Sentința civilă nr. 5623/2013. Procedura insolvenței. SRL (Societate cu Răspundere Limitată)
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR.5623
Ședința publică din 09 Octombrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. G. -judecător sindic
GREFIER V. G. S.
Pe rol fiind pronunțarea soluției asupra contestației formulată de către contestatoarea-debitoare SC LS , cu sediul în B. M., str. G.C. nr.12/1, jud. M. , înregistrată în registrul comerțului sub nr. J_, CUI 5039052, județul M. în contradictoriu cu intimatei creditoare D. G. a F. P. M. cu sediul în B. M., Al.S. nr.2A, având ca obiect contestație împotriva cererii de deschidere a procedurii de insolvență.
Se constată că dezbaterea cauzei a fost consemnată în încheierea ședinței din data de 2 octombrie 2013, încheiere care face parte integrantă din hotărâre. Pronunțarea soluției a fost amânată pentru data de 9 octombrie 2013, când instanța a pronunțat următoarea hotărâre.
JUDECĂTORUL SINDIC
Constată că prin cererea formulată la data de_ și înregistrată pe
rolul T.
ui M. sub numărul _
, creditoarea D.
G.
a F.
P.
M.
cu sediul în B. M., A.
S. nr.2A, jud. M.
- prin
Administrația F. P. B. M., a solicitat deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea SC LS, cu sediul în B. M., str. G.C. nr. 12/1, județul M., CUI 5039052, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, pentru neplata unei datorii certe, lichide și exigibile în cuantum de 1764395 lei reprezentând datorii la bugetul statului.
În motivarea cererii, creditoarea arată că societatea debitoare are obligații restante la bugetul de stat, obligații ce nu au fost onorate, creanța statului fiind certă, lichidă și exigibilă rezultând din înscrisurile depuse în probațiune, astfel încât, apreciază că în speță sunt întrunite cerințele prevederilor art. 3, pct. 12 din legea nr. 85/2006.
Debitoarea, în termen legal, a formulat contestație la cererea de deschiderea procedurii creditoarei, solicitând respingerea cererii de deschidere a procedurii, susținând că pretinsa creanță invocată de creditoare nu este certă, că aceasta a fost stabilită în urma procesului-verbal de control nr. 1826/_ și a deciziei de impunere nr. 628/_ . Debitoarea a arătat că împotriva acestor acte fiscale a formulat contestație administrativ-fiscală, iar prin decizia nr. 338/_, DGFP a dispus suspendarea soluționării contestației până la pronunțarea unei soluții definitive pe latura penală. Împotriva acestei ultime decizii debitoarea a formulat contestație înregistrată pe rolul Curții de Apel C. sub nr._, soluționată prin respingerea contestației, conform sentinței civile nr. 60 din 10 februarie 2010 pronunțată de această instanță. Recursul declarat împotriva acestei hotărâri judecătorești a fost suspendat de Înalta Curte de Casație și Justiție prin încheierea din data de_, până la soluționarea dosarului penal nr. 131/P/2009 al Parchetului de pe lângă T.
M. .
Debitoarea a mai învederat faptul că prin sentința civilă nr. 8486 din 23 octombrie 2009 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr._ s-a admis contestația la executarea silită demarată de creditoare împotriva sa, anulându-se formele de executare silită, iar recursul creditoarei exercitat împotriva acestei hotărâri a fost suspendat până la soluționarea dosarului penal nr. 131/P/2009 al Parchetului de pe lângă T. M. .
Se susține că față de nesoluționarea contestației administrativ-fiscale împotriva actelor pe care se întemeiază creanța, rezultă faptul ca o astfel de creanță nu are un caracter cert și nici exigibil și nu poate fi pusa în executare, nici prin intermediul executării silite de drept comun și nici în cadrul procedurii concursuale a insolvenței.
Creditoarea D. G. a F. P. M. a depus întâmpinare la contestație, solicitând respingerea contestației, învederând faptul că potrivit art.215 din OG 92/2003 privind codul de procedura fiscala, potrivit cărora introducerea contestației pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța a reținut următoarele:
Așa cum rezultă din cererea de deschiderea a procedurii creditoarea a solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei pentru o creanță, pretins certă, lichidă si exigibilă în cuantum de 1764395 lei ( în care sunt incluse și debitul de 4. TVA și accesorii aferente de 5. lei, dar și debitul de 3. lei impozit pe profit și accesoriile aferente în cuantum de 4. lei), cu care SC LS figura în evidențele fiscale la data de_ . DGFP a depus mai multe titluri executorii, având la bază mai multe titluri de creanță prin care s-au individualizat sumele de plată, inclusiv decizia de impunere nr. 628/_ prin care s-au stabilit obligații fiscale de plată în sumă totală de 1031603 lei, reprezentând: TVA de 4. lei, majorări de întârziere aferente de
1. lei; impozit pe profit de 3. lei și majorări de întârziere aferente de 115786 lei.
