Decizia civilă nr. 1024/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1024/2011
Ședința din data de 09 M. 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F. T. JUDECĂTOR M. H. JUDECĂTOR M. B.
G. D. C.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâta D. G. A F. P. A J. M. în nume propriu și în numele A. F. P. B.-S. și chemata în garanție A. F. PENTRU M. - M. M., împotriva Sentinței civile nr. 2599 din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., în contradictoriu cu reclamanta C. D. P. și pârâta A. F. P. T. L., având ca obiect -. act de control taxe și impozite - taxă de poluare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile declarate sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...), intimata-reclamantă a depus la dosarul cauzei o cerere de suspendare a cuzei, în patru exemplare.
Se constată că recursurile sunt declarate în termen, precum și că recurentele au solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 al.2
C.pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din Legea nr.554/2004 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Având în vedere că la dosar nu a fost depusă dovada achitării timbrului judiciar datorat pentru fondul cauzei, Curtea va face aplicarea prevederilor art. 20 al. 5 din Legea nr. 146/1997 și dispune darea în debit a intimatei-reclamante C. D. P. cu suma de 0,3 lei, reprezentând timbru judiciar. Constatând că prin cererea depusă la dosar la data de (...) având ca obiect suspendarea prezentei cauze, Curtea, după deliberare, respinge cele invocate prin cerere referitor la pronunțarea unei hotărâri preliminare în prezentul dosar, datorat de împrejurarea că celelalte dosare, la care se face referire, nu se întemeiază pe dispozițiile OG 5., ultima variantă legislativă. Curtea din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 137 C.pr.civ., invocă excepția inadmisibilității recursului formulat de D. G. a F. P. M. în numele A. F. P. B.-S., având în vedere că aceasta nu a fost parte la judecata în fond a cauzei, astfel încât reține cauza în pronunțare pe excepția invocată și pe aspectele de fond în baza actelor existente la dosar. CURTEA Prin SC. nr. 2599/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...) a fostadmisă acțiunea formulată de reclamanta C. D. P. în contradictoriu cu pârâții D. G. a F. P. M.-A. F. P. Ș. M. și M. M.-A. F. pentru M., s-a dispus anularea adresei nr.2309/(...) emisă de pârâta A. F. P. T., au fost obligate pârâtele să restituie reclamantului suma de 6622 lei achitată cu chitanța seria T4A nr.1079354/(...) cu dobânda legală de 1% pe zi de întârziere de la data pronunțării prezentei și până la achitarea sumei, reprezentând taxa de poluare și la plata sumei de 1043,3 lei cu titlu de cheltuieli . a dispune astfel, tribunalul a avut în vedere următoarele: Reclamanta C. D. P. susține în esență că dispozițiile dreptului național, respectiv OUG nr.5. sunt incompatibile cu dispozițiile dreptului comunitar, art.90 alin.1 din Tratatul Comunității E.. Se cuvine pentru început să stabilim locul pe care disp. art. 90 alin. 1 TCE îl ocupă în sistemul prevăzut de T. Iar acesta este, în opinia unanimă literaturii de specialitate, acela de a împiedica periclitarea obiectivelor art. 23-25 TCE, respectiv realizarea unei uniuni vamale și a unei piețe unice. Așadar, dacă art. 23 stabilește faptul că sunt interzise, în relațiile dintre statele membre, taxele vamale la import și export și a oricăror taxe cu efect echivalent, art. 90 alin. 1 TCE interzice taxarea internă discriminatorie. Mai exact, așa cum a arătat Curtea E. de J. în cauza C- 393/04 și C-41/05 Dir Liquide Industries Belgium, par.55 „art. 90 reglementează dispozițiile referitoare la stabilirea taxelor vamale și a măsurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricăror forme de protecție care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discriminează produsele provenite din alte state membre";. Aceasta nu înseamnă că statele membre trebuie să adopte un anume regim fiscal, ci impune acestora, ca indiferent de sistemul ales, acesta să se aplice fără discriminare produselor similare importate. Taxa de poluare introdusă prin disp. OUG nr. 5., reprezentând o exprimare a suveranității statale sub forma dreptului de a stabili taxe și impozite, ceea ce constituie obiectul analizei în această cauză nu poate fi decât verificarea identității de tratament dintre diversele feluri de autoturisme supuse taxei de poluare, mai exact, a neutralității taxei. Iar această analiză nu poate să înceapă decât de la a observa că, verificarea neutralității taxei se face prin compararea efectelor taxei asupra autovehiculelor importate dintr-un stat membru cu efectele taxei impuse unor autovehicule similare înmatriculate deja în statul membru, cărora