Sentința civilă nr. 453/2013. Acțiune în anulare. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S. IZAT C. DOSAR NR._ /a7
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR. 453/2013
Ședința publică din data de 15 februarie 2013 Instanța este constituită din:
JUDECĂTOR SINDIC: V. LAURA OROS GREFIER: A. Z.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii acțiunii în anulare formulată împotriva pârâților SC N. S. prin administrator special V. R. și S. V. de către administratorul judiciar C.I.I. L. M. în carul procedurii insolvenței debitoarei SC
N. S., în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la dosar s-au înregistrat de către reclamantă, la data de 14 februarie 2013 și de către pârâți, la aceiași dată, concluzii scrise.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 8 februarie 2013, mersul acestora și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când judecătorul sindic, pentru a da posibilitatea părtilor să depună concluzii scrise, a amânat pronuntarea pentru data de azi.
JUDECĂTORUL SINDIC,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea, înregistrată pe rolul acestui tribunal la_, lichidatorul judiciar C. L. M. al debitoarei S.C. N. S.R.L. a chemat in judecată pe pârâta
S.C. N. S.R.L., prin administrator special V. R. și cu pârâtul S. V., solicitând tribunalului ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea antecontractului de vânzare-cumparare încheiat la data de_ ce are ca obiect vânzarea terenului în suprafață de 5.800 mp situat în extravilanul localității Sânnicoara, jud. C., parcela 1136/2 din tarlaua 29, înscrisă în TP 3166/3349 din_ eliberat de Comisia Județeană C. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, restituirea prețului încasat de către vânzător.
În motivarea cererii, lichidatorul judiciar a arătat că între pârâta de rang 1 și pârâtul de rang 2 a fost încheiat în_ antecontractul de vânzare-cumpărare a cărui anulare face obiectul prezentei acțiuni. Prin antecontract, pârâta de rang 2 se obligă să vândă pârâtei de rang 1, terenul în suprafață de 5.800 mp, în schimbul prețului total de 100.000 euro, preț ce a fost stabili că se va achita în patru rate egale a câte 25.000 euro fiecare, cu scadența de plată stabilită astfel: suma de 25.000 euro, până la data de_ ; suma de 25.000 euro până la data de_ ; suma de 25.000 euro până la data de_ ; suma de 25.000 euro până la data de_, dată la care,
"vânzătorii" declară că sunt de acord să se încheie și contractul de vânzare cumpărare în formă autentică. Potrivit aceluiași contract, pârâtul de rang 2 (vânzătorul) se mai obligă la un alt termen pentru încheierea contractului de vânzare cumpărare în formă autentică, adică pentru data de_, iar pârâta de rang 1 la cu totul alt termen, adică pentru data de_ .
Lichidatorul judiciar a mai arătat că documentele care i-au fost puse la dispoziție, de către societatea debitoare, sunt: în original antecontractui de vânzare
cumpărare sub semnătura privată, purtând mențiunea că este încheiat la data de_ ; notificarea nedatată prin care rezultă invitația la notar adresată de către vânzător cumpărătorului, pentru ziua de_, ora 12, în scopul achitării restului de preț și a încheierii contractului de vânzare cumpărare autentic, iar în copie. un alt exemplar din antecontractului de vânzare cumpărare sub semnătura privată, diferit de cel prezentat în original, în sensul că nu este datat și îi lipsește mențiunea privind cursul monedei EURO la care se va face plata; o notificare nedatată, din conținutul căreia rezultă invitația la notar adresată de către vânzător cumpărătorului, pentru ziua de_ ora 12, în scopul achitării restului de preț și a încheierii contractului de vânzare cumpărare autentic. Ca un element de noutate față de antecontract, într-una din aceste notificări apare o nouă dată la care vânzătorul s- ar fi obligat să se prezinte la semnarea contractului de vânzare cumpărare autentic, mai exact data de_, actul adițional nr. 1/_ la antecontractul de vânzare cumpărare din_, prin care părțile de comun acord au hotărât rezilierea antecontractul ui de vânzare cumpărare, cu consecința pierderii sumelor achitate până la acea dată, iar lucrările de reabilitare a terenului să rămână în proprietatea pârâtului de rang 2, trei dispoziții de plată, astfel: nr. 1/_ emisă pentru suma de 91.897,5 lei; nr. 1/_ emisă pentru suma de 104.587 lei; nr. 1/_ emisă pentru suma de 103.190 lei și titlul de proprietate nr. 3166/3349, emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pe numele Secară Simion.
Antecontractul încheiat între S.C. N. S.R.L și Secară V. în data de_ este nul întrucât a fost încheiat în frauda creditorilor societății comerciale. Potrivit art. 85 alin. (3) raportat la art. 79 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu privire la actele încheiate de către debitor în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolvenței se instituie o prezumție relativă de fraudă în dauna creditorilor. Frauda nu trebuie dovedită, ci doar afirmată, debitorul sau co- contractantul său urmând a răsturna prezumția, pentru a păstra intactă tranzacția făcută în perioada «suspectă». Deși antecontractul dintre cei doi pârâți a fost încheiat în data de_ și s-ar putea aprecia că nu se înscrie din punct de vedere temporal în câmpul de aplicare al prezumției legale, reclamanta consideră că totuși poate intra sub incidența art. 79, întrucât executarea antecontractului a avut loc, în cea mai mare parte, în intervalul de timp prevăzut de acest articol (deschiderea procedurii insolvenței a avut loc la data de_, iar plățile a două din trei tranșe s-au efectuat în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii de insolvență).
