Decizia civilă nr. 121/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Dosar nr. (...)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 121/2011

Ședința publică de la 19 D. 2011

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. A. M.

Judecător M. D.

Judecător F. T.

Grefier V. D.

S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de P. S. V. împotriva deciziei civile nr. 3., pronunțată de Curtea de A. C., în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu D. G. a F. P. S. - A. F. P. Z. și A. F. pentru M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite, taxă de poluare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. pr. civ., raportat la art. 323 alin. 1 C. pr. civ. constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că cererea de revizuire este legal timbrată, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la data de (...) s-a depus la dosar întâmpinare.

Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. pr. civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin cererea de revizuire înregistrată în 27 mai 2011 revizuientul P. S. V. în contradictoriu cu intimatele D. G. a F. P. S. - A. F. P. Z. și A. F. PENTRU M. a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună revizuirea Deciziei nr. 397 din 02 februarie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al C. de A. C.

În motivarea cererii reclamantul arată că decizia civilă nr. 397 din 2 februarie 2011 încalcă prevederile dreptului comunitar.

A indicat reclamantul ca temei juridic dispozițiile art. 21 alin. 2 din

Legea nr. 554/2004 susținând că în soluționarea recursului s-a încălcat principiul priorității dreptului comunitar reglementat de art. 148 alin. 2 coroborat cu art. 20 alin. 2 din Constituția României.

S. reclamantul că s-au încălcat dispozițiile art. 110 din T. așa cum se reține în cauza C-402/209 Tatu vs. România a CJUE.

Intimata A. F. P. a municipiului C.-N. a formulat întâmpinare - f. 22 în care a invocat tardivitatea cererii raportat la data pronunțării deciziei în cauza C-402/2009 și de asemenea a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire susținând că decizia atacată nu este susceptibilă derevizuire, motivat de faptul că a fost soluționată prin reținerea incidenței unei excepții și nu pe fondul cauzei.

Analizând cererea de revizuire formulată, Curtea prin raportarela dispozițiile art. 322 alin. 1 C.proc.civ. și art. 21 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 o apreciază ca fiind întemeiată pentru cele ce se vor arăta în continuare în continuare:

Referitor la excepțiile de tardivitate și de inadmisibilitate, Curtea urmează a le respinge, din următoarele considerente:

Analiza unei excepții de tardivitate impune determinarea momentului de început al termenului în care se putea efectua respectivul act procesual, în speță cererea de revizuire. A. 21 al. 2 din Legea nr. 554/2004 prevedea, în forma ce a făcut obiectul verificării constituționalității sale (dec. 1609/2010) că termenul curge de la pronunțare. Î. nu se mai poate reține incidența acestei dispoziții termenul pentru exercitarea cării extraordinare ar putea curge doar de la comunicarea hotărârii instanței de recurs. Î. la dosarul instanței de recurs nu există dovezi referitoare la comunicarea deciziei, nu se poate verifica eventualul termen, această situație profitând revizuientului.

Referitor la excepția tardivității din perspectiva termenului în care se poate formula cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 21 al. 2 din

Legea nr. 554/2004, având în vedere cele statuate prin D. C. C. nr.

1609/(...), publicată în Monitorul Oficial , partea I, nr.70/2011, Curtea constată că termenul de revizuire în cauză este de o lună, termen general de revizuire prev. de art. 324 pct. 1 teza finală c.pr.civ.

Curtea reține că acest termen este aplicabil în virtutea normei de trmitere de la art. 28 din legea nr. 554/2004, termen ce va curge de la data la care revizuientul a luat la cunoștință pe orice cale de hotărârea a cărei revizuire se cere.

Referitor la excepția inadmisibilității, Curtea reține, în acord cu practica constantă a Î. (dec. 2441/(...)-Jurisprudența Secției de contencios administrativ a I. pe anul 2009, Ed. H., pag. 23) că perezintă relevanță invocarea normelor dreptului comunitar de către cel interesat, atât în fața instanței de fond cât și în recurs, și ignorarea acestora de către instanțele investite cu soluționarea cauzei.

