Decizia civilă nr. 1222/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. C.Ă Nr. 1222/2011
Ședința publică de la 24 M. 2011
Completul compus din:
PREȘED.TE R.-R. D.
Judecător L. U.
Judecător D. M.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta B. R. D. R. -
B. R. E. L. L., împotriva sentinței civile nr. 3036/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., în contradictoriu cu pârâții S. ROMÂN PRIN C. L. PRIN P. și C. LOCAL AL C. L. PRIN P. C. L., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din L. nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul nu este timbrat, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă. La data de (...) s-a depus la dosar întâmpinare, iar la data prezentului termen, recurenta a depus la dosar dovada achitării taxelor judiciare de timbru aferente, însoțite de o serie de acte anexe. Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 3036/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., a fost respinsă acțiunea reclamantei B. R. D. R. - B. R. E. L. L. împotriva pârâtului C. LOCAL AL C. L., PRIN P. C. L., având ca obiect contencios administrativ. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin S. civilă nr. 764/(...), pronuntată în dosar nr. (...) (f.49-50), s-a respins excepția de nelegalitate a HCL L. nr. 58/(...), 9/(...) si 9/(...) formulată de reclamanta B. R. din R. - B. R. E. L. L. în contradictoriu cu pârâții S. Român prin comuna L. si C. local al comunei L. Această hotărâre este irevocabilă prin D. civilă nr. 3185/(...) al Curții de A. C. pronunțată în dosar nr. (...) (f.46-48). Potrivit prevederilor art. 1201 Cod C., „este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză si este între aceleiași părți, făcută de ele si în contra lor, în aceeași calitate";. In speță însă nu este întrunită tripla identitate prevăzută de art. 1201 Cod C. deoarece nu există identitate de obiect si nu este între aceleași părți,motiv pentru care tribunalul urmează a dispune respingerea excepției invocate ca nefondată. Analizând pe fond cererea formulată de reclamantă prin prisma motivelor învederate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul a reținut următoarele: Prin hotărârile HCL nr. 58/(...)- anexa 48 poziția 103, nr. 9/(...) - anexa nr. l, poziția 98 si nr. 09/(...) (f.55,79) - anexa l poziția 97, s-a aprobat inventarul domeniului public al comunei L. conform anexei nr. 1 care face parte integrantă din aceste hotărâri, avându-se în vedere, așa cum rezultă din preambulul acestora adresa nr. 592/(...), prevederile art. 3 alin.4 din L. nr. 213/1998 coroborat cu art. 38 alin.2 lit.c si art. 46 alin.2 din L. 215/2001. Așa cum rezultă din probațiunea administrată, C. Reformat L. este înscris in C. 28 L., A+3, nr. top 296/1, 296/2, 296/3, 296/4, 297 si 298 în favoarea Biserici Reformate E.nghelice locale, in foaia B de proprietate, la poziția de la B+9, fiind transmis în favoarea pârâtului S. Român, în C. 766 L. Reclamanta prin cererea promovată a învederat că în acest C. nu a fost transmis întregul corp de avere ci doar imobilele independente ca urmare a unei defalcări conform notatiei de sub B+3 si care se regăsesc la nr. de ordine A+91-94, 97-106, având suprafața de 6920 mp. De asemenea, se susține că suprafața de 32.562 mp care reprezintă suprafața cimitirului, desi nu a fost niciodată folosită de S. Român, nu a fost reînscrisă în C. 28 L. în favoarea sa, motiv pentru care a promovat o acțiune în rectificare in C. ce constituie obiectul dosarului nr. (...) al Judecătoriei Turda, dosar suspendat până la soluționarea prezentului litigiu. Această împrejurare învederată de reclamantă este irelevantă în prezenta cauză raportat la obiectul juridic dedus judecății. Este real că potrivit prev.art. 7 din L. 213/1998 lit.a-f dreptul de proprietate publică se poate dobândi prin unul din modurile de dobândire prevăzute expres si limitativ, respectiv: pe cale naturală, prin achiziții publice efectuate în condițiile legii, prin expropriere pentru cauze de utilitate publică, prin acte de donație sau legate acceptate de G., de C. județean sau de consiliul local, după caz, dacă bunul în cauză intră în domeniul public, prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau a unităților administrativ teritoriale în domeniul public al acestora, pentru cauză de utilitate publică, prin alte moduri prevăzute de lege. În speță pentru ca cimitirul