Mai mult, actul adițional nr. 1, prin care părțile de comun acord convin rezilierea antecontractului, s-a încheiat la data de_, ori practic, această decizie a imprimat operațiunii un caracter dăunător pentru creditorii societății. Caracterul păgubitor pentru creditorii societății comerciale este evident și datorită valorii mari pe care societatea a achitat-o unei persoane fizice, valoare pierdută mult prea ușor de către administratorul societății, care, deși cunoștea starea financiară a societății, precum și posibilitatea ca sumele pe care le aștepta să fie decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate C., să le primească cu întârziere, sau deloc (ținând cont de faptul că a fost reziliat contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate C., nu avea cum să aștepte decontarea de la aceasta), totuși a încheiat această tranzacție.
Încheierea contractului prejudicios, respectiv ieșirea din patrimoniul societății a sumei de 299.674,50 iei (echivalentul a 75.000 EUR), prin rezilierea convențională a antecontractului, nu poate fi atribuită unei neglijențe din partea pârâtei de rang 1, ci relei-credințe a acesteia manifestată în intenția directă de a frauda ceilalți creditori ai societății. În plus, analizând actele puse la dispoziție, se observă cu ușurință caracterul fraudulos al actelor, caracter ce rezultă din următoarele. Astfel, nu este
îndeplinită condiția de valabilitate esențială într-un act juridic translativ de proprietate, și anume aceea ca cel ce se obligă să fie titularul dreptului subiectiv de proprietate, fapt ce rezultă din următoarele: din actele prezentate nu rezultă calitatea de proprietar și implicit aceea de vânzător a pârâtului de rang 2, deși se identifică drept moștenitor al defunctului Secară Simion (titular în Titlul de proprietate), și nici faptul că acesta ar fi singurul proprietar de drept al terenului, există indicii clare că toate actele au fost încheiate aproximativ în același timp, întrucât în contabilitatea societății înregistrarea Dispozițiilor de plată a fost efectuată doar în 2012, deși aparent acestea au fost emise în_ ,_ și_, majoritatea actelor nu au fost datate (unul dintre antecontractele de vânzare cumpărare, cele două notificări), actele au fost întocmite cu greșeli de ortografie care se perpetuează de la un document la altul, ori ele au fost redactate la date diferite, astfel că este greu de crezut că se poate face exact aceeași greșeală de ortografie făcută anterior.
Din conținutul antecontractelor de vânzare cumpărare rezultă două date la care se obligă pârâtul de rang 2 (vânzătorul), pentru prezentare la notar și anume: data de_ și_, și o altă dată la care se obligă pârâta de rang 1 (cumpărătoarea), adică la data de_ . De aici rezultă și ambiguitatea cu care au fost întocmite actele. Tot din conținutul antecontractelor de vânzare cumpărare rezultă că părțile convin ca în situația neachitării ratelor la termenele convenite, prezentul antecontract va fi rezoluționat și nu va produce nici un efect, ceea ce presupune ca părțile să fie repuse în situația avută anterior încheierii antecontractului de vânzare cumpărare. În următoarea frază însă, contrazic această convenție și stabilesc clauze penale în sarcina fiecăruia. Deși părțile de comun acord au încheiat actul adițional nr. 1 din_, prin care de data acesta reziliază antecontractul de vânzare cumpărare (nu-l rezoluționează așa cum au convenit inițial prin antecontract) cu consecința că sumele deja achitate de cumpărătoare până la acea dată și lucrările de reabilitare a terenului să rămână în proprietatea vânzătorului, totuși au fost emise cele două notificări prin care vânzătoarea invită cumpărătoarea la notar, ulterior încetării antecontractului, în scopul achitării diferenței de preț. Analizând conținutul notificării prin care pârâta de rang 2 (vânzătorul) invită ia notar pe pârâta de rang 1 (cumpărător), pentru data de_ ora 12, se consideră că: vânzătorul și-a exprimat în mod clar intenția de a accepta diferența de preț, deși nu s-a încadrat în limita de timp stabilită convențional, și de a semna actul autentic, vânzătorul a revocat hotărârea sa exprimată prin actul adițional nr. 1 din_ . Ca o concluzie, deși pârâtul de rang 2 (vânzător) și-a arătat disponibilitatea pentru o nouă negociere, pârâta de rang 1 (cumpărător), în mod suspect nu a întreprins nici un demers în vederea obținerii unui termen de grație pentru a achita diferența de preț și a dobândi bunul antecontractat, al cărui preț fusese achitat în proporție de 75 %.