În speța, atât la fond cât și în recurs s-a invocat, de către revizuient, incompatibilitatea OUG 5. cu art. 110 din T., aspect necercetat de către instanța de recurs, astfel încât excepția invocată va fi respinsă.

Referitor la cererea de revizuire se reține:

Potrivit art. 21 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin nr. 2., constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de C. de procedură civilă, pronunțarea hotărârilor rămase definitive și irevocabile prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Noul motiv de revizuire introdus prin nr. 2. a fost conceput ca un remediu intern în cazul hotărârilor pronunțate prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar, în scopul îndeplinirii obligației generale ce revine statelor membre ale U. E., în temeiul art. 10 din Tratat.

În cauza dedusă judecății, instanța de recurs, cu prilejul soluționării recursului, a constatat că taxa de poluare, în raport de data achitării, nu încalcă dispozițiile dreptului comunitar. (art. 110 din T.).

Așa cum subliniază revizuientul, la data de 7 aprilie 2011 Curtea de Justiție a U. E. cu ocazia soluționării unei cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunalul Sibiu a stabilit că deși statele membrepăstrează în materie fiscală competențe extinse care le permit să adopte o varietate de măsuri acestea trebuie totuși să respecte interdicția prevăzută de art. 110 T., iar articolul 110 T. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională";.

Curtea a concluzionat că OUG nr. 5., în prima variantă are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre.

Prin urmare susținerea revizuientului potrivit căreia decizia nr.

692/(...) a C. de A. C. ar fi dată prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar este reală, astfel că se impune admiterea cererii de revizuire cu consecința modificării acesteia și rejudecării recursului.

Procedând la rejudecarea recursului formulat, raportat laprobele administrate în cauză, Curtea reține următoarele:

Prin sentința civilă nr.3512 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S. s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă; s-a admis acțiunea precizată a reclamantului P. S. V. împotriva D. G. a F. P. S.

- A. F. P. Z. și s-a dispus anularea adresei nr.11034/2010 a pârâtei și a fost obligată aceasta să restituie reclamantului suma de 2008 lei reprezentând taxă poluare, cu dobânda legală aferentă de la data plății (...) și până la achitarea integrală; s-a respins cererea de chemare în garanție a A.F.M.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținuturmătoarele:

Deliberând cu prioritate asupra excepției inadmisibilității, aceasta a fost admisă deoarece adresa menționată în petit nu reprezintă un act administrativ in sensul art. 2 din Legea nr. 544/2004.

A. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată.

Reclamantul s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal. Conformându-se exigentelor articolului 137 alin.1 C.Proc.Civ., instanța a soluționat cu prioritate cele 3 excepții invocate.

Excepția inadmisibilității anularii adresei nr. 11034/2010 a fost admisa, instanța reținând că aceasta nu reprezintă un act administrativ în sensul art. 2 din Legea nr. 544/2004.

Conform art.8 din acelasi act normativ, în materie de contencios administrativ, controlul judecatoresc se exercita împotriva actelor unilaterale cu caracter individual sau normativ emise de o autoritate publica[....]care dau nastere, modifica sau sting raporturi juridice.

Cum adresa a carei anulare o solicita reclamantul nu are aceste caractere este exceptata controlului judecatoresc in procedura de contencios administrativ.

Î. contestația a fost formulata cu depăsirea termenului legal, imperativ de 30 de zile prevazut de art. 207 din O.92/2003, instanta a admis exceptia tardivitatii invocată.

Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei D. G. a F. P. S., a fost admisă, instanța reținand ca înscrisurile a caror anulare se solicita nu au fost emise de aceasta.

Asupra cauzei pe fond tribunalul a reținut că în vederea efectuării primei înmatriculări in România a autovehiculului sus individualizat reclamantul a solicitat pârâtei, A. F. P. Z. calcularea taxei de poluare. C. sa a fost soluționată prin emiterea deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule .reclamantul achitând taxa stabilită.

Analizând actul normativ incident, respectiv OUG nr. 5. T. a reținut că acesta, în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.