reformat să poată fi inclus in domeniul public al comunei, era necesar ca dreptul de proprietate publică să fi fost dobândit în unul din modurile prevăzute expres si limitativ de art. 7 din L. 213/1998, or, cele trei acte administrative contestate probează ca făcând parte din domeniul public al comunei L., cimitirul reformat, cu o suprafață de 3,41 ha. Potrivit prev.art.l din L. 213/1998 „dreptul de proprietate publică aparține statului sau unităților administrativ teritoriale asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public";, iar conform art. 3 alin.4 „ domeniul public al comunelor, orașelor si municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct.III prin anexă și din alte bunuri sau de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau interes public național ori județean";. Punctul III al anexei precizează că „ domeniul public al comunelor este alcătuit din bunurile enumerate"; printre care la pozitia 10 sunt menționate expres cimitirele orășenești si comunale. În speță însă nu s-a făcut dovada că imobilul în litigiu nu a fost în fapt expropriat, contrar mențiunii din C. 766 L.- nerectificată, a trecut în domeniulpublic al comunei în temeiul legii, așa cum au trecut si celelalte cimitire ale cultelor existente în localitate - ortodox, evreiesc, penticostali (poz.99-1900, 101 din HCL 9/2006). D. considerentele expuse, tribunalul a apreciat că actele administrative atacate au fost adoptate cu deplina respectare a dispozițiilor legale în vigoare la data emiterii lor, motiv pentru care s-a respins cererea reclamantei ca nefondată. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta B. R. D. R. - B. R. E. L. L., solicitând admiterea recursului formulat în temeiul art. 304 pct. 9 C.p.c. împotriva sentinței civile nr. 3. pronuntata de Tribunalul Cluj în dos. civ. (...) aceasta fiind netemeinica și nelegala și modificând hotărârea atacata să se admită în întregime acțiunea introductiva de instanta, cu cheltuieli de judecata pe seama intimaților. În dezvoltarea motivelor de recurs reclamanta a arătat că prin acțiunea introductiva reclamanta a solicitat, in baza art. 8 L. nr. 554/2004, anularea H.C.L. L. nr. 58/(...), a H.C.L. L. nr. 9/(...), a H.C.L. L. nr. 9/(...), prin care s-a aprobat inventarul domeniului public al comunei L., in anexa 48 pozitia 103, respectiv la anexa 1 pozitia 98 si anexa 1 pozitia 97 care face parte din hotararile atacate fiind înscris cimitirul reformat L. cu suprafata de 3,41 ha, apreciind ca ilegala inscrierea cimitirului reformat L. in anexele mentionate mai sus. Prin sentinta civila atacata Tribunalul Cluj a respins cererea formulata Hotararea pronuntata este lipsita de temei legal, fiind pronuntata cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, motiv de recurs prevazut de art. 304, pct. 9 C.p.c.. Reclamanta consideră că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii pentru următoarele motive: 1. A. cum în mod corect a reținut instanța de fond, pentru ca cimitirul reformat L. să poată fi inclus în domeniul public al comunei L., era necesar ca dreptul de proprietate publică să fi fost dobândit prin unul dintre modurile de dobandire prevazute expres si limitativ de art. 7 din L. 213/1998 literele a - f și anume: a) pe cale naturala; b) prin achizitii publice efectuate in conditiile legii; c) prin expropriere pentru cauza de utilitate publica; d) prin acte de donatie sau legate acceptate de G., de consiliul judetean sau de consiliul local, după caz, daca bunul in cauza intra in domeniul public; e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora, pentru cauza de utilitate publica; f) prin alte moduri prevazute de lege. Or, cimitirul reformat a fost trecut in domeniul public fara ca dreptul de proprietate publica sa fi fost dobândit prin vreuna din modalitatile prevazute de lege. De altfel nici instanta de fond nu a menționat prin care dintre modalitatile de mai sus ar fi fost dobândit dreptul de proprietate publica. Într-adevăr potrivit prev. art. 1 din L. 213/1998 "dreptul de porprietate publica apartine statului sau unităților administrativ-teritoriale asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes pulic" iar conform art. 3 al 4 "domeniul public al comunelor, oraselor si municipiilor este alcătuit din bunurile prevazute la pct. 3 din anexa si din alte bunuri sau de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotarare a consiliului local, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau interes public naționalori județean." Textele de lege aratare mai sus nu pot deroga insa de la prevederile art. 7 din L. 213/1998 ci, chiar in cazurile prevazute de an. 1 si an. 3 al. 4, dreptul de proprietate publica trebuie să fi fost dobândit prin una din modalitatile: expres si limitativ prevazute de art. 7 din L. 213/1998. A. cum a arătat in actiune, cimitirul reformat L. nu a fost trecut in proprietatea S.ui Roman prin experopriere. C. reformant L. a fost înscris in CF 28 L., prev. la A+3 cu nr. top. 296/1, nr.top.296/2, nr.top.296/3, nr.top.296/4, nr.top.297 și nr.top.298 în favoarea B. REFORMA TE E.NGHELICE LOCALE, in intregime, de la localizare si conform notației de la B9 s-ar fi transmis in favoarea paratului S. ROMAN in CF 766 L. În acest CF insa nu s-a transmis întreg corpul de avere ci imobile independente ca urmare a unei defalcari conform notatiei de la B3 și care se regăsesc la nr. de ord. A+91-94, 97-106, având o suprafața cumulata de 6920 mp. D. de suprafața de 32562 mp reprezinta suprafata cimitirului, care nu a fost niciodata preluat faptic sau folosit de S. ROMAN si care, din eroare nu 8. mai fost reinregistrat in CF 28 L. în favoarea vechiului proprietar, B. R. E. L.. Niciodata S. ROMAN nu a preluat in drept sau in fapt cimitirul ci el a ramas în mod continuu in proprietatea reclamantei si in administrarea acesteia. Intrucat cimitirul reformat L. este proprietatea reclamantei potrivit extraselor de carte funciara si nicidecum a S.UI ROMAN, care nu are nici un titlu asupra acestuia, includerea sa in domeniu public al comunei L. este ilegala. Pentru reglementarea situatiei de carte funciara în sensul arătat, reclamanta a formulat o actiune in rectificare de carte funciara in Dos. Civ. (...) al Judecatoriei T.ia, dosar care este insa suspendat pana la solutionarea litigiului in contencios administrativ. D. copia declaratiei preotului reformat din L. de la reforma agrara rezulta ca in anul 1921 B. R. Grind (actualmente L.) avea in proprietate, alaturi de alte proprietati si imobilul din CF 28 L., prev. cu nr. Top. 298. D. Procesul verbal dresat de C. de O. pentru expropriere din Turda la data de (...) in dosarul de expropriere nr. 1. rezulta ca „. B. reformate L. avea o întindere totala de 111 iugh și 661 stjp. D. aceasta suprafata totala, s-a constatat ca este neexpropriabil 21 iugh și 755 stjp si expropriabil 89 iugh si 1406 stjp, din care reprezentantul bisericii cere sa-i ramana 57 iugh in Grind (L.) si 9 iugh in L., deci in total 66 iugh. De asemenea se arata ca pe teritoriul cimitirului cuprins in CF 28 L. prev. cu nr. top. 298 sunt anumite persoane care au calitatea de taxalisti (persoane care au edificat constructii si au platit taxele si impozitele locale pentru o perioada de 5 ani). Aceasta mentiune concorda si cu concluziile expertului care a întocmit documentația tehnica extrajudiciara anexata și cu schița imobilului in litigiu asa cum a fost intocmita de expert din care rezulta ca pe latura nordica si estica a imobilului cu destinatia de cimitir sunt edificate constructii. Aceste "imobile s-au transmis in favoarea paratului S. ROMAN in CF 766 L. ca imobile independente ca urmare a unei defalcari conform notatiei de la B3 si care se regasesc la nr. de ord. A+91-94, 97-106, avand o suprafata cumulata de 6920 mp. D. de suprafata de 32562 mp reprezintă suprafața cimitirului care potrivit Procesului verbal dresat de C. de O. pentru expropriere din Turda la data de (...) in dosarul de expropriere nr. 1. NU A F. E. A., in partea finala a Procesului verbal se arata ca "in baza art. 6 lit a, din mosia B. reformate inscrisa in CF nr. 178, 28, ( ... ) din Grind (L.), partea intrecatoare peste limita prescrisa in P. 4 adeca peste 57 iugh scutit de lege plusneexpropriabil, adica se expropriaza 23 iugh 1406 stjp în plus terenurile ocupate de taxalisti dupa cum urmeaza in baza art. 6 lit.b". Rezulta ca din totalul suprafetei „moșiei"; bisericii reformate L. de 111 iugh si 661 stjp este neexpropriabil 21 iugh și 755 stjp și din suprafața expropriabila de 89 iugh si 1406 stjp, se expropriaza 23 iugh 1406 stjp in plus terenurile ocupate de taxalisti, ramanand in proprietatea B. Reformate L. suprafața de 66 iugh. Toate acestea rezulta si din partea finala, din motivarea procesului verbal unde se arata ca "proprietarul