Toate operațiunile juridice menționate, care implică antecontractul de vânzare cumpărare și plățile din partea societății debitoare nu au fost reflectate în contabilitate conform datelor înscrise pe acestea, ci au fost reflectate mult mai târziu. Potrivit balanței de verificare încheiată de societatea debitoare pentru luna mai 2011 (predată de administratorul soc. debitoare conform PV de predare primire din _
), precum și a fișei analitice cont 462, listată la data de_, a constatat următoarele. Cu data de_ a fost înregistrat în contabilitate antecontractul de vânzare cumpărare cu suma de 407.440 lei, în condițiile în care acesta a fost datat_ . Pe de altă parte suma de 407.440 lei nu reprezintă echivalentul a 100.000 euro la data de _
, când cursul valutar a fost de 3,6759 lei/euro ci reprezintă echivalentul acestei sume la cursul valabil pentru data de_ . Cu data de_, au fost înregistrate în contabilitate plăți către Secară V. în sumă de 305.580 lei în condițiile în care suma
rezultată din cele 3 dispoziții de plată este de 299.674,50 lei; dispoziția de plată către casierie nr. 1 din_ pentru suma de 91.897,50 lei, dispoziția de plată către casierie nr. 1 din_ pentru suma de 104.587 lei, dispoziția de plată către casierie nr. 1 din_ pentru suma de 103.190 lei.
Dispozițiile de plată au fost întocmite la cursul valutar valabil pentru fiecare dată înscrisă pe acestea, și după cum se poate observa toate au nr. 1. Suma de 305.580 lei, reprezintă echivalentul a 75.000 euro la un curs valutar de 4,0744 lei/euro valabil pentru data de_ . Ulterior, societatea debitoare, i-a pus la dispoziție alte balanțe de verificare aferente anului 2011, și o fișă cont 462 listată la data de_, care nu seamănă cu cele predate anterior. Din analiza acestora, s-a concluzionat că au fost refăcute înregistrările contabile, și datate_, de această dată fiind înregistrată ca plată suma de 299.674,50 lei, rezultată din însumarea dispozițiilor de plată. Tot cu data de_, se scoate din evidențele contabile antecontractul de vânzare cumpărare și implicit plățile efectuate de societate, pe un cont de cheltuială. Pe de altă parte, întrucât nu cunoaște dacă la cele două momente la care promitentul vânzător a invitat cumpărătoarea la semnarea contractului în formă autentică avea acte apte de întabulare, se poate presupune că nici vânzătorul nu a fost de bună- credință. În aceste condiții, consideră că a existat, cel puțin din partea debitoarei, intenția de fraudare a creditorilor în chiar momentul încheierii actelor (moment care urmează a fi stabilit în proces), societatea debitoare având reprezentarea stării sale de insolvență pe cale de a se produce, prin diminuarea activului societății.
În ce privește calitatea procesuală activă și pasivă, s-a arătat că acțiunea a fost formulată în temeiul art. 20 alin. 1 lit. h, art. 85 alin. (5) și (6) din Legea 85/2006. Potrivit acestor texte legitimarea procesuală activă în acțiunile în anulare a actelor frauduloase aparține administratorului judiciar și, respectiv lichidatorului, iar calitatea procesuală pasivă aparține debitorului și, după caz, cocontractantului său.
În drept, actiunea a fost întemeiată pe dispozitiile art. 79, art. 81 si art. 85 din Legea nr. 85/2006.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta S.C. N. S.R.L., prin administrator special V. R. a solicitat respingerea acțiunii in anulare ca netemeinica si nelegală, arătând în apărare că în data de_ s-a incheiat antecontractul de vanzare- cumparare pentru terenul in suprafața de 5.800 mp situat in extravilanul localității Sannicoara, jud. C., parcela 1136/2 din tarlaua 29, inscrisa in TP 3166/3349 din_ eliberat de Comisia Județeană C. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Temeiul de drept invocat de administratorul /lichidatorul judiciar in acțiunea formulata este art. 79 din legea nr. 85/2006, invocandu-se astfel faptul ca transferul de proprietate realizat a fost un act fraudulos incheiat in dauna creditorilor. Raportat la temeiul de drept invocat, pârâta a arătat că termenul de trei ani anterior deschiderii procedurii insolventei, termen la care se raportează anularea actelor frauduloase este un termen imperativ care nu poate fi nici presupus, nici apreciat, nici de instanța de judecata si nici de administratorul judiciar. Calcularea termenul de trei ani anteriori deschiderii procedurii se calculează prin raportare directa la data când s-a dispus deschiderea procedurii insolventei pentru debitoarea al cărui transfer se analizează si data actului a cărui anulare se soluționează. In cazul de fata, data încheierii antecontractului este_, iar data deschiderii procedurii insolventei pentru debitoarea S.C. N. S.R.L. este decembrie 2011. In considerarea acestui aspect se poate concluziona ca actul a cărui anulare se cere a fost incheiat anterior perioadei sancționabile astfel incat acțiunea o apreciază a fi inadmisibila.
O alta condiție pe care acțiunea formulata nu o îndeplinește pentru a fi admisibila este intenția de fraudare a creditorilor debitoarei. Si aceasta intenție trebuie sa fie analizata in primul rând prin raportare la termenul de trei ani stabilit
de lege pentru analiza demersurilor si actelor anulabile ale debitoarei. Daca actul juridic a cărui anulare se cere a fost încheiat anterior termenului de 3 ani calculați de la data deschiderii procedurii, cu certitudine, nici intenția de fraudare a creditorilor nu se include in acest termen imperativ stabilit de lege. Caracterul fraudulos al actului, caracter invocat de administratorul judiciar a exista in prezenta speța dedusa judecații se apreciază ca nu a fost si nu poate fi dovedit. Încheierea actelor de către o societate comerciala este făcuta de reprezentanții sai legali care asigura managementul efectiv al societății. Capacitățile si calitățile de administrare isi pun amprenta pe fiecare act încheiat asa incat managementul poate sa fie mai mult sau mai puțin performant. Nu trebuie insa omis ca redresarea financiara a societății poate sa determine încheierea unor acte si documente care sa nu fie întotdeauna cele mai favorizante pentru societatea reprezentata. Contractul de fata, cu certitudine, a fost încheiat pentru a ajuta la redresarea financiara a debitoarei, pentru implementarea unui management de extindere a activității debitoarei.
