Decizia civilă nr. 116/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 116/2011
Ședința publică de la 14 I. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. M. JUDECĂTOR: G.-A. N. JUDECĂTOR: M. B.
G.: A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta SC E. S. împotriva sentinței civile nr. 1935/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui
M., privind și pe intimații D. G. A F. P. M., A. F. PENTRU M., A. F. P. B. M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că la data de 30 septembrie 200 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare formulată de AFM, iar la 13 ianuarie 2011, întâmpinare formulată de D. M..
La data prezentului termen de judecată, recurenta a transmis prin fax dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferente recursului, cu mențiunea că acestea au fost expediate și prin poștă.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentei cauze, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în baza actelor existente la dosar. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 1.935 din data de (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta S. E. S. B. M., împotriva pârâților D. G. A F. P. M., A. F. P. B. M. și A. F. PENTRU M. B., având ca obiect contencios administrativ. În considerentele hotărârii s-a reținut că decizia de calcul a taxei pe poluare nr. 41097/(...) (f.10 dosar fond), așa cum de altfel s-a menționat și în cuprinsul actului, reprezintă un titlu de creanță fiscală care trebuia atacat în termen de 30 de zile de la comunicare potrivit art. 207 (1) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Reclamanta nu a exercitat această cale de atac administrativă, fără de care instanța nu poate trece la examinarea legalității actului. Distinct de cele de mai sus, tribunalul a arătat că dispozițiile OUG nr. 5. nu încalcă prevederile art. 90 din T. de I. a C. E. T. pe poluare este neutră din punct de vedere fiscal. Ar fi existat o încălcare a normelor comunitare dacă s-ar fi prevăzut un tratament diferențiat față de produsele originare dinalte state membre în raport cu cele originare din România. O astfel de diferențiere nu se face prin OUG nr. 5.. T. în vigoare până la aprobarea OUG nr. 5. aplicată autovehiculelor uzate, nu era redusă proporțional cu valoarea deprecierii reale a unor autovehicule similare înmatriculate deja pe piața internă. Valoarea taxei creștea numai pe baza vechimii autovehiculului, situație în care s-a ajuns a autovehiculele cele mai impozitate să fie autovehiculele second-hand importate, ceea ce contravine art. 90 din Tratat. Acest neajuns a fost înlăturat prin adoptarea OUG nr. 5.. A mai învederat tribunalul și împrejurarea că prin OUG nr. 5. s-a înlăturat, pentru o anumită perioadă, taxa de poluare pentru autovehiculele noi, Euro 4 cu capacitate cilindrică mai mare de 2000 cm3, nu înseamnă că se protejează în mod nepermis producția națională de autoturisme. Ar fi existat o încălcare a prevederilor art. 90 paragraful 2 din Tratat numai dacă produselor originare din alte state li s-ar fi aplicat un alt nivel de impozitare decât celor originare din România, ceea ce nu este cazul. Instanțele nu au competența să anuleze ori să refuze aplicare unor acte normative pe considerentul că ele sunt discriminatorii. Acest principiu a fost consacrat de Curtea Constituțională prin mai multe decizii, printre care și Decizia nr. 819/2008. S-a subliniat și faptul că prin OUG nr. 2. și OUG nr. 7. o anumită categorie de autoturisme a fost scutită de plata taxei pe poluare, iar altă categorie nu a beneficiat de această scutire. Acest tratament diferențiat nu îndreptățește instanța să extindă scutirea la toate categoriile de autoturisme pentru care se cere înmatricularea pentru prima dată în România. Intenția declarată în preambulul celor două acte normative de mai sus, prin care sunt modificate prevederile OUG nr. 5., de a proteja industria națională nu este în sine incompatibilă cu legislația comunitară, ar deveni astfel, doar dacă ar fi existat o impunere diferențiată în funcție de originea autoturismelor, care însă nu există. Față de considerenterle de fapt și de drept expuse, prima instanță a respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiată. Împotriva acestei hotărâri, reclamanta S. E. S. B. M. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, modificarea în totalitate a hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii sale, cu consecința anulării ca nelegal a actului administrativ nr. 2600/(...) emis de A. B. M., constatarea nelegalității deciziei de calcul a taxei de poluare nr. 41097/(...) emis de A. B. M. și obligarea pârâtelor A. B. M. și A. B. să-i restituie suma de 1.337 lei reprezentând taxă de poluare achitată cu chitanța seria TS5 nr. 4932445/(...) . Totodată a solicitat obligarea acelorași pârâte la achitarea penalităților legale de 0,1 % pe zi de întârziere până la restituirea integrală, conform art. 124 alin. 1 C.pr.fiscală. În dezvoltarea motivelor de recurs, bazate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C.pr.civ., reclamanta a arătat, în esență, că soluția pronunțată de către instanța de fond este nelegală fiind dată cu aplicarea greșită a legii. Astfel, reclamanta a susținut că în mod greșit instanța de fond a apreciat că nu a atacat în termen de 30 de zile decizia de calcul, deoarece prin cererea pe care a formulat-o a invocat faptul că decizia de calcul a taxei de poluare este emisă în baza unei prevederi legale contrare dreptului comunitar, atacând însuși actul normativ, respectiv dispozițiile O. nr. 5., susținând că acestea contravin disp. art. 90 din T. de I. a C., or, potrivit art. 7 alin. 11 din Legea nr. 554/2004, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând. Pe de altă parte, reclamanta susține că nu a avut de ce să urmeze procedura prealabilă, ci doar ulterior, în urma discuțiilor publice asupra concordanței O. nr. 5. cu Normele Comunitare, apreciind că deși taxa respectă prevederea legală în materie și anume O. nr. 5. - nu contestă modul de calcul, ci faptul că încalcă T. de instituire C. În acest context, solicită a se constata că atât taxa de primă înmatriculare a cărei restituire o solicită contravine reglementărilor comunitare, respectiv art. 90 parag. 1 și 2 din T. de instituire a C. E. În sprijinul susținerilor sale, reclamanta a invocat și dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția R. conform cărora legislația comunitară prevalează legii interne, astfel că dispozițiile T.ui au prioritate față de dispozițiile O. nr. 5., cu toate modificările și completările ulterioare. În privința O. nr. 5., a învederat că aceasta a intrat în vigoare începând cu data de 1 iulie 2008 și i-au fost aduse mai multe modificări, reclamanta achitând taxa de poluare în data de (...), sub imperiul O. nr. 208/2008, iar analiza trebuie efectuată, în primul rând, prin relevarea scopului urmărit de către Guvernul României prin adoptarea acestei ordonanțe. În acest context, reclamanta a mai precizat că este lipsit de echivoc faptul că intenția legiuitorului nu mai are nici o legătură cu scopul declarat al adoptării O. nr. 5., această ordonanță protejând industria internă de autovehicule și păstrarea locurilor de muncă angrenate în producția acestora. Așadar, se creează o diferență de tratament fiscal între maținile noi și cele vechi, înmatriculate în România după intrarea în vigoare a O. nr. 5.. Prin urmare, această taxă s-a perceput în încălcarea disp. art. 25, 28 și 90 parag. 1 din T. C., deci este o plată făcută cu aplicarea eronată a dispozițiilor legale, impunându-se a fi restituită plătitorului. În continuarea motivelor de recurs, reclamanta a exprimat considerente referitoare la faptul că atât taxa de primă înmatriculare cât și taxa de poluare, în vigoare în momentul de față contravin reglementărilor comunitare, respectiv art. 90 parag. 1 și 2 din T. de instituire a C. E. În argumentare, a invocat atât reglementări comunitare, respectiv art. 90 din T. C., cât și dispozițiile art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R., apreciind că reglementările comunitare au prioritate față de dreptul național. Invocând dispozițiile T.ui de A. al R. la U. E., reglementări C.D.O. precum interpretările Curții Europene de Justiție, reclamanta susține că taxa de primă înmatriculare are un vădit caracter ilicit, fiind discriminatorie și în neconconrdanță cu legislația comunitar, iar instanțele judecătorești au obligația de a respecta dispozițiile dreptului comunitar. În final, reclamanta susține că este îndreptățită și la acordarea dobânzii de 0,1 % pe zi de întârziere, în condițiile art. 124 C.pr.fiscală,, apreciind că atâta vreme cât penalitățile de întârziere datorate de contribuabil sunt de 0,1 % de întârziere, aceeași dobânda trebuie să fie aplicată și bugetului pentru sumele plătite/încasate și de rambursat contribuabilului, conform prevederilor legale. Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de apel constată că este nefondat pentruurmătoarele considerente: Curtea reține că legea aplicabilă raportului juridic legat de înmatricularea autovehiculului este aceea sub imperiul căreia s-a cerut efectuarea operațiunii de înmatriculare și nu aceea sub care a fost efectuată achiziția intracomunitară, mai ales că în sistemul normativ român avem de a face cu o succesiune intertemporală de legi materiale și procesuale. Așa fiind, în cauză se poate reține că analiza compatibilității normei legale interne care stabilește obligația de a plăti taxa specială de primă înmatriculare cu normele comunitare primare trebuie făcută prin prisma mediului normativ de la epoca efectuării operațiunii de primă înmatriculare când particularului i se impune obligația de a plăti o astfel de taxă în cuantumul și cu procedura prevăzută de legea care guvernează tempus regit actum raportul fiscal. Din această perspectivă, Curtea reține că autovehiculul din litigiu a fost achiziționat de către reclamantă în cursul anului 2008 dintr-un stat membru al C. Operațiunile de înmatriculare au fost efectuate sub imperiul OUG nr. 5. in forma sa initiala, mai precis prin plata sumei totale de 1.337 lei cu titlu de taxă de poluare prin chitanța seria TS5 nr. 4932445/(...). Prin Legea nr. 157/2005 România a ratificat T. prin aderarea R. B. și R. la U. E., efectele acestei ratificări fiind reglementată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R., astfel cum aceasta a fost republicată, în conformitate cu care prevederile Tratatelor Constitutive ale U.E și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. În conformitate cu prevederile art. 90 alin. 1 din T. C. Europene „nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare";. Conform hotărârii CJE în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Trebuie avut în vedere de asemenea că T. CE a creat ";o noua ordine juridică"; în dreptul internațional (denumită astfel de Curtea E. de Justiție în cazul Van Gend en Loos, 1963), caracterizată prin faptul că are efect direct și se bucură de supremație (prioritate) în raport cu ordinea juridică internă. Aceste principii au fost consacrate și de art. 148 alin. 2 din Constituția R., potrivit cărora prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate fața de dispozițiile contrare din legile interne. Prin aceste prevederi se limitează libertatea statelor membre în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii, respectiv discriminarea intre produsele importate și cele autohtone de natură similară. În speță, OUG nr. 50/(...) stabilește, potrivit dispozițiilor art.1, cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de administrația fondului pentru mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit art.4, obligația de plată internă cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România. Într-adevăr, determinarea taxei de poluare se realizează conform art.6 din OUG nr. 5. pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și capacitatea din punct de vedere al poluării, luându-se in considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4. T. de poluare introdusă prin disp. OUG nr. 5. reprezentă o exprimare a suveranității statale sub forma dreptului de a stabili taxe și impozite, iar obiectul analizei în această cauză nu poate fi decât verificarea identității de tratament dintre diversele feluri de autoturisme supuse taxei de poluare, mai exact, a neutralității taxei. Verificarea neutralității taxei se face prin compararea efectelor taxei asupra autovehiculelor importate dintr-un stat membru cu efectele taxei impuse unor autovehicule similare înmatriculate deja în statul membru, cărora deja le-a fost aplicată taxa. Prin urmare, eventualul caracter discriminatoriu al dispozițiilor O. nr. 5. poate fi analizat doar prin raportare la autovehiculele