În privința cererii de chemare în garanție:

Raportat la prevederile H. 6. privind normele metodologice de aplicare a O. 5. taxa de poluare se achită la unitățile T. S., însă ulterior este transferată și administrată de către A. F. de M., astfel că în baza art. 60 Cod procedură civilă, din considerentele menționate pentru admiterea acțiunii principale, instanța a admis cererea de chemare în garanție astfel cum a fost formulată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F. P.

A J. S. în nume propriu și în numele A. F. P. A M. Z., prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul repingerii cererii de chemare în judecată și menținerea ca temeinic și legal a actului administrativ fiscal reprezentând decizia de calcul a taxei pe poluare emisă de organul fiscal.

În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și în considerarea disp. art. 3041 C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond interpretând greșit disp. art.1 din O.U.G. nr. 5. a admis în mod nelegal acțiunea reclamantului și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală, calculată de la data plății.

S-a ma arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile O.U.G. nr.

5., care sunt aplicabile în cauză. Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din O.U.G. nr. 5., a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamantă nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului.

Recurenta a reiterat excepția inadmisibilității, invocată și în fața instanței de fond, arătând că nu a fost urmată procedura fiscală obligatorie, prev. de dipozițiile codului de procedură fiscală.

Mai arată recurenta că în mod greșit instanța de fond a dispus restituirea sumei reprezentând taxă de poluare, fără să se facă referire la actul din care provine această sumă.

De asemenea, recurenta critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. S. recurenta că fiecare stat membru al U. E. își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.

A mai apreciat pârâta că OUG nr. 5., în forma aflată în vigoare la momentul plății taxei, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 (art. 110) din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal..

Referitor la capătul de cerere prin care reclamanta solicită acordarea dobânzii legale aferentă taxei achitate, pârâta solicită respingerea acestuia, având în vedere atât dispozițiile C.ui de pr. fiscală cât și pe cele ale Ordinului nr. (...) pentru aprobarea procedurii de restituire, care prevăd că pentru procedura de restituire a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal suntaplicabile termenele prev. de dispozițiile art. 199 (în prezent art. 70) alin. 1 și

2 sau art. 112 alin. 2 din O. nr. 92/2003, republicată, după caz, iar dobânda se calculează începând cu ziua imediat următoare expirării termenului prev. la pct. 1 sau a celui prev. la C. I pct. 4 alin. 3, după caz, și se acordă la cererea contribuabililor.

Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:

Referitor la excepția inadmisibilității, derivate din neexercitarea de către reclamant a căii administrative de atac prevăzute de art. 205 și urm. din OG 93/2003, Curtea retine ca admisibilitatea unor actiuni ca si actiunea de fata avind ca obiect restituirea taxei de poluare in lipsa parcurgerii procedurii prevazute de art. 7 din OUG 5. corob cu art. 205-218 din OUG 92/2003 a fost statuata de catre I. in procedura de recurs in interesul legii prin decizia nr.24/(...) .

Referitor la fond:

În prezent, compatibilitatea O.U.G. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din T.F.U.E. incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunțate la data de 7 aprilie 2011,respectiv 7 iulie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 vizind forma initiala a OUG 5. respectiv C-2. vizind forma OUG 5. dupa (...) având ca obiect cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu respectiv Tribunalul Gorj.

Prin aceaste hotărâri Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din T.F.U.E., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.

Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecteretroactive. Mai precis conform art. 267 din T.F.U.E. interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.

Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5. trebuie să se rețină că reglementarea națională in vigoare la data platii taxei este incompatibilă cu art. 110 T.F.U.E.

Concluzia care se impune asadar este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).

Referitor la cererea de acordare a dobânzilor:

Este de principiu că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din C. de procedură fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.

Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil. Numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului.

Așa fiind, Curtea constată că se impune a soluția cauza cu aplicarea normelor legale și a principiilor de reparație a prejudiciului încercat de contribuabil.