deja le-a fost aplicată taxa. Aceasta pentru că, așa cum afirmă Curtea E. de J. în cauza C-290/2005, Akos Nadasdi și C-333/2005, „o comparație cu autoturismele second-hand plasate în circulație în statul membru înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de înmatriculare nu este relevantă. Scopul art. 90 nu este acela de a împiedica statele membre să introducă noi impozite sau să schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente";. Și nu este inutil de observat că această hotărâre a Curții a fost pronunțată la cererea unei instanțe din Ungaria, țară care, la data intrării în UE, se afla în aceeași poziție ca și R., aceea de a nu fi avut anterior o taxă de primă înmatriculare (sau echivalentă), așa încât valoarea reziduală a acesteia să fie inclusă în prețul autoturismelor aflate în circulație cu care intră în concurență autoturismele second-hand nou importate (acestea din urmă fiind dezavantajateprin faptul că includ valoarea reziduală a taxei, având teoretic un preț mai ridicat). Prin urmare, caracterul discriminatoriu al disp. OUG nr. 5. poate fi analizat doar prin raportare la autovehiculele intrate în R. și cu privire la care s-a perceput taxa de poluare, iar nu cu privire la autovehiculele înmatriculate în R. înainte de (...) și nici cu privire la autovehiculele înmatriculate în perioada (...) - (...), supuse taxei de primă înmatriculare. In cadrul acestei analize trebuie de precizat că, la data la care reclamantul a achitat taxa de poluare, erau în vigoare prevederile art. III din OUG nr. 2. care dispun că „autovehiculele M 1 cu norma de poluare E. 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N 1 cu norma de poluare E. 4, care se înmatriculează pentru prima dată în R. sau în alte state membre ale Uniunii E. în perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule, stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a G. nr. 5. ."; Printre argumentele care au stat la baza adoptării acestei măsuri legislative se află protejarea pieței interne prin „ păstrarea locurilor de muncă în economia românească, iar un loc de muncă în industria constructoare reprezintă patru locuri de muncă în industria furnizoare";, așa cum rezultă din preambulul OUG nr. 2.. De asemenea, scopul protejării pieței interne de autovehicule rezultă implicit din faptul că în R., piața este dominată de producătorii autovehiculelor ale căror caracteristici tehnice permit scutirea de la plata taxei de poluare. În această modalitate de reglementare, prin modul în care este formulată legislația românească, se urmărește un efect protecționist la nivelul industriei naționale a autovehiculelor noi. În conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de J. E., statele membre pot prevedea taxarea diferențiată a unor produse similare, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe criterii obiective și să nu aibă ca efect protejarea producției naționale. În urma cerinței de „. înmatriculare"; toate mașinile noi, înmatriculate în perioada (...)- (...), care intră direct pe piața mașinilor de ocazie din R., circulă fără să fie impuse taxei de poluare. Pe de altă parte, autovehiculele de o calitate asemănătoare, care urmează să fie înregistrate în R. în aceeași perioadă, dar nu pentru prima dată, și care intră în concurență directă cu produsele naționale, vor fi supune unei taxe substanțiale. Pentru aceste considerente, Curtea constată că actuala formă de reglementare națională a taxei de poluare, conform căreia taxa se suspendă pentru anumite autovehicule, însă crește pentru anumite mașini de ocazie provenite din alte state membre, încalcă dispozițiile art. 90 alin. 1 din Tratatul CE. De altfel, cu aceeași argumentare, C. E. a transmis României o „scrisoare de somare"; ca primă etapă a procedurii de încălcare a dreptului comunitar prevăzută de art. 226 din Tratatul CE. Jurisprudența Curții de J. E. - cauza Costa/Enel (1964) a stabilit că legea care se îndepărtează de Tratat - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui. dată fiind natura sa orieinală si- nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-1 lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială. Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre, arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare în fața dreptului național. De asemenea, în cazul Simmenthal, CJE a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau unei alte proceduri constituționale. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs A. F. pentru M. B. solicitând modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei. Având în vedere că recursul de față privește o hotărâre care nu poate fi atacată cu apel, nu este obligatorie limitarea la motivele de recurs prevăzute la art. 304 C. proc. civ., cauza putând fi examinată sub toate aspectele. Curtea E. de J. a afirmat în repetate rânduri că statele membre pot impune taxe de înmatriculare asupra autovehiculelor second-hand importate, cu condiția ca respectivele taxe să respecte dispozițiile articolului 110(ex 90) din Tratatul CE. A., nici un stat membru nu trebuie să aplice produselor originare din alte state membre taxe mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare. Rezultă dintr-o jurisprudență constantă că articolul 110 (ex 90), primul paragraf, din Tratatul CE este încălcat atunci când impozitul aplicat produsului de import și cel aplicat produsului național similar sunt calculate diferit și după metode diferite, care conduc, fie chiar și în cazuri limitate, la un impozit mai mare aplicat produsului de import. A., Curtea a considerat ca fiind contrară articolului 110 (ex 90) CE perceperea de către un stat membru a unei taxe pe vehiculele de ocazie provenite dintr-un alt stat membru atunci când valoarea acestei taxe, calculată fără luarea în calcul a deprecierii reale a vehiculului, depășește valoarea taxei reziduale incorporată în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul național (Hotărârea din 9 martie 1995, Nunes Tadeu, C-345/93, Rec., p. 1-479, punctul 20, și Hotărârea Gomes Valente, punctul 23). Discriminare există doar în măsura în care se protejează produsele interne în detrimentul celor provenind din celelalte state membre UE, prin stabilirea de taxe mai mari. ar, prin OUG nr. 5. nu se face nicio distincție între produsele naționale și cele provenind din celelalte state membre, în egală măsură plătindu-se taxa pe poluare, în funcție, evident, de criterii obiective ca nivelul emisiilor de poluanți, capacitatea cilindrică și vechime a autovehiculului și cu posibilitate a restituirii valorii reziduale. Recurenta nu poate fi obligată la plata dobânzilor în primul rând pentru că nu a stabilit suma de plată reprezentând taxa pe poluare, respectiv nu a emis actul administrativ Decizia de calcul, și, în al doilea rând, pentru că virarea sumelor în bugetul F. pentru mediu se face în temeiul OUG nr. 5., neputând fi re ținută vreo culpă. Împotriva aceleași hotărâri au declarat recurs și D. G. a F. P. a judetului M. în nume propriu și pentru AFP B. S., solicitând admiterea recursului, modificarea in parte a sentintei in sensul respingerii cererii de obligare a organului fiscal la restituirea taxei pe poluare si plata cheltuielilor de judecata Potrivit art. 4 si 7 din O. nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, organul fiscal are atributii privind calculul taxei pe poluare, iar reclamantul nu aduce nici o critica in ce priveste calculul taxei pe poluare si nici instanta de fond nu identifica alte motive de nelegalitate in stabilirea taxei pe poluare de catre organul fiscal. Sentinta instantei de fond prin care se constata nelegalitatea deciziei de calcul al taxei pe poluare se intemeiaza pe critici aduse actului normativ si nu modului in care s-a facut aplicarea dispozitiilor legale privind stabilirea cuantumului taxei pe poluare, astfel incat, apreciază pârâta ca nelegala anularea deciziei de calcul al taxei pe poluare. O. nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule nu este contrara legislatiei comunitare. In urma notificarilor emise de C. E. catre Guvernul R.iei si a consultarilor in vederea alinierii noului act normativ cu legislatia comunitara, noua taxa a fost calificata ca o taxa de mediu, ceea ce confera legitimitate reglementarilor nationale in raport cu dispozitiile dreptului comunitar, avand in vedere ca in domeniul protectiei mediului, C. E. exercita doar competente de coordonare, statele membre putand sa adopte reglementari proprii derogatorii de la normele dreptului comunitar. In nota de fundamentare a noului act normativ s-a aratat ca in statele membre ale Uniunii E., taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, iar aceasta realitate juridica are drept implicatie la nivel national faptul ca fiecare stat membru isi poate institui in mod independent propriul sistem de taxare. E.luarea conformitatii O. nr. 50 / 2008 cu normele comunitare trebuie efectuata in lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparenta, neutralitatea fiscala sau taxarea excesiva, criteriile obiective, caracterul adecvat si proportional al taxei, si nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul. In art.1 din O. nr. 50/ 2008 sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru M. si se gestioneaza de A. F. pentru M. in vederea finantarii programelor si proiectelor pentru protectia mediului care incep cu programe de innoire a parcului auto national si continua cu o serie de alte programe in acest domeniu, inclusiv impadurirea terenurilor degradate sau defrisate. Curtea E. de