Decizia civilă nr. 1114/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 1114/2011
Ședința publică din 15 martie 2011
Completul compus din: PREȘEDINTE: D. P. JUDECĂTOR: A.-I. A. JUDECĂTOR: C. I. GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de I. P. J. S. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V., împotriva sentinței civile nr. 4354 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., cauza privind și pe intimatul M. I. H., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de poluare.
La apelul făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este îndeplinită. Recursul este scutit de plata taxelor de timbru. S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de (...) s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea recurentei, prin care a solicitat respingerea "; acțiunii - recurs"; a reclamantului ca fiind inadmisibilă.
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ. astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2. constată că, este competentă să judece recursul în temeiul art. 3 pct. 1 C.pr.civ. și 10 din L. nr. 554/2004. În baza înscrisurilor existente la dosar apreciază cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 4354 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. s-a admis acțiunea reclamantului M. I. H. și a fost obligată pârâta I. P. J. S.- S. P. C. R. P. de C. și Î. a V., să înmatriculeze autoturismul marca VOLKSWAGWEN GOLF 4, cu nr. de identificare W. fără plata taxei de poluare. Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, potrivit art. 2141 - 214 3 din Codul fiscal și pct. 311 - 312 din Normele Metodologice de aplicare a C. fiscal, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătesc cu ocazia primei înmatriculări în R., de către persoana fizică s-au juridică care face înmatricularea, atât pentru persoane și autovehicule noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state. Conform art. 90 par. 1 din T. Constitutiv al Uniunii E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Conform hotărârii C.J.E. în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Așadar rostul acestei reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. Or, în R. nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici. Prin introducerea art. 2141 - 214 3 din Codul fiscal s-au încălcat prevederile art. 90 din T.C.E., în sensul că a introdus un regim discriminatoriu între autoturismele introduse în R. și cele existente în R.. Organele fiscale din R. au invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a C. fiscal. Reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia caurmare a aplicării directe a reglementării comunitare. I. a constatat că într-adevăr, în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național. Aceasta rezultă din două argumente: 1. Constituția R.: de la 1 ianuarie 2007, R. este un stat membru al Uniunii E.. Potrivit art.148, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii E., precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2) , iar Parlamentul, Președintele R., Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2(alin.4). De altfel, prin L. nr.157/. de ratificare a T. de aderare a R. și B. la U. E., statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare al C., dinainte de aderare. 2. Jurisprudența Curții de Justiție E. Prin D. în cazul Costa / Enel (1964), C.J.E. a stabilit că legea care se îndepărtează de T. - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a C. însăși să fie pusă la îndoială. Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior - or, în speță, taxa specială auto a fost introdusă în legislația internă prin L. nr. 3. privind Codul fiscal. De asemenea, în cauza Simmenthal (1976), C.J.E. a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri, constituționale. În acest context instanța a constatat că reclamantul nu datorează vreo sumă potrivit legislației comunitare, astfel că refuzul pârâtei de a-i înmatricula mașina fără plata taxei apare nelegal din punctul de vedere al legislației comunitare, sens în a fost obligată să înmatriculeze mașina reclamantului fără achitarea de către acesta a taxei de poluare. Împotriva sentinței a formulat recurs I. P. județului S., arătând că hotărârea a fost dată cu încălcarea, interpretarea si aplicarea greșită a OUG nr. 5. cu toate modificările si completările ulterioare. În motivarea recursului se arată că prin hotărârea atacata, instanța de fond admite acțiunea formulata de reclamant si in consecința obliga serviciul public comunitar regim permise de conducere si înmatricularea vehiculelor din cadrul I. P. J. S. la înmatricularea autoturismului proprietate personală fără achitarea taxei pe poluare. Consideră criticabil acest mod de interpretare a legii deoarece OUG nr.5. cu toate modificările si completările ulterioare, stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care se constituie venit la fondul pentru mediu si se gestionează de A. F. pentru Mediu, in vederea finanțării proiectelor si programelor pentru protecția mediului. Conform art.4 din OUG nr.5., obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul in R., articol care statuează ca "O. de plată a taxei intervine: a) cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R.; b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la și 9". Analizând compatibilitatea textului citat cu normele dreptului comunitar, se constată că nu sunt încălcate prevederile art. 90 din T. CE. Astfel, potrivit dispozițiilor OUG nr.5., cu toate modificările si completările ulterioare, R., stat membru al C. E., nu supune direct sau indirect produsele altor state membre, impozitelor interne de orice natura, superioare celor care se aplica direct sau indirect produselor naționale similare. Or, taxa pe poluare instituita prin OUG nr.5.. nu poate fi asimilata impozitelor interne, deoarece aceasta taxa este perceputa pentru asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a C. E., măsuri adoptate în regim de urgență, pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale, opozabile tuturor proprietarilor de autovehicule care, prin înmatricularea acestora in R., înțeleg sa le utilizeze pe teritoriul nostru, contribuind astfel la poluarea mediului. Mai mult, masurile stabilite prin OUG nr.5. sunt pe deplin compatibile cu prevederile art.85 si 90 din T. UE - taxa fiind neutra din punct de vedere fiscal, așa cum rezulta din hotărârile Curții E. de Justiție, după cum urmează - Cauza nr.112/84 Humblot - Hotărârea din (...), cauza nr.C - 47/88 C. UE in contradictoriu cu Danemarca - Hotărârea din (...), cauza nr. C - 345/1993 Nunes Tadeu - Hotărârea din (...), cauza nr.C- 375/95 C. in contradictoriu cu Grecia - Hotărârea din (...), cauza nr. C- 393/1998 Gomes Valente - Hotărârea din (...); cauza nr.C 313/. Brzezinsk - Hotararea din (...): cauza nr. C - 74/2006 C. in contradictoriu cu Grecia - Hotărârea din (...). Pe de alta parte, aceasta taxa nu este perceputa doar persoanelor care doresc să înmatriculeze si să utilizeze in R. autoturisme second - hand importate din statele membre ale Uniunii E., ci tuturor persoanelor care doresc sa înmatriculeze un autovehicul, indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul discriminatoriu al taxei. Caracterul taxei, instituit de OUG nr.5. ca fiind unul pe poluare, rezulta din dispozițiile art. 1 alin. 2 (2), in care sunt enumerate categoria de programe si proiecte pentru protecția mediului care urmează să fie finanțate urmare a aplicării acestui act normativ. Prin urmare, chiar dacă legislativul nu a găsit o formulă mai potrivită, prin condiționarea înmatriculării autovehiculelor de plata acestor taxe, acest aspect nu este de natura sa o transforme intr-o taxa de prima înmatriculare, cum era cea prevăzută de dispozițiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal si apreciata ca nelegala de practica judiciara. Instituirea taxei pe poluare a fost rezultatul negocierilor si acordului dintre R. si C. E., astfel că aceasta nu contravine legislației comunitare. Mai mult, Curtea de A. G. prin D. nr.1617/R/(...) a admis recursul I. P. J. G., si a conchis ca "in ceea ce privește obligarea serviciului public comunitar sa înmatriculeze autoturismul fără a exista o prealabila constatare ca taxa pe poluare nu este datorata, soluția este incorectă, si nemotivata ... pe lângă taxa pe poluare, serviciul de specialitate din cadrul Prefecturii mai are de analizat si alte condiții de natură juridică sau tehnică privitoare la autoturismul a cărui înmatriculare se solicită, din acest punct de vedere instanța de fond nu se poate substitui în atribuțiunile funcționarului public obligat să verifice si să constate îndeplinirea tuturor condițiilor înmatriculării". Tot din aceleași considerente se mai desprinde si faptul ca "este rolul judecătorului național sa refuze aplicarea unor dispoziții naționale contrare TUE, competenta atribuita acestuia in mod exclusiv .... așa fiind nu s- ar putea cere funcționarului public de la serviciul înmatriculări sa dea si o interpretare jurisdicțională aplicării sau nu a unei dispozițiuni legale naționale, in plina vigoare la data primirii unei cereri". In consonanta cu practica Curții de A. G., Curtea de A. C. a admis recursul recurentei in cauza ce formează dosarul cu nr.(...) privind pe intimatul - reclamant SA C. L. - R. si a dispus modificarea in întregime a sentinței civile recurate, în sensul că a respins ca inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamant (decizia civilă nr. 2210/(...)). Reclamantul M. I. H. prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea acțiunii pârâtei ca fiind nefondată. În motivare reclamantul arată că pârâta a solicitat, respingerea cererii reclamantului de a înmatricula autovehiculul fără a plăti taxa de poluare la prima înmatriculare în R., prin care Tribunalul Sălaj a admis acțiunea reclamantului să înmatriculeze fără plata taxei de înmatriculare prin sentința civila nr. 4354 din 23septembrie 2010,pe care o anexează la dosar. . L. nr.157 /. R. a ratificat T. prin aderarea R. B. și R. la U. E., efectele acestei ratificări fiind reglementate de art.148 alin.2 și 4 din Constituția R., astfel cum aceasta a fost republicată, în conformitate cu care