Acțiunea formulata de administratorul judiciar se fundamentează pe presupuneri si supoziții încercând sa se facă o analiza a modalității de redactare a antecontractului. Administratorul judiciar susține dintr-o eroare ca cele doua antecontracte au prevederi diferite si ca data de reziliere a antecontractului a fost diferit stabilita. Se poate remarca cu certitudine o inadvertența in încheierea antecontractului cu privire la eventuala data de încheiere în forma autentica a contractului de vanzare-cumparare referitor la terenul-obiect al antecontractului. Data de_ este menționata in ambele contracte ca si data de încheiere a contractului in forma autentica, iar data de_ este stabilita ca si data pentru intabularea terenului. Atât timp cat terenul nu era intabulat, încheierea in forma autentica a contractului nu se putea realiza astfel incat orice alte susțineri ale administratorului judiciar cu privire la necorelarea de termene din cele doua antecontracte apar a fi ca lipsite de sens. De altfel, nici data de_ nu mai prezintă relevanta in condițiile in care ratele stabilite prin voința părtilor, negociate si insusite nu au fost respectate. Relevanta, in speța de fata, prezintă disp. art. 969 C. Civ. sub incidența căruia s-a încheiat antecontractul/antecontractele in discuție.
Daca voința părtilor manifestata a fost in sensul de a se rezilia antecontractul pentru neplata ratelor cu pierderea avansului de către parata, toata interpretarea si consecințele acestui contract se raportează la clauzele negociate. Faptul ca anul 2008 a fost anul de dezvoltare a activităților imobiliare este un fapt recunoscut de condițiile economiei de piața. In acest context trebuie analizat si antecontractul încheiat cu dorința expres manifestata a cumpărătoarei, neindeplinirea obligațiilor de plata asumate apărând ca o consecința a acestor aspecte.
Raportat la antecontractul încheiat se apreciază ca mai poate fi pus in discuție inca un aspect si anume a faptului ca, in situația de fata nu avre de-a face propriu-zis cu un transfer de proprietate, antecontractul referindu-se doar la o obligație de a face, respectiv de a se perfecta pe viitor actul autentic. In aceste condiții se pune in discuție si daca acțiunea de anulare a unui transfer de acest fel poate fi supusa art. 79 si 81 din Legea nr. 85/2006. Faptul ca actele contabile au fost făcute la o alta data decât s-ar fi impus, conform dispozițiilor legale in vigoare, este doar o susținere a administratorului judiciar. Nu se poate omite insa ca exista dispoziții legale care permit îndreptarea erorilor de înregistrare contabila, iar sancțiunea pentru astfel de erori nu o reprezintă sub niciun fel formularea acțiunilor de anulare a "transferurilor" considerate frauduloase. Reglementările contabile din 17 noiembrie 2005 conforme cu Directiva a VII-a a Comunităților Economice Europene prevăd faptul ca corectarea erorilor constatate in contabilitate se efectuează pe seama rezultatului reportat, fapt ce s-a realizat si in situația debitoarei in insolventa, iar TAS la Cap. 8 "Profitul net sau
pierderea neta a perioadei, erori fundamentale si modificări ale politicilor contabile", analizat in "Ghid pt. înțelegerea si aplicarea SIC - IAS 8" editat de CECCAR, 2004, menționează ca erorile apărute o data cu intocmirea situațiilor financiare aferente uneia sau mai multor perioade anterioare pot fi descoperite in perioada curenta, ceea ce ne duce, cu certitudine la concluzia ca erorile pot sa fie descoperite, evidențiate si corectate in anul curent sau in perioada următoare.
Prin precizarea de acțiune depusă la dosar la_, lichidatorul judiciar C. L.
M. al debitoarei S.C. N. S.R.L. a solicitat ca pe lângă petitele din acțiunea inițială, prin sentința ce se va pronunța să se dispunăi și Anularea Actului adițional nr. 1/_ la Antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la_, între cei doi pârâți, ce are ca obiect reziliere Antecontract de vânzare cumpărare.
În motivare reclamanta a arătat că N. S.R.L., (pârâta de rang 1) a încheiat cu SECARA V. (pârâtul de rang 2) un antecontract de vânzare cumpărare prin care pârâtul de rang 2 vinde pârâtei de rang 1, terenul în suprafață de 5.800 mp situat în extravilanul localității Sânnicoara, jud. C., parcela 1136/2 din tarlaua 29, înscrisă în TP 3166/3349 din_ eliberat de Comisia Județeană C. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Ulterior a fost încheiat actul adițional nr. 1/_ la antecontractul de vânzare cumpărare, prin care a fost reziliat antecontractul de vânzare cumpărare încheiat de părți. Atât actul adițional cât și antecontractul de vânzare cumpărare sunt simulate. Scopul încheierii acestui act adițional cât și a antecontractului de vânzare cumpărare a fost aceia de a se crea o aparență de cumpărare de către societatea debitoare, pentru că, în realitate, pârâta de rang 1 a încheiat actul adițional și antecontractul de vânzare cumpărare în scopul de a justifica avansurile de trezorerie, ridicate din societate, fapt ce prejudiciază creditorii societății. Prin încheierea Actului adițional nr. 1/_ la antecontractul de vânzare cumpărare din_, când părțile de comun acord au hotărât rezilierea antecontractului de vânzare cumpărare, cu consecința pierderii sumelor achitate până la acea dată, iar lucrările de reabilitare a terenului să rămână în proprietatea pârâtului de rang 2, s-a realizat actul de voință a pârâtei de rang 1, de a frauda interesele creditorilor societății, întrucât la acea dată cunoștea sau putea să cunoască și să prevadă pericolul iminent de intrare în insolvență a acesteia.