Nu se poate paraliza dreptul contribuabilului de a beneficia de reparația integrală a prejudiciului numai pe considerentul că acesta are doar dreptul să i se restituie suma plătită fără bază legală iar dobânda se poate acorda doar dacă administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege, dobândă care ar curge doar de la data refuzului de a dispune restituirea sumelor solicitate.

Dacă s-ar admite teza pârâtei, conform căreia indiferent de situație și de perioada de folosire a unei sume de bani achitată la bugetul de stat fără temei legal aceasta este ținută să restituie doar suma plătită la bugetul de stat de către contribuabil fără o altă reparație în ipoteza în care cererea de restituire este rezolvată în termen de 45 de zile de la înregistrare și indiferent de perioada de timp cât bugetul de stat a beneficiat de fructificare acestei sume, ar însemna ca bugetul de stat să se îmbogățească pe măsura însărăcirii patrimoniului contribuabilului cu suma ce reprezintă prețul folosinței banilor pe perioada de referință.

Or, dacă am accepta o astfel de rezolvare ar însemna ca niciodată contribuabilul să fie corect și complet despăgubit pentru prejudiciul ce l-ar încerca prin reținerea la bugetul de stat pe o perioadă de timp însemnată a unei sume fără o bază legală, punând astfel în pericol principiul răspunderii patrimoniale ce presupune reparația în natură și integrală a prejudiciului.

Asa cum s-a aratat mai sus prin decizia pronuntata in recursul in interesul legii nr. 24/2011 I. Curte de C. si J. a statuat ca pentru admisibilitatea cererii de restituire nu este necesara exercitarea procedurii prevazute de art. 205-218 din OG 92/2003.In aceste conditii formularea recursului doar in ce priveste anularea deciziilor sau adreselor emise de organele fiscale este lipsita de interes cata vreme indiferent de solutia datacererii de anulare, cererea de restituire a taxei de poluare poate fi solutionata pe fond.Admiterea recursului doar sub acest aspect ar fi lipsita de orice efect juridic motiv pentru care Curtea a apreciat ca neintemeiat motivul de recurs vizind petitul de anulare .

Referitor la cererea de chemare în garanție, respinsă de către instanța de fond, Curtea reține următoarele:

C. de chemare în garanție a AFM B., formulată de către pârâtă este întemeiată. Astfel, taxa de poluare a fost plătită de către reclamant în contul deschis pentru taxe de poluare pentru autovehicule, taxe care se constituie un venit la bugetul F. pentru M. în vederea programelor pentru protecția mediului.

Se reține aplicabilitatea art. 1 al.1 din OUG nr.5., unde se prevede: "Prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M..";

A. 60 al. 1 c.pr.civ. prevede :";Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubiri.";

În consecință în temeiul art 21 din Legea 554/2004 corob cu art. 322 si urm C.pr.civ se va admite cererea de revizuire formulată de revizuientul P. S. V. împotriva deciziei civile nr.397 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al C. de A. C., pe care o schimbă în în parte și în consecință se va admite recursul declarat de D. în nume propriu și în numele A. F. P. Z. împotriva sentinței civile nr.3512 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S., pe care o va modifica în parte in sensul că admite cererea de chemare în garanție asa cum a fost formulata si obliga chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 2008 lei reprezentând taxă de poluare achitată de către reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E A dmite cererea de revizuire formulată de către revizuientul P. S. V. împotriva deciziei civile nr.397 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al C. de

A. C., pe care o schimbă în parte și în consecință:

Admite recursul declarat de D. G. a F. P. S. în nume propriu și în numele A. F. P. Z. împotriva sentinței civile nr.3512/(...) pronunțată în dosar nr.(...) al T.ui S. pe care o modifică în parte în sensul că:

Admite cererea de chemare în garanție formulata de parata A. F. P.

Z. impotriva chematei in garantie A. F. pentru M.

Obligă chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 2008 lei reprezentând taxă de poluare achitată de către reclamant.

Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 19 decembrie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI A . A. M. M. D. F. T.

GREFIER V. D.red.AM/AC

2 ex. - (...) Jud.fond.Kende M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 121/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal