2011, creditoarea SC B. - Groupe Societe Generale SA a solicitat înscrierea în tabelul de creanțe asupra averii debitoarei SC P. O. S. cu o creanță garantată în cuantum de 665.578,61 lei, echivalent a 161.610,97 euro la cursul de schimb din data de 18 mai 2011, creanță născută din contractul de credit nr. J922 încheiat la data de 18 octombrie 2007, executarea contractului fiind garantată prin două contracte de garanție reală mobiliară (contractul de garanție reală mobiliară nr. J922 /1 din 18 octombrie 2007 și contractul de garanție reală mobiliară pe sume de bani viitoare nr. J922 /2 din 18 octombrie 2007).
Creditoarea B. - Groupe Societe Generale SA a fost înscrisă în tabelul preliminar de creanțe cu suma de 665.578,61 lei, echivalent a 161.610,97 euro, cu titlu de creanță provizorie, sub condiția predării documentelor solicitate și lămurirea aspectelor litigioase. In acest context a fost formulata prezenta contestatie, creditoarea sustinand ca întreaga creanță declarată ar fi trebuit sa fie înscrisă ca și creanță garantată, neafectată de vreo modalitate.
Examinând înscrisurile depuse în probațiune, anexate declarației de creanță, celelalte înscrisuri depuse la dosar precum și raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză de expert Leuce Viorica, judecătorul sindic reține următoarele.
Potrivit contractului de credit nr. J 922 încheiat la 18 octombrie 2007 între B. - Groupe Societe Generale SA și debitoarea SC P. O. S., banca a acordat debitoarei un credit cu descoperire de cont în valoare totală de 135.000 euro, cu rambursare lunară în rate egale, pe o perioadă de 12 luni de la data punerii la dispoziție a creditului, credit având ca destinație finanțarea activităților cu caracter sezonier.
În conformitate cu dispozițiile art.1 și 2 din Capitolul II din contract, creditul este pus la dispoziția clientului în contul său curent, iar utilizarea creditului acordat se face prin debitarea contului curent al debitoarei_ E130SV39069201300, după ce clientul va prezenta băncii documentele necesare pentru efectuarea plăților interne sau externe.
Din adresa nr.19548/5 iunie 2011 emisă de B. - Groupe Societe Generale SA rezultă că debitoarea deține două conturi deschise la această unitate bancară: contul_ E130SV62856641300, deschis la data de_ și contul_ E130SV39069201300, deschis la data de_ .
Din extrasul bancar aferent contului_ E130SV62856641300 reiese că la data de 19 octombrie 2007 acest cont a fost creditat de bancă cu suma de
135.000 euro, iar la aceeași dată contul a fost debitat de bancă cu aceeași sumă, care a fost virată în contul_ E130DD50442101300, cu titlu de "recuperare sume factoring P. O. ";. Creditoarea contestatoare nu a contestat împrejurarea că suma împrumutată debitoarei SC P. O. S. în baza contractului de credit nr. J 922/18 octombrie 2007 nu a fost virată în contul curent al debitoarei, ci în contul_ E130SV62856641300 și a fost utilizată pentru stingerea datoriei debitoarei izvorâtă din contractul de factoring nr.847/30 aprilie 2007.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză de expert Leuce Viorica, suma acordată în baza contractului de credit nr. J 922 / 18 octombrie 2007 a fost retrasă de către bancă în baza prevederilor art.XVIII (3) din Contractul de factoring nr.847/_, neexistând nici un alt document prin care să se fi efectuat operațiunea. Operațiunea de debitare a contului_ E130SV62856641300 cu suma de 135.000 euro cu explicația "recuperare sume factoring"; a fost reflectată și în nota contabilă nr.4029/_ din evidența contabilă a debitoarei.
Din raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză rezultă că au fost achitate în favoarea creditoarei de către debitoare mai multe sume de bani, reprezentând rate de credit și dobânzi aferente, în sumă totală de 21.678,74 euro, la date succesive, în perioada_ -_ . Din totalul de șapte plăți efectuate în acest sens, cinci au fost efectuate din inițiativa debitoarei, pe bază de foi de vărsământ și ordine de plată, iar în două cazuri banca a uzat de drepturile conferite de art.4 Capitolul X din contractul de credit nr. J 922 / 18 octombrie 2007. Potrivit acestei clauze contractuale, Banca este autorizată de client ca în cazul nerambursării la scadență a creditului, neplății la scadentă a dobânzilor sau a altor sume în temeiul prezentului contract, să debiteze automat contul curent al acestuia cu sumele necesare rambursării creditului acordat, plății dobânzilor și a altor sume datorate potrivit prezentului contract.
În sfârșit, conform concluziilor raportului de expertiză contabilă, suma datorată de SC P. O. S. băncii la data deschiderii procedurii insolvenței este de 161.024,55 euro, formată din: 114.962,40 euro sold credit; 9.522,98 euro dobândă curentă; 767,94 euro comision gestiune și 35.771,23 euro dobândă penalizatoare, suma fiind stabilită pe baza înscrisurilor puse la dispoziția expertului de către creditoarea contestatoare. Din răspunsul la obiecțiuni reiese că debitoarea prin lichidator judiciar a dat curs parțial solicitării expertului privind punerea la dispoziție a materialului documentar în vederea efectuării expertizei, oferind doar o parte din materialele solicitate. De asemenea, expertul a constatat că din evidența contabilă a SC P. O. S. lipsesc înregistrări ale extraselor de cont eliberate de B. G. SA.
Pornind de la dispozițiile art.1576 cod civil (1864), doctrina juridică a definit împrumutul de consumație (împrumutul propriu-zis) ca fiind un contract prin care o persoană, numită împrumutător, transmite în proprietatea unei alte persoane, numită împrumutat, o câtime de lucruri fungibile și consumptibile cu obligația pentru acesta din urmă de a restitui la scadență o cantitate egală de bunuri de același gen și calitate, contractul de împrumut fiind un contract real care nu se poate naște valabil fără tradițiunea lucrului de la împrumutător la împrumutat.
Având în vedere aspectele de fapt expuse anterior, astfel cum au fost stabilite în baza probațiunii administrate, se constată faptul că între părțile în litigiu, respectiv creditoarea contestatoare și debitoarea falită, a fost încheiat un contract de împrumut de consumație, în baza căruia suma stabilită de părți a fost pusă la dispoziția debitoarei. Acest contract a fost în mod valabil încheiat și a fost totodată executat de către creditoare.
Este adevărat că suma ce a făcut obiectul contractului nu a fost virată în contul curent al debitoarei specificat în contractul de credit (_ E130SV39069201300), ci într-un alt cont bancar (_ E130SV62856641300), deschis tot pe numele debitoarei, la data de_, adică în ziua următoare datei la care a fost încheiat contractul de credit, însă acest aspect rămâne fără relevanță în ceea ce privește încheierea valabilă a contractului de credit, întrucât suma a fost transferată în proprietatea debitoarei, chiar dacă a fost virată într-un alt cont bancar al acesteia, neputându-se susține în mod pertinent că nu ar fi fost realizată tradițiunea lucrului de la împrumutător la împrumutat. Ar fi putut fi pusă în discuție cel mult o executare necorespunzătoare, cu încălcarea clauzelor contractuale, a obligației băncii de a pune creditul acordat la dispoziția clientului (virarea sumei de bani într-un alt cont decât cel menționat în contract), însă debitoarea nu a criticat modul de executare a obligației băncii, anterior deschiderii procedurii insolvenței. De asemenea, din plățile efectuate de către debitoare în mod voluntar în contul obligației sale de restituire (la datele de _
,_ ,_ ,_ și_ ) se poate deduce (prezumție simplă, judecătorească) faptul că debitoarea a confirmat practic executarea contractului de către creditoare și a apreciat că în mod valabil s-a născut în sarcina sa obligația de restituire a sumei împrumutate.
În același timp, deși creditul acordat nu a fost utilizat conform destinației menționate în contract, ci a fost folosit pentru stingerea unei alte datorii ale aceleiași debitoare, izvorâte dintr-un contract de factoring, nu este mai puțin real că respectivul contract de credit, pe care s-au întemeiat pretențiile creditoarei, a fost executat de către unitatea bancară la momentul creditării contului debitoarei cu suma de 135.000 euro, iar utilizarea ulterioară a sumei de bani, respectiv debitarea contului debitoarei cu aceeași sumă în scopul acoperirii unei alte datorii a acesteia, apare ca o operațiune ulterioară.