Actul adițional nr. 1/_ este nul deoarece prin încheierea acestuia se simulează rezilierea Antecontractului de vânzare cumpărare la data de_, dată care nu este reală, întrucât în realitate, conform clauzelor agreate de părți, Antecontractul de vânzare cumpărare trebuia sa fie rezoluționat încă de la data încheierii sale. Astfel: pentru rata 1, scadentă la plată în_ - emite dispoziția de plată nr. 1/_, pentru suma de 91.897,50 lei, pe care "uită" să o înregistreaze în contabilitate. Conform balanței de verificare încheiată de societate la_, la data scadentei primei rate, societatea nu avea disponibil bănesc în casa decât suma de 3.680.97 lei, pentru rata 2, scadentă la plată în_ - emite dispoziția de plată nr. 1/_, pentru suma de 104.587 lei, de asemenea, "uită" să o înregistreze în contabilitate, la data scadentei de plată nu are disponibil bănesc în casă, pentru rata 3, scadentă la plată în_ - emite dispoziția de plată nr. 1/_ pentru suma de 103.190 lei, pe care de asemenea "uită" să o înregistreze în contabilitate. Conform balanței de verificare încheiată de societate la_ la data scadentei ratei a treia, societatea nu are disponibil bănesc în casă decât suma de
8.059.57 lei, deși exista un avans de trezorerie ridicat din societate de administratorul acesteia, în cuantum de 269.243,97 lei. Așadar, primele rate nefiind achitate la scadență, sancțiunea era rezoluțiunea contractului.
Situația avansurilor de trezorerie ridicate din societate de administratorul acesteia: la_, figura cu un sold debitor de 3.680,97 lei; la_, figura cu un sold
debitor de 187.680,97 lei, cu mențiunea că suma de 184.000 lei a fost ridicată din societate în luna decembrie 2009, conform balanței de verificare; la_, figurează cu un sold debitor de 269.243,97 lei, cu mențiunea că diferența de la 187.680,97 lei până la 269.243,97 lei (adică 81.563,00 lei) a fost ridicată din societate în lunile ianuarie-aprilie 2010. S-au făcut aceste evidențieri a sumelor ridicate cu titlu de avans de trezorerie, tocmai pentru a sublinia că la acele date, pârâta de rang 1, nu avea un interes față de achitarea unor rate scadente și nici nu a achitat vreo sumă în acest sens, deși existau acele dispoziții de plată, pentru că dacă antecontractul ar fi existat, așa cum s-ar putea presupune din data înscrisă pe unul din exemplare, atunci sumele ridicate cu titlu de avans, fiind singurele sume disponibile, ar fi trebuit sa fie alocate pentru acest scop, nicidecum ca simple avansuri de trezorerie folosite în alte scopuri de administratorul societății.
Urmărind documentele emise și înregistrările contabile putem observa că deși a fost încheiat un antecontract de vânzare cumpărare cu obligații succesive, scadente la data de 01.05 a fiecărui an, începând cu 2008 până în 2011, deși în acest antecontract există clauze penale dure pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale, pârâta debitoare, în mod ciudat, uită să înregistreze în contabilitatea firmei aceste documente, deși există dispoziții de plată cu dată clară pentru fiecare an pe perioada 2008-2010. Omisiunea de a înregistra documente, reprezentând o astfel de tranzacție, ar putea fi acceptată pentru o perioadă scurt, însă trei ani consecutiv sa nu-ți amintești de existenta acestora, este greu de înțeles și de crezut. Presupunând totuși că a fost o eroare, o omisiune privind înregistrarea în contabilitatea pârâtei de rang 1 a antecontractului de vânzare cumpărare, iar acest antecontract exista la data de_, pârâta de rang 1, cunoscând posibilitățile financiare ale societății și având în vedere că la data de_ avea deja trei rate scadente si neachitate, avea posibilitatea să rezoluționeze antecontractul de vânzare cumpărare, anterior scadenței ultimei rate, ceea ce ar fi presupus încheierea relațiilor contractuale fără vreo pagubă pentru parata de rang 1, și implicit pentru creditori. Lichidatorul judiciar a arătat că susține afirmația de mai sus prevalându-se de una din clauzele agreate de ambele părți (vânzătorul și cumpărătorul) în cuprinsul Antecontractului de vânzare cumpărare, care prevede că părțile convin ca în situația neachitării ratelor la termenele convenite, prezentul antecontract va fi rezoluționat si nu va produce nici un efect. Deși actele poartă date diferite cronologic, au fost întocmite după cum au fost și înregistrate, adică doar în 2011, perioada în care pârâta de rang 1 avea clar reprezentarea stării sale de insolvență pe cale de a se produce, iar din punct de vedere temporal acțiunea se află în sfera de aplicabilitate a art. 79 din Legea 85/2006.