J. a aratat in mod constant ca o consecinta a dreptului comunitar actual este aceea ca statele membre pot sa impuna asupra marfurilor - precum autovehiculele un sistem de taxa al carui cuantum creste progresiv, in conformitate cu un criteriu obiectiv ( deciziile in cauzele nr. 112 / 84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, parag.12; cauza C-132 / 88 Con. Comisiei E. c. R. Elene parag.17 ). De asemenea, Curtea E. de J. a aratat ca sunt citerii obiective cele precum capacitatea cilindrica sau clasificarea in functie de performantele de mediu, iar in conditiile in care taxa pe poluare este bazata pe elemente precum capacitatea cilindrica a motorului, normele de poluare chimica sau emisiile de dioxid de carbon, aceste criterii sunt obiective si nu lasa loc unei decizii arbitrare. Totodata aceste criterii obiective au si un caracter adecvat scopului propus. In cauza C-345 / 93 Nunes Tadeu, parag.20, C.E.J. a statuat ca un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu fata de autovehiculele de ocazie din import atunci cand in calculul taxei nu se ia in considerare deprecierea reala a acestui autovehicul de import si in consecinta se impune o taxa mai mare decat valoarea reziduala a taxei ramase neamortizata, incorporata intr-un autovehicul national similar. Ori, O. nr. 5. este in conformitate cu principiile jurisprudentei europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piata si care, in plus, pot fi contestate de contribuabil daca autovehiculul sau s-a depreciat intr-o masura mai mare decat cea indicata de grila fixa. In privinta comparatiei cu autovehiculele deja existente in parcul auto national, C.E.J s-a pronuntat ca o atare comparatie nu este relevanta sub aspectul discriminarii fiscale, deoarece art.90 din Tratatul C.E. nu este menit sa impiedice un stat membru sa introduca taxe noi sau sa schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existene ( decizia CEJ in cauzele conexate C- 290 / 05 si 333/05 Akos Nadasdi si Ilona Nemeth parag.49 ). Conform art.6 din O. nr. 50 / 2008 taxa pe poluare se determina pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrica, norma de poluare) luandu-se in considerare si deprecierea autoturismului conform coeficientilor mentionati in anexa 4. Cota fixa de reducere prevazuta in anexa 4 este stabilita infunctie de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnica si nivelul de dotare al autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei, pot fi acordate reduceri suplimentare fata de cota fixa in functie de abaterea de la situatia standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe prevazute de normele metodologice de aplicare a O. nr. 50 / 2008. Pe de alta parte, taxa pe poluare perceputa pentru prima inmatriculare se restituie atunci cand autoturismul respectiv este scos din parcul national, motiv pentru care nu se poate pretinde o discriminare fata de autoturismele pentru care aceasta taxa nu s-a perceput deorece existau in parcul national la data adoptarii actului normativ, si atata timp cat pentru acestea taxa nu a fost platita nu se poate pune problema restituirii ei. In concluzie O. nr. 5. respecta exigentele de compatibilitate cu art.90 parag.1 din Tratatul Comunitatii E.. In cazul in care in rejudecare vor fi formulate alte pretentii ( cheltuieli de judecata ) impotriva organului fiscal solicită instanței sa aiba in vedere ca organul fiscal a avut doar atributii in calculul taxei pe poluare, taxa fiind virata in contul A. F. de M. conform Normelor metodologice emise in aplicarea O. nr. 50 / 2008, iar restituirea taxei pe poluare ar trebui sa se faca tot de la bugetul A. F. de M., conform art. 124 alin. 2 Cod Proc. Fiscala. Analizând recursurile declarate, prin prisma dispozițiilor art. 304, 304 ind. 1 Cod proced. civilă, Curtea reține următoarele: Un prim aspect ce trebuie fi subliniat vizează faptul că, în prezenta cauză, se impun a fi analizate trei recursuri distincte: AFM B., D. M. în nume propriu și D. M. în numele AFP B. S. Cu privire la acest din urmă recurs, Curtea constată că AFP B. S. nu a avut calitatea de parte la fond, nu a fost citată, hotărârea nu a fost pronunțată în contradictoriu cu această entitate astfel încât, raportat la lipsa calității procesuale pasive a AFP B. S. la fond, recursul declarat de D. M. în numele acesteia se impune a fi respins ca inadmisibil. În privința celorlalte două recursuri, urmărind modificările succesive ale O. 5., Curtea constată faptul că solicitarea reclamantei intimate de restituire a taxei de poluare vizează o sumă achitată la (...), după data modificării O. 5. prin OUG 1., publicată în M.of. nr. 926/(...), potrivit căreia: ,, Autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4, a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, înmatriculate pentru prima dată într-un stat membru al Uniunii E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, beneficiază de exceptarea de la plata taxei pe poluare pentru autovehicule, potrivit art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a G. nr. 2. privind modificarea Ordonanței de urgență a G. nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, în condițiile în care acestea se înmatriculează pentru prima dată în R. în termen de 45 de zile de ladata intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de decădere.,, Cum intrarea în vigoare a ordonanței a avut loc la (...), cele 45 zile se împlinesc la (...), acesta fiind momentul de la care se poate aprecia că taxa de poluare nu mai contravine prevederilor dreptului comunitar. Dispozițiile privitoare la înmatricularea fără taxă se aplică în mod corespunzător și situațiilor în care taxa a fost efectiv achitată după data de (...) astfel încât, solicitarea reclamantei, adresată pârâtelor AFP T. L. și AFM B., cu privire la taxa de 6622 lei, a depășit termenul de decădere anterior arătat. Este real faptul că modificările aduse OUG 5. prin OUG 7. și OUG 2. au fost apreciate, în mod constant ca nefiind conforme cu dreptul comunitar însă acțiunea reclamantei se circumscrie prevederilor OUG 1. care abrogă scutirile prevăzute de OUG 1.. De altfel, la această concluzie a ajuns însăși C. E. în urma numeroaselor sesizări pe acest aspect, din a cărei propunere de clasare a plângerii nr.2. care se referă la taxa pe poluare din R. (propunere publicată în din 5 februarie 2010, clasarea referindu-se la forma actuală a OUG 5., aplicabilă în speță), instanța a citat în continuare aspectele relevante:„Comisiei E. i-au fost transmise numeroase plângeri având ca obiect o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor în conformitate cu legislația națională în materie, cu modificările aduse de OUG nr.2.. A.e plângeri au fost comasate la dosarul principal cu numarul de înregistrare 2.. Prin publicarea prezentei, C. informează publicul cu privire la intenția sa de clasare a dosarului cu numărul menționat mai sus. Mai întâi, trebuie reamintit că din păcate nu se poate vorbi despre o armonizare a taxelor pe autovehicule la nivelul UE și, ca atare, nimic nu împiedică statele membre să perceapă asemenea taxe, ele fiind libere să decidă cuantumul și metodele de calcul. T., această libertate nu poate aduce atingere dispozițiilor Tratatului privind funcționarea Uniunii E. (TFUE), în special articolului 110 (fostul articol 90 din TCE), care prevede un tratament fiscal echitabil al produselor autohtone și al celor care provin din alte state membre. La 28 septembrie 2009, autoritățile române au răspuns printr-o scrisoare în care își exprimau poziția față de chestiunea în discuție și, la 12 ianuarie 2010, au informat C. cu privire la existența OUG nr. 1. de abrogare, cu începere de la 1 ianuarie 2010, a scutirii acordate în temeiul OUG nr. 2.. În acest context, departamentul responsabil al Comisiei este de parere că autoritățile române au luat măsurile necesare pentru a asigura respectarea legislatiei comunitare și, în momentul de față, se pare că legislatia română privind taxa de înmatriculare a autovehiculelor este conformă cu articolul 110 din TFUE. Din acest motiv, departamentul responsabil va propune Comisiei clasarea cazului.RO C 29/8 Jurnalul Oficial al Uniunii E. (...)."; A.ea sunt considerentele pentru care, în baza art. 312 Cod proced. civilă, Curtea va admite recursul declarat de AFM B., D. M. în nume propriu împotriva sentinței civile nr. 2599 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. pe care o va modifica în sensul că va respinge acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu AFP Tg. L., D. M. și AFM B.. Constatând totodată faptul că intimata reclamantă datorează o diferență de timbru judiciar aferentă fondului cauzei, de 0,3 lei, Curtea va face aplicarea art. 20 alin5 din L.146/1007 în sensul dării în debit a acesteia cu suma menționată. PENTRU A.E MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Admite recursul declarat de A. F. PENTRU M. B., D. G. A F. P. M. în nume propriu împotriva sentinței civile nr. 2599 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta C. D. P. în contradictoriu cu A. F. P. T. L., D. G. A F. P. M. și A. F. PENTRU M. B.. Respinge ca inadmisibil recursul declarat de D. G. A F. P. M. în numele A. F. P. B.-S. împotriva aceleiași hotărâri. Dispune darea în debit a reclamantei C. D. P. cu suma de 0,3. timbru judiciar pentru judecata în fond. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...) Thred./M.H./(...)/ 3 ex. Jud. fond: C. E.
| ← Decizia civilă nr. 5252/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 30/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