Din actele dosarului rezultă faptul că la data de_, accesoriile aferente obligației fiscale datorate cu titlu de TVA sunt în cuantum de 5. lei, iar accesoriile aferente obligației fiscale datorate cu titlu de impozit pe profit sunt în cuantum de 4. lei.
Astfel, exceptând obligațiile fiscale datorate cu titlu de TVA, impozit pe profit și accesoriile aferente acestora, creanța creditoarei se ridică la suma de 12356 lei.
Debitoarea a formulat contestație la cererea de deschidere și a arătat că nu este certa creanța deoarece a fost stabilită în urma procesului-verbal de control nr. 1826/_ și a deciziei de impunere nr. 628/_ și că împotriva acestor acte fiscale a formulat contestație iar prin decizia nr. 338/_, DGFP a dispus suspendarea soluționării contestației până la pronunțarea unei soluții definitive pe latura penală, respectiv până la soluționarea dosarului penal nr. 131/P/2009 al Parchetului de pe lângă T. M. . Împotriva acestei ultime decizii debitoarea a formulat contestație înregistrată pe rolul Curții de Apel C. sub nr._, soluționată prin respingerea contestației, conform sentinței civile nr. 60 din 10 februarie 2010 pronunțată de această instanță. Recursul declarat împotriva acestei hotărâri judecătorești a fost suspendat de Înalta Curte de Casație și Justiție prin încheierea din data de _
, până la soluționarea dosarului penal nr. 131/P/2009 al Parchetului de pe lângă T. M. .
DGFP a arătat că introducerea contestației pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal, potrivit art.215 din OG 92/2003. De asemenea nu se poate reține lipsa certitudinii creanței cât nu există o hotărâre de suspendare a actului administrativ fiscal în condițiile Legii 554/2004
Este adevărat că potrivit C. pr. fiscală, contestația pe cale administrativă nu suspendă executarea actului administrativ fiscal și față de această dispoziție prevăzută de art. 215, nefiind suspendat actul administrativ fiscal în condițiile prevăzute de Legea nr. 554/2004, nimic nu o împiedică pe creditoare să-și execute creanța împotriva debitoarei, individual.
Alta este situația în cazul în care solicită executarea silita concursuală, unde debitoarea poate să fie reorganizată sau trecută în procedura falimentului și în această situație trebuie să fie îndeplinite condițiile prevăzute de art. 3 din Legea 85/2006 pentru ca intimata creditoare să fie îndreptățită să ceară deschiderea procedurii insolvenței. Articolul 3 pct.6 din Legea nr. 86/2006 definește creditorul îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței ca fiind acel creditor a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 90 zile, ori intimata creditoare nu este îndreptățită să ceară deschiderea procedurii insolvenței întrucât creanța sa cu titlu de TVA, impozit pe profit și accesoriile aferente acestora, fiind contestată,
în modalitatea arătată, nu este certă, iar diferența creanței invocate, prin excluderea acestor creanțe contestate, este la un cuantum sub valoarea prag stabilită de art.3 pct.12 din Legea nr. 85/2006.
Desigur dacă s-ar declanșa procedura insolvenței de către alt creditor ce ar îndeplini condițiile prevăzute de lege, creditoarea poate fi îndreptățită să participe la procedura insolvenței.
Caracterul cert al creanței vizează atât existența acesteia, cât și cuantumul său, iar caracterul lichid al creanței presupune că întinderea acestuia, având ca obiect o sumă de bani, să fie determinată. În plus, creanța trebuie să fie exigibilă, adică să fie ajunsă la scadență. Prin urmare, nu s-a făcut dovada soluționării definitive a acestei contestații și în aceste condiții, creanța creditoarei care să atingă și valoarea prag stabilită de art.3 pct.12 din Legea nr. 85/2006 este încă un drept litigios ce stă sub semnul incertitudinii.
Pentru aceste considerente se va admite contestația formulată de SC L.
S. și în consecință va fi respinsă cererea formulată de creditoarea D. G. a F. P. M. (în prezent D. G. R. a F. P. C. - N.
) cu sediul în B. M., A. S. nr.2A, jud. M. privind deschiderea procedurii generale de insolvență a debitoarei SC LS .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația formulată de SC LS , cu sediul în B. M., str.
G.C. nr.12/1, jud. M., și în consecință:
Respinge cererea formulată de creditoarea D. G. a F. P.
M. (în prezent D. G. R. a F. P. C. - N. ) cu sediul în
B. M., A. S. nr.2A, jud.M. privind deschiderea procedurii generale de insolvență a debitoarei SC LS .
Cu apel în 30 de zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. G. V. G. -S.
Red.-T.red.C.G./_
4 ex.
← Sentința civilă nr. 59/2013. Procedura insolvenței. SRL... | Decizia civilă nr. 3373/2013. Procedura insolvenței. SRL... → |
---|