Așa cum s-a precizat și în cererea inițială, caracterul păgubitor pentru creditorii societății comerciale este evident și datorită valorii mari pe care societatea a achitat-o unei persoane fizice în speță pârâtului de rang 2, respectiv ieșirea din patrimoniul societății a sumei de 299.674,50 lei (echivalentul a 75.000 EUR), deși condițiile de rezoluțiune erau îndeplinite încă de la prima rată scadentă. Din evidențele contabile, rezultă că înregistrarea dispozițiilor de piață a ratelor scadente încă din 2008 a fost efectuată în august 2011, dată la care au fost înregistrate în contabilitate atât antecontractul de vânzare - cumpărare cât și actul adițional de reziliere. Prin înregistrarea în contabilitate a dispozițiilor de plată, s-au justificat avansurile de trezorerie ridicate de administratorul societății începând cu decembrie 2008, până în 2011, sume care în această perioadă au fost folosite de acesta.
Prin prisma celor argumentate, se impune anularea și a Actului adițional nr. 1/_ la antecontractul dintre cei doi pârâți, intrucât este o simulație, actul fiind încheiat în frauda creditorilor societății. Anularea antecontractului și a actelor subsecvente poate fi cerută și datorită faptului că vânzătorul nu a făcut dovada
calității sale, deși se identifică drept moștenitor al defunctului Secară Simion (titular în Titlul de proprietate), și nici faptul că acesta ar fi singurul proprietar de drept al terenului. Totodată vânzătorul avea obligația legală și contractuală ca până la data de_, dată la care s-a obligat să încheie cu cumpărătoarea contractul de vânzare cumpărare în formă autentică, să intabuleze terenul obiect al antecontractului de vânzare cumpărare pe numele său. Întrucât nu există la dosar acte de unde să reiasă dacă această obligație a vânzătorului a fost îndeplinită, nu se poate ști dacă vânzătorul nu se află și el in culpă contractuală. Concluzia ar fi că dacă cele două părți au o culpă comună, nu consideră că se justifică încheierea actului adițional nr. 1/_, sau chiar dacă acesta s-a încheiat pentru a se consemna acordul părților privind rezilierea antecontractului, nu se justifică sancțiunea în sarcina cumpărătoarei, de a pierde sumele achitate, atâta timp cât culpa este comună.
Deși a fost legal citat, pârâtul S. V. nu a formulat întâmpinare, dar s-a prezentat în instanță, solicitând respingerea actiunii. Totodată, pârâtul a depus concluzii scrise la dosar, prin care a solicitat respingerea actiunii, arătând în apărare, în esentă, că nu este îndeplinită conditia ca actul juridic a cărui anulare se cere să fie încheiat în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, data încheierii antecontractului fiind_, iar data deschiderii procedurii insolventei împotriva debitoarei fiind _
. Pârâtul a mai arătat că actul aditional nr. 1/_ este după cum poartă denumirea, un act juridic aditional, astfel încât termenul imperativ de 3 ani la care se raportează admisibilitatea actiunii revocatorii speciale este_ si nu data de_ .
O altă conditie pe care actiunea în anulare nu o îndeplineste pentru a fi admisibilă este complicitatea pârâtului la fraudă, caracterul fraudulos al antecontractului de vânzare-cumpărare nefiind dovedit. Astfel, atât încheierea cât si încetarea lui s-au făcut cu respectarea practicii judiciare si a art. 969 Cod civ., care reglementa posibilitatea încheierii unui astfel de act juridic când vânzătorul nu poseda toate conditiile necesare în vederea încheierii în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare. Tot în conformitate cu art. 969 Cod civ., dacă vointa părtilor a fost în sensul de a se rezilia antecontractul pentru neplata ratelor cu pierderea avansului de către pârâtă, interpretarea si consecintele acestui act juridic se raportează la clauzele negociate de către părti, printre care si cea de pierdere a avansului de pret achitat cuprins în antecontractul de vânzare-cumpărare.
Analizând materialul probator administrat în cauză, judecătorul sindic reține următoarele:
Între pârâta S.C. N. S.R.L., în calitate de promitentă cumpărătoare, și pârâtul S. V., în calitate de promitent vânzător, a fost încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare din_, constatat prin înscris sub semnătură privată însusit de ambele părti prin semnătură necontestată, iar de către pârâtă si prin stampilă (fila 10). În baza acestui antecontract, pârâtul s-a obligat să vândă pârâtei întreg dreptul de proprietate asupra terenului în suprafată de 5800 mp situat în extravilanul localitătii Sînicoara, jud. C., parcela 1136/2, tarlaua 29, înscris în TP nr. 3166/3349/_ eliberat de Comisia judeteană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, cu privire la care s-a consemnat că este bunul său propriu dobândit cu titlu de drept de mostenire după defunctul Secară Simion, iar pârâta s-a obligat să plătească acestuia pretul de 100.000 euro în patru transe de câte
25.000 euro fiecare, până la datele de_ ,_ ,_ si respectiv_, în lei la cursul BNR.
În cuprinsul aceluiasi antecontract, părtile au convenit pe de o parte ca plata pretului să se facă până la_, dată cu privire la care au precizat că este ocazia cu care se va încheia si contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică, iar pe de altă parte au stipulat obligatia pârâtului promitent vânzător de a se prezenta la
notarul public în vederea încheierii actelor în formă autentică la data stabilită de cumpărătoare, cel mai târziu la_ .
În antecontract au fost inserate, de asemenea, o clauză potrivit căreia părtile convin ca în situatia neachitării ratelor la termenele convenite, antecontractul să fie rezolutionat si să nu producă nici un efect, si imediat după aceasta o clauză în sensul că în situatia în care cumpărătoarea nu achită pretul integral până la data de_ sau dacă vânzătorii se vor răzgândi ori vor refuza să se prezinte la notarul public în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, aceasta să piardă suma achitată, iar vânzătorul să restituie cumpărătorilor dublul sumelor achitate.
La dosar a fost depusă si copia dispozitiilor de plată nr. 1/_, nr. 1/_ si nr. 1/_ emise de către pârâtă privind plata către pârât a sumelor de 103.190 lei, 104.587 lei si respectiv 91.897,5 lei, toate purtând semnătura necontestată atât a reprezentantei pârâtei, cât si a pârâtului (fila 16).
Între aceleasi părti a fost încheiat si actul aditional nr. 1/_ la antecontractul de vânzare-cumpărare din_, constatat prin înscris sub semnătură privată necontestat, prin care părtile au convenit rezilierea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la_, pentru motivul imposibilitătii cumpărătoarei să achite diferenta de pret pentru teren, precizând totodată că sumele achitate până la acea dată si lucrările de reabilitare a terenului rămân în proprietatea promitentului vânzător (fila 12).
La dosar au fost depuse, în copie, si două notificări emise de către pârât, purtând semnătura necontestată a acestuia, si adresate pârâtei, prin care aceasta era invitată să se prezinte în vederea achitării restului de pret si a încheierii contractului de vânzare-cumpărare pentru terenul situat în localitatea Sînicoara pentru data de_, iar apoi pentru data de_ (filele 13-14).
Actiunea în anulare ce face obiectul dosarului de fată a fost întemeiată, potrivit principiului disponibilitătii, pe dispozitiile art. 79, 81 si 85 din Legea nr. 85/2006. Potrivit primului articol de lege mentionat, practicianul în insolvență poate introduce la judecătorul sindic ";acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii";. Art. 81 din acelasi act normativ stabileste termenul în care poate fi formulată actiunea în anulare a actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum și pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se referă art. 79 și 80, ca fiind de ";un an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevăzut la art. 20 alin. (1) lit. b), dar nu mai târziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii";. În fine, dispozitiile art. 85 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 instituie o prezumtie relativa de frauda in dauna creditorilor, pentru situatia în care sunt indeplinite conditiile art. 79 si 80, stabilind că prezumtia poate fi rasturnata de catre debitor si nu se extinde la tertul dobanditor sau subdobanditor.
Actiunea în anulare de fată nu a fost întemeiată pe nici unul din cazurile prevăzute de art. 80 din Legea nr. 85/2006.
Fată de probele administrate în cauză, judecătorul sindic constată că nu se poate retine întrunirea conditiilor art. 79 din Legea nr. 85/2006 cu privire la antecontractul de vânzare-cumpărare din_ încheiat între pârâta S.C. N.
S.R.L. și pârâtul S. V., întrucât nu s-a probat că acesta ar fi fost încheiat ";în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii";. Astfel, antecontractul a fost încheiat la _
, potrivit mentiunilor din cuprinsul acestuia, iar procedura insolventei împotriva debitoarei pârâte S.C. N. S.R.L. a fost deschisă la_ . Totodată, lichidatorul judiciar nu a dovedit faptul că încheierea actului ar fi avut loc la o altă dată, respectiv
la o dată ulterioară, decât cea mentionată în cuprinsul acestuia. Astfel, împrejurarea că aceleasi părti au semnat un exemplar al antecontractului de vânzare-cumpărare nedatat (fila 11), nu este de natură să ifirme corectitudinea datei mentionate în exemplarul datat. Pe urmă, faptul că actul nu a fost înregistrat în contabilitate, iar dispozitiile de plată au fost înregistrate în contabilitatea pârâtei doar în anul 2012, iar înregistrările din contabilitatea acesteia au fost ulterior corectate, nu poate face dovada decât a eventualei netineri a contabilitătii societătii în conformitate cu legea, si nu dovedeste simularea de către părti a datei încheierii antecontractului. Nici din proba cu interogatoriul pârâtilor administrată în cauză nu au rezultat recunoasteri în sensul situatei de fapt invocate de către lichidatorul judiciar.
Astfel, doar în măsura în care s-ar fi probat că antecontractul de vânzare- cumpărare a fost încheiat între părti cu cel mult trei ani înainte de data deschiderii procedurii insolventei împotriva debitoarei, s-ar fi putut cerceta în ce măsură acesta este fraudulos, cea dintâi conditie nefiind însă întrunită în cauză.