Debitoarea ar fi avut posibilitatea de a contesta această ultimă operațiune, ca fiind contrară prevederilor art.2 Capitolul II din contractul de credit nr. J 922 / 18 octombrie 2007, dispoziții conform cărora utilizarea creditului se va face prin debitarea contului curent al clientului, iar punerea la dispoziție a creditului se va face după ce clientul va prezenta băncii documentele necesare pentru efectuarea plăților, în condițiile în care creditul era acordat în exclusivitate pentru finanțarea activităților cu caracter sezonier, însă nu a uzat de această posibilitate, ci dimpotrivă, a executat la rândul său parțial contractul de credit încheiat, efectuând plăți pentru stingerea obligației de restituire a împrumutului, ceea ce are semnificația acceptării modului în care banca a înțeles să execute contractul încheiat.
În raport de cele expuse, judecătorul sindic apreciază că obligația de restituire a sumei împrumutate s-a născut în mod valid în sarcina debitoarei în baza contractului de credit nr. J 922 / 18 octombrie 2007, iar debitoarea mai datora la data de 18 mai 2011 (data deschiderii procedurii insolvenței față de debitoare) suma de 161.024,55 euro, adică 663.163,50 lei la cursul BNR din data de 18 mai 2011 - 1 euro = 4,1184 lei. Din acest punct de vedere, judecătorul sindic reține că nu prezintă relevanță faptul că unele din plățile parțiale (cele din_ și_ ) nu au fost evidențiate în contabilitatea debitoarei și nici faptul că în aceeași contabilitate nu au fost făcute înregistrări ale extraselor de cont eliberate de B. G. SA, întrucât pe de o parte debitoarea era ținută de obligația de restituire a creditului acordat, iar stingerea parțială a datoriei sale (stabilită pe baza înscrisurilor prezentate de creditoare) îi profită, iar pe de altă parte, faptul că debitoarea nu și-a înscris în contabilitate unele operațiuni (cum au fost transferurile automate de sume de bani operate de bancă la datele de_ și_ ) nu poate produce efecte în favoarea debitoarei, ci doar în contra sa.
Întrucât prin declarația de creantă, creditoarea a solicitat înscrierea la masa credală cu suma de 161.610,97 euro, echivalent a 665.578,61 lei, iar din concluziile raportului de expertiză contabilă, necontestate de către creditoare, rezultă că debitoarea datora la data deschiderii procedurii doar suma de 161.024,55 euro, adică 663.163,50 lei la cursul BNR din data de 18 mai 2011, judecătorul sindic constată că este întemeiată în parte contestația formulată, astfel că în temeiul art. 73 din Legea nr. 85/2006, contestația urmează să fie admisă în parte, cu consecința înscrierii creditoarei în tabelul definitiv de creanțe asupra averii debitoarei cu suma de 663.163,50 lei, echivalent a 161.024,55 euro, cu titlu de creanță garantată provizoriu, până la evaluarea bunurilor aduse în garanție.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Admite în parte contestația formulată de contestatoarea SC B. - Groupe Societe Generale SA prin Sucursala C., cu sediul în C. -N., str. B- dul 21 D. 1989, nr. 81-83, jud. C., împotriva tabelului preliminar al creanțelor asupra averii debitoarei SC P. O. S. întocmit de lichidatorul judiciar P. O. I. .
Dispune înscrierea creditoarei în tabelul definitiv de creanțe asupra averii debitoarei cu suma de 663.163,50 lei, echivalent a 161.024,55 euro, cu
titlu de creanță garantată provizoriu, până la evaluarea bunurilor aduse în garanție.
Executorie.
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 29 noiembrie 2013.
JUDECĂTOR SINDIC,
GREFIER,
M. C. B.
T.
G.
Red./dact./MCB/3 ex./_
| ← Sentința civilă nr. 582/2013. Procedura insolvenței | Decizia civilă nr. 10007/2013. Procedura insolvenței → |
|---|