prevederile T.elor Constitutive ale U.E și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. În conformitate cu prevederile art. 90 alin. 1 din T. C. E. nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare". Însă, așa cum a rezultat în mod textual și expres din chiar conținutul art. 90 alin. 1 din CE., nici un stat membru nu poate impune, direct sau indirect, asupra produselor provenind din alte state membre, impozite și taxe interne, care nu sunt percepute, direct sau indirect, asupra produselor naționale similare, art. 2141, 2143 Cod fiscal; art.148 Constituția R.; art.90 paragraf 1 T. CE. Judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct dacă acestea contravin normelor interne de drept fără a solicita ori a aștepta eliminarea lor pe cale administrativă sau constituțională; deoarece normele comunitare se opun unei taxe speciale de prima înmatriculare pentru achizițiile intercomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național al unui stat membru al uniunii europene. Prin aceste prevederi se limitează libertatea statelor membre în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii, respectiv discriminarea intre produsele importate și cele autohtone de natură similară. Într-adevăr, determinarea taxei de poluare se realizează conform art.6 din OUG nr.5. pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și capacitatea din punct de vedere al poluării, luându-se in considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4. Este însă nefondată aprecierea I. P. S. - S. P. C. R. P. de C. si Î. a V., în sensul că taxa de poluare instituită de dispozițiile OUG nr.5. nu poate fi asimilată impozitelor interne, deoarece este percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin în matricularea acestora în R., înțeleg să utilizeze pe teritoriul R. contribuind astfel la protejarea poluării mediului. Această taxa de poluare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în R. stat comunitar de la (...), fiind perceputa exclusiv, pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în R., după aducerea lor în țară. Pentru autovehiculele deja înmatriculate în R., taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare, ceea ce demonstrează că această taxă de poluare se aplică doar ca urmare a achizițiilor intracomunitare si este o taxă cu echivalent taxelor vamale la import. Conform jurisprudenței Curții E. de Justiție, noțiunea de taxă cu echivalent constă în orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare al acesteia, iar un sistem de taxare care să fie considerat compatibil cu art.90 din T. C. E., trebuie să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare, naționale și să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii. Practic, prin instituirea taxei de poluare, indiferent de modalitatea de determinare a ei conform art.6 din DUG nr.5. și clasificarea din punct de vedere al poluării, se constituie o discriminare a regimului fiscal aplicabil la înmatricularea unui autoturism în R., reprezentând în fapt, o taxă similară taxei de primă înmatriculare stabilite din art.214 alin.1-3 din codul fiscal, singura diferență fiind denumirea, modificată din taxă speciala de primă înmatriculare în taxa de mediu. S. astfel nefondate susținerile intimatei I. P. S.- S. P. C. R. P. de C. si Î. a V. din întâmpinare, în sensul că taxa de poluare este neutră din punct de vedere fiscal și că este necesar pentru aplicabilitatea art.90 T. CE să se ia în considerarea nu numai valoare impozitului intern care se aplică direct sau indirectproduselor naționale și produselor importate ci și baza de impozitare și modalitățile de percepere a impozitului în cauză. Nu se impune ca reclamanta să producă probe din care să rezulte că taxele pe care le aplică Statul Român sunt superioare celor din statul din care reclamantul a achiziționat autoturismul,deoarece după cum s-a menționat mai sus taxa de poluare se aplică discriminatoriu, exclusiv pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în R. după aducerea lor în țară. Textul art.90 din T. CE se referă la produsele provenind din alte state membre și supuse unor impozite interne, de orice natură, superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, ori Statul Român nu percepe taxa de poluare produselor naționale similare, respectiv pentru autovehiculele deja înmatriculate în R.(second-hand) cu ocazia vânzărilor ulterioare. De asemenea, se reține și că prin avizul motivat din data de (...), C. E. a solicitat reașezarea modalității de calcul a taxei auto (de primă înmatriculare), în sensul armonizării legislației românești cu cea europeană, iar afirmația intimatei A. F. pentru Mediu București cum că s-a recunoscut de către C. E. că taxa de poluare instituită prin OUG nr.5. corespunde normelor comunitare, este neîntemeiată. C. E. (CE) a solicitat în iunie 2009, R., informații în legătură cu legislația privind aplicarea taxei de poluare pentru autoturisme, suspectând că actuala legislație românească (OUG nr.5.) are efecte protecționiste asupra industriei auto naționale. Reclamanta a depus la dosar si acte emise de R. A. Roman din care reiese ca autovehiculul este acceptat din punct de vedere optic/tehnic pentru a circula pe drumurile din R.. Este discriminatoriu pentru Statul Roman ca până acum 3 săptămâni toate dosarele pentru taxa auto împotriva Instituitei P. J. S. depuse au fost soluționate pozitiv si acum se încalcă legea C. E. abuziv. Curtea analizând recursul declarat, reține următoarele: În cauza de față tribunalul a reținut aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art. 90 din T. de instituire a C. E. (în continuare, T.). Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. Cum R. este stat membru al Uniunii E. începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția R. conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Pe de altă parte, obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și Guvernului însuși și organelor componente ale acestuia cum sunt bunăoară autoritățile fiscale. Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precitate dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumate de R. ca stat membru. Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine această disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T. în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util. Art 2 din L. contenciosului administrativ definește nesoluționarea în termenul legal a unei cereri - faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, daca prin lege nu se prevede alt termen iar refuzul nejustificat de a soluționa o cerere ca exprimarea explicita, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea. Se asimilează actelor administrative unilaterale si refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de anu răspunde solicitantului în termenul legal potrivit dispozițiile art. 2 alin 2 din L. nr. 554/2004 Interpretarea dispozițiilor legale invocate de reclamant ca fiind incidente în cauză referitoare la nesoluționarea în termen și refuzul nejustificat de a soluționa o cerere relevă că nu orice refuz de a soluționa favorabil o cerere adresată autorității se poate califica drept refuz nejustificat ci doar acel refuz care se fundamentează pe un exces de putere. R. de a soluționa favorabil o cerere de către autoritatea publică presupune exprimarea neechivocă a poziției de către aceasta urmare a unei solicitări exprese, cu depășirea limitelor dreptului de apreciere cu care a fost investită autoritatea . R. nejustificat al autorității ar fi presupus un exces de putere și o apreciere discreționară ori autoritatea în procedura demarată a urmărit tocmai asigurarea transparenței și legalității. Pentru a asigura dreptul părții de a ataca potrivit disp. art. 1 din L. contenciosului administrativ refuzul autorității de a satisface o cerere cu privire la un drept recunoscut și nerezolvarea unei astfel de cereri în termenul stabilit de lege, refuzul trebuie să fie nejustificat. Principiul legalității în organizarea executării legii și exercitarea competenței înseamnă dreptul și obligația autorității administrației de a interveni, manifestându-și voința juridică de a satisface pretențiile persoanelor care li se adresează. În urma modificărilor succesive, așa cum s-a arătat anterior, la data formulării cererii de înmatriculare fără plata taxei de poluare, era aplicabilă forma inițială a OUG nr. 5., ce nu prevedea discriminarea între autoturismele importate și cele din producție internă și care nu justifica introducerea taxei de măsuri protecționiste pentru producția internă de autovehicule. De altfel, Curtea E. de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărui cuantum crește progresiv, în conformitate cu un criteriu obiectiv (deciziile în cauzele nr. 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, parag. 12; cauza C-132/88 Con. Comisiei E. c. R. Elene parag. 17). De asemenea, Curtea E. de Justiție a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu, iar în condițiile în care taxa de poluare este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare. Apoi, obiectivul taxei este de protejare a mediului atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât și prin modul de impunere, ținând cont că elementele care stau la baza acestuia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, criteriile care stau la baza taxei având deci un caracter adecvat scopului propus. Principala critică adusă noului sistem de taxare este acea că, în realitate, nu s-a schimbat decât denumirea taxei, sistemul fiind în continuare discriminatoriu față de autovehiculele deja existente în parcul auto național. Sub acest aspect este relevantă decizia C.E.J. în cauza C-345/93 Nunes Tadeu, parag. 20, din care rezultă că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie din import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și în consecință, se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată, incorporată într-un autovehicul național similar. Or, actualul act normativ este în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă. Tot în privința comparației cu autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea E. de Justiție s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din T. C. E. (art. 110 din T. privindfuncționarea Uniunii E. intrat în vigoare la 1 decembrie 2009 conform modificărilor survenite prin T. de reformă de la L. din anul 2007) nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente, (decizia CEJ în cauzele conexate C-290/05 și 33305 Akoș Nadasdi și Ilona Nemeth parag. 