În ceea ce priveste actul aditional nr. 1/_ încheiat între părti, retine că acesta a fost încheiat cu mai putin de trei ani înainte de data deschiderii procedurii insolventei împotriva debitoarei si totodată poate fi considerat ca fiind încheiat în dauna drepturilor creditorilor societătii pârâte, întrucât prin acesta, pârâta a acceptat de bună-voie, în acord cu pârâtul, producerea rezilierii antecontractului de vânzare- cumpărare, cu efectul pierderii celor trei transe din pret anterior achitate în baza acestuia, în cuantum de 75.000 euro, pierzând astfel atât această sumă de bani anterior achitată pârâtului, cât si dreptul de creantă corelativ, ce îi revenea în baza antecontractului de vânzare-cumpărare, de a cumpăra imobilul obiect al contractului de la pârât.
Cu privire la această operatiune însă, judecătorul sindic retine că nu poate fi apreciată ca fiind frauduloasă, neputându-se retine că prin aceasta pârâta ar fi urmărit fraudarea intereselor creditorilor săi, de vreme ce în antecontractul de vânzare-cumpărare anterior încheiat între părti era inserată clauza penală în sensul că în situatia în care cumpărătoarea nu achită pretul integral până la data de_, aceasta va piarde suma achitată. Clauza penală acceptată în acest continut de către pârâtă la încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare, aceasta avea fortă obligatorie în baza art. 969 Cod civ., astfel că nu se poate retine că debitoarea a actionat în mod fraudulos la încheierea actului aditional nr. 1/_, de vreme ce aceasta doar si-a respectat de bună-voie, încheind acest act, o obligatie contractuală anterior asumată fată de pârât. Nici cu privire la pârât nu se poate retine intentia frauduloasă, de vreme ce acesta era beneficiarul unei clauze penale favorabile, fiind îndreptătit să încheie actul privind executarea acesteia.
În acest sens, retine si faptul că desi în antecontractul încheiat între părti afost inserată oclauză potrivit căreia părtile convin ca în situatia neachitării ratelor la termenele convenite, antecontractul să fie rezolutionat si să nu producă nici un efect, în acelasi act a fost inserată si clauza penală în sensul arătat, conform prevederilor art. 1069 Cod civ., astfel că nu s-ar putea retine că aceasta nu ar reprezenta vointa părtilor, având astfel fortă obligatorie pentru acestea potrivit art. 969 Cod civ.
În ce priveste faptul că una dintre notificările emise de către pârât si adresate pârâtei priveste invitatia adresată acesteia în vederea plătii pretului si încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, pentru o dată ulterioară celei la care a fost încheiat actul aditional nr. 1/_, judecătorul sindic retine că nu poate fi interpretat ca dovadă a intentiei de fraudă din partea pârâtului.
În această privintă, judecătorul sindic retine si că nu s-a invocat cu privire la această operatiune că s-ar încadra în vreuna din situatiile prevăzute de art. 80 din Legea nr. 85/2006, fiind necesară întrunirea cumulativă a conditiilor unuia dintre
acele cazuri si a conditiilor art. 79 din acelasi act normativ, pentru a putea opera prezumtia de fraudă în sarcina pârâtei, conform prevederilor art. 85 alin. 3 din Legea nr. 85/2006. Astfel, potrivit acestui din urmă text de lege, ";daca sunt indeplinite conditiile art. 79 si 80, se instituie o prezumtie relativa de frauda in dauna creditorilor. Prezumtia poate fi rasturnata de catre debitor. Ea nu se extinde la tertul dobanditor sau subdobanditor";. Nu este suficient asadar să fie întrunite conditiile art. 79 sau ale art. 80, pentru a opera prezumtia de fraudă în dauna creditorilor cu privire la debitoare, ci este necesar să fie întrunite atât conditiile art. 79, cât si cele ale art. 80 din Legea nr. 85/2006. Or, după cum am arătat, actiunea în anulare de fată nu a fost întemeiată si pe vreuna din dispozitiile art. 80 alin. 1 lit. a-g sau alin. 2 lit. a-f din Legea nr. 85/2006, cauza actiunii fiind stabilită de către lichidatorul judiciar prin actiunea si precizare de actiune formulate de către acesta, si trebuind să fie respectate de către judecătorul sindic pentru respectarea principiului disponibilitătii si a dispozitiilor art. 129 alin. 6 Cod proc.civ.
Pentru considerentele arătate, retinând că nu s-a probat întrunirea conditiilor art. 79 din Legea nr. 85/2006 si nu a fost invocată întrunirea conditiilor vreunuia din cazurile prevăzute de art. 80 din acelasi act normativ, judecătorul sindic va respinge acțiunea în anulare formulată și precizată de lichidatorul judiciar C. L. M. al debitoarei S.C. N. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta S.C. N. S.R.L., prin administrator special V. R. și cu pârâtul S. V. .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea în anulare formulată și precizată de lichidatorul judiciar C.
L. M. al debitoarei S.C. N. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta S.C. N. S.R.L., prin administrator special V. R., cu domiciliul în sat S., str. S. nr. 28, com. Apahida, jud. C., și cu pârâtul S. V., cu domiciliul în sat S., str. C. nr. 5, com. Apahida, jud. C. .
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi,_ .
JUDECĂTOR SINDIC | GREFIER | ||
V. | LAURA OROS | A. | Z. |
În concediu de odihnă semnează grefier sef |
Red./O.V.L./Dact./U.L.;O.V.L. 5ex./_
| ← Sentința civilă nr. 1622/2013. Acțiune în anulare. Faliment,... | Sentința civilă nr. 2769/2013. Acțiune în anulare. Faliment,... → |
|---|