intrate în România și cu privire la care s-a perceput taxa de poluare, iar nu cu privire la autovehiculele înmatriculate în România înainte de (...) și nici cu privire la autovehiculele înmatriculate în perioada (...) - (...), supuse taxei de primă înmatriculare. E.luarea deprecierii unui autoturism poate fi extrem de dificilă, ceea ce a condus legiuitorul român la utilizarea unei grile de calcul, care însă nu este incompatibilă cu dreptul comunitar. A. pentru că, așa cum a reținut Curtea E. de Justiție în cauza C-393/1998, Antonio Gomes Valente c. Fazenda P.a, deprecierea exactă a unui autovehicul nu poate fi calculată decât printr-o expertiză individuală. Cu toate acestea, datorită faptului că un astfel de sistem este prea împovărător pentru statul membru ce impune o astfel de taxă, Curtea a admis totuși și posibilitatea impunerii taxei de primă înmatriculare, potrivit unei grile fixe de impozitare, ce ar putea să aibă în vedere diverse criterii în baza cărora să se poată realiza un calcul al deprecierii autovehiculului cât mai apropiată de realitate (vechimea autovehiculului, numărul de kilometri parcurși, tipul de motor, starea autovehiculului, modelul autovehiculului, etc.). Curtea a apreciat că și un astfel de sistem va fi compatibil cu art. 90 CE doar dacă garantează în absolut toate cazurile (fără nici o excepție) că taxa aplicată nu depășește cuantumul valorii reziduale deja încorporate în valoarea autovehiculelor similare deja înmatriculate în statul membru respectiv. Curtea a mai precizat că un astfel de sistem poate garanta neutralitatea absolută a taxei, dacă respectă trei cerințe: a. să nu creeze o discriminare între bunurile importate și cele autohtone; b. sistemul să fie suficient de precis, astfel încât în baza acestuia să se poată realiza un calcul al deprecierii autovehiculului cât mai aproape de realitate; c. cel căruia i se impune taxa să aibă la dispoziție o cale de atac în fața instanțelor naționale în ipoteza în care consideră că valoarea deprecierii calculate în baza grilei fixe de impozitare nu corespunde realității. Pentru exercitarea eficientă a dreptului la acțiune, cel interesat ar trebui să cunoască factorii în funcție de care au fost stabilite procentele de depreciere. Analizând din această perspectivă O. nr. 5., Curtea observă că actul normativ în discuție respectă cerințele impuse de raționamentul instanței comunitare și în consecință nu contravine T.ui. Astfel, așa cum rezultă din disp. art. 3 alin. 1 din O. nr. 5., toate autovehiculele sunt supuse taxei de poluare, exceptările prev. de art. 3 alin. 2 din ordonanță vizând nu proveniența ci destinația autovehiculelor. S.ul este suficient de precis, acesta conținând elemente legate de norma de poluare, emisa de CO2, capacitatea cilindrică dar și o grilă de reducere a taxei, extrem de vastă prin categorii de „. a autovehiculelor, aptă să producă un calcul al deprecierii autoturismului foarte aproape de rezultatul pe care o expertiză individuală l-ar putea revela. Iar aceste criterii au fost deja recunoscute de CEJ ca fiind criterii obiective care pot fi folosite într-un sistem de taxare bazat pe o grilă de impozitare (Cauza C-290/2005, Akos Nadasdi, par.52). În fine, cel care consideră că valoarea deprecierii calculată pe baza grilei fixe de impozitare nu corespunde realității, are în disp. art. 10 dinordonanță, o cale eficace de a contesta măsura deprecierii, respectiv o procedură judiciară în cadrul căreia poate obține expertizarea tehnică a caracteristicilor autovehiculului rulat. Așa fiind, în temeiul art. 20 alin. 3 și art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 312 C.pr.civ., recursul declarat de reclamantă se va respinge ca nefondat și se vor menține în întregime dispozițiile sentinței. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge recursul declarat de S. E. S. B. M.,împotriva sentinței civile nr. 1.935 din 09 iunie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică de la 14 ianuarie 2011.{ F. | PREȘEDINTE, D. M. JUDECĂTOR, G.-A. N. JUDECĂTOR, M. B. G., A. B. } Red.G.A.N./(...) Dact.L.C.C./2 ex./ Jud.fond:Șt.S..
| ← Decizia civilă nr. 3963/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Sentința civilă nr. 296/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