49). Pe de altă parte, este respectat și principiul transparenței, deoarece taxa de poluare este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște pe baza documentelor mașinii, cuantumul posibil al taxei pentru un autovehicul de tipul celui pe care contribuabilul și-l dorește. Se poate așadar concluziona că O.U.G. nr. 5. (varianta în vigoare la momentul solicitării formulate de reclamant) respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din T. C. E.(art. 110 din T. privind funcționarea Uniunii E. intrat în vigoare la 1 decembrie 2009 conform modificărilor survenite prin T. de reformă de la L. din anul 2007). Astfel, după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și capacitatea din punct de vedere al poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului conform coeficienților descriși în anexa 4. C. fixă de reducere prev. în anexa 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei, pot fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterea de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe în condițiile prevăzute de normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență. Pe de altă parte, așa cum rezultă din art. 8: „(1) Atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în R. este ulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală a taxei în conformitate cu prev. alin. (2). (2) Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto național.";. Așadar, atâta timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, atâta timp cât pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se poate pune problema restituiri ei. În cauza de față, reclamantului-intimat i s-a adus la cunoștință că refuzul operațiunii de înmatriculare se datorează împrejurării că nu a îndeplinit condiția prealabilă de a plăti taxa de poluare, iar nu taxa specială de primă înmatriculare, cerință care este apreciată de Curte în conformitate cu exigențele legislației naționale și comunitare, așa încât refuzul pârâtului recurent are un temei legal și deci este justificat. La momentul adoptării OUG 117/2009 emisă pentru punerea de acord a O. de urgență nr. 2. privind modificarea OUG nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu prevederile art. 110 din T. privind funcționarea Uniunii E., intrat în vigoare în decembrie 2009 (T. de la L.), luând în considerare faptul că neasigurarea concordanței cu reglementarea comunitară va aduce prejudicii importante în relația R. cu U. E., taxa de poluare a încetat să mai fie contrara prevederilor comunitare considerentele aplicabile formei inițiale a O.U.G. 5. fiind pe deplin aplicabile și pentru perioada de după epuizarea termenului de 45 de zile instituit. Cererea de înmatriculare a fost formulata de către reclamant după data de (...), respectiv la data de (...) așa cum arată chiar în acțiune astfel că în vederea înmatriculării are obligația achitării taxei de poluare devenind incidente dispozițiile în vigoare la momentul declarării intenției de înmatriculare. Astfel, pârâta nu s-a aflat în sfera abuzului când a condiționat înmatricularea autoturismului reclamantului de plata taxei de poluare reglementate de dispozițiile OUGnr. 5., astfel cum acestea erau în vigoare la momentul investirii autorității, dispoziții care sunt compatibile cu dreptul comunitar. Cu privire la procedura de infringement declanșată de către C. E., trebuie menționat faptul că pe de o parte acestă procedură se referea la o altă formă a taxei de poluare (cea ulterioară modificărilor introduse prin OUG 2. în luna decembrie 2008), iar pe de altă parte acestă procedură a fost între timp clasată, analiza realizată confirmând compatibilitatea normelor comunitare cu dreptul intern incident. Propunerea de clasare a fost publicată în din 5 februarie 2010, fapt care constituie un argument în plus în favoarea compatibilității taxei cu normele comunitare. Pentru toate aceste considerente, în baza art.312 C.pr.civ,. Curtea va admite recursul declarat de pârâtul I. P. J. S. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. împotriva sentinței pe care o va modifica în tot în sensul că va respinge ca nefondată acțiunea reclamantului. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de I. P. J. S.-S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. împotriva sentinței civile nr. 4354/(...) pronunțată în dosar nr. (...) al T.ui S., pe care o modifica în sensul că respinge cererea de chemare în judecată a reclamantului M. I. H. în contradictoriu cu pârâtul I. P. J. S. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER D. P. A.-A. I. C. I. V. D. Red. A.A.I. dact. GC 3 ex/(...) Jud.primă instanță: M. K.
| ← Decizia civilă nr. 1152/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4555/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