fiind persoana juridica cade sub prevederile art. 6 lit a, deci in baza p.4 s-a scutit maximul prevazut in acest punct avand destinatia și înainte de 1 D. 1918 sesiunea parohiala 32 iugh, scoala confesionala 16 iugh, cantorala 8 iugh si bisrica 10 iugh peste acest cuantum expropriere a este bazata precum si locul taxalistilor conform art. 6 lit. b alin. 2 fiind ridicate casele de sateni si locuind peste 5 ani neîntrerupt plătind taxe anuale", deci in total a fost scutita de la expropriere suprafata de 66 iugh. Este deci evident din cuprinsul pocesului verbal dresat de C. de O. pentru expropriere din Turda la data de (...) in dosarul de expropriere nr. 1. ca nu a fost supus exproprierii cimitirul reformat L., ci doar suprafata ocupata de taxalisti, asa cum rezulta si din expertiza tehnica extrajudiciara si din notatia din CF 766 L. de la B3 in care apar ca transmise in favoarea S.ui Român in acest CF 766 din Cf 28 L. imobile independente ca urmare a unei defalcari si care se regăsesc la nr. de ord. A+91-94, 97-106, avand o suprafata cumulata de 6920 mp. D. de suprafata de 32562 mp reprezinta suprafata cimitirului care potrivit Procesului verbal dresat de C. de O. pentru expropriere din Turda la data de (...) in dosarul de expropriere nr. 1. NU A F. E. Instanța de fond a retinut in mod gresit faptul ca cimitirul reformat L. a fost expropriat, bazându-se pe singurul argument ca nu a fost rectificata CF 766 L. Raportat la acest aspect reclamanta arată pe de o parte ca din intreaga probatiune la care ne-am referit mai sus, rezulta chiar concluzia inversa, respectiv aceea ca imobilul cu detinatia cimitir nu a facut obiectul exproprierii si pe de alta parte arată că a formulat o actiune in rectificare de carte funciara in Dos. Civ. (...) al Judecatoriei Turda, dosar care este insa suspendat pana la solutionarea litigiului in contencios administrativ. A accepta ca un bun poate deveni proprietate publica prin simpla trecere in domeniul public, fără vreun titlu, contravine caracterului absolut și inviolabil al dreptului de proprietate, astfel cum este el prevazut in Constitutia Romaniei și în art. 1 Protocolul 1 la C. europeana a drepturilor omului, motiv pentru care se impunea ca instanța de fond să constate nelegalitatea HCL L. nr.58/(...), HCL L. nr.9/(...), HCL L. nr.9/(...) prin care s-a aprobat inventarul public al comunei L. P. altfel, instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală care se impune a fi modificată în sensul anulării hotărârilor atacate. Prin întâmpinarea înregistrat la data de 2 martie 2011 pârâtul S. ROMAN prin C. L. reprezentată prin G. A.-primar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurare ca fiind temeinică și legală. În motivare, pârâtul a arătat că la pronunțarea sentinței civile nr.3036/(...) prin care a fost respinsă ca fiind nefondată cererea de anulare a H. lor C.ui Local L. nr.58/(...), nr.9/(...) și nr.9/(...) având ca obiect aprobarea inventarului domeniului public al comunei L. județul C., instanța în mod corect a retinut faptul că imobilul teren cu destinația de cimitir înscris în CF 28 L. cu nr. tap 298, conform notației de la B9, a fost transmis în favoarea S.ui Român, în CF 766, precum și faptul că, atâta vreme cât nu s-a făcut dovada că imobilul in litigiu nu a fost expropriat, contrar mențiunii din CF nr. 766 L.-nerectificată, acesta a trecut în domeniul public al comunei în temeiul legii, astfel cum au fost trecute și celelalte cimitire din localitate, apreciind în consecință că hotărâri le a căror nelegalitate se invocă, sunt practic legale. 1. Pornind de la actuala reglementare legală a proprietății publice realizată atât prin C., cât și prin L. nr.1811991, nr.215/2001 respectiv nr.213/1998, proprietatea publică poate fi definită ca fiind "T. bunurilor mobile și imobile care aparțin statului sau unităților administrativ-teritoriale, în regim de drept public și care prin natura lor, sunt afectate unei utilități publice, sunt de uz sau de interes public". A., bunurile aparținând domeniului public sunt supuse unui regim special, al cărui scop este acela de a pune la dispoziția interesului general bunurile de care este nevoie, să păstreze bunurile pentru scopul în vederea căruia au fost afectate și să înlesnească folosirea lor în conformitate cu scopul pentru care au fost afectate. In concluzie, aceste bunuri sunt absolut necesare funcționării continue și regulate a serviciilor publice și ca atare, în directă legătură cu interesele generale și publice. 2. H.le C.ui Local L. nr.58/(...), nr.9/(...) și nr.9/(...) având ca obiect aprobarea inventarului domeniului public al comunei L. județul C., au fost emise în aplicarea Legii nr. 213/1998 cu respectarea prevederilor C.i României. Potrivit clasificării bunurilor din proprietatea publică realizată de autorii de drept administrativ (a se vedea A. Iorgovan -Tratat elementar de drept administrativ), acestea se pot clasifica după mai multe criterii, respectiv cel al interesului pe care îl prezintă, al modului de determinare, al regimului juridic al statului, al modului de încorporare, al modului de utilizare de către public, al serviciului public organizat. D.tre acestea, potrivit criteriului modului de determinare, bunurile domeniului public se clasifică în: bunuri ale domeniului public nominalizate de C. bunuri, ale domeniului public nominalizate de legi și bunuri ale domeniului public nominalizate de autoritățile administrației publice în baza criteriilor stabilite de constituție și legi. 3. Cât privește susținerile recurentei-recIamante potrivit cărora hotărârile C.ui Local L. privind aprobarea inventarului domeniului public al comunie L. au fost adoptate cu încălcarea sau aplicarea greșită a prevederilor art. 7 din L. nr. 213/1998 , considerăm acestea ca fiind nefondate. A., potrivit art. 7 din L. nr. 213/1998 lit. f, dreptul de proprietate publică poate fi dobândit prin "orice alte moduri prevăzute de lege", ori această lege stabilește în mod expres faptul că cimitirele aparțin domeniului public. Mai mult, art.l din aceeași Lege nr. 213/1998, prevede "Dreptul de proprietate publică aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public", iar potrivit art.3, alin.4 "Domeniul public al comunelor, al orașelor și al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct. III din anexă și din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public național ori județean" . Punctul III din anexa la care se face referire, precizează că "Domeniul public local al comunelor, orașelor și municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri .... ", printre acestea la poziția 10, fiind menționate expres cimitirele orășenești și comunale. Totodată apartenența bunurilor la domeniul public este reglementata și prin dispozițiile art.135 din C., articol în conținutul căruia se regăsesc mențiuni privitoare la proprietatea publică și apartenența acesteia statului sau unității administrativ-teritoriale. Mai mult, alin.5 al aceluiași articol enumeră bunurile care fac obiectul exclusiv al proprietății publice (bogățiile de oricenatură ale solului, căile de comunicație, ...) printre acestea incluzându-se și alte bunuri stabilite prin lege, categorie în care se regăsește și imobilul ce face obiectul acțiunii în cauză, respectiv terenul cu destinația de cimitir. În consecință, hotărârile a căror anulare se soli cită au fost adoptate cu respectarea legilor în vigoare la data emiterii lor. 4. În alta ordine de idei, raportat la susținerile recIamantei-recurente B. R. E. L. potrivit cărora imobilul în suprafață de 32.562 mp reprezentând suprafața cimitirului nu a făcut obiectul exproprierii, respectiv nu a fost preluat faptic și nici nu a fost folosit de S. Român, analizând Procesul verbal dresat de C. de O. pentru expropriere din Turda la data de (...), în dosarul de expropriere nr.1. și dispozitivul hotărârii pronunțate în acest dosar, rezultă faptul că din moșia B. Reformate cuprinsă în CF nr.178, 28, 438, 330, 361, 633, 37, 39, 175, 174, 173,172 din Grind s-a expropriat în baza art.6 lit.a din L. nr.30/1921 pentru reforma agrară din Transilvania, Banat, C.a și Maramureș, suprafața de 23 jug. 1406 stjp, iar în plus, în baza art.6, lit.b din aceeași lege se expropriază și terenurile ocupate de taxaliști. A., art.6 lit. a precizează clar faptul că se expropriază în întregime "toate proprietățile rurale și extravilanele urbane aparținând tuturor persoanelor juridice, care urmăresc satisfacerea unui interes public ... ", ori imobilul în litigiu-cimitirul este de interes public. În acest caz rezultă că trecerea imobilului cu destinația de cimitir în proprietatea S.ui Român s-a făcut ca urmare a exproprierii, modalitate prevăzută de art. 7, lit.c din L. nr. 213/1998, chiar dacă din eroare acesta nu mai apare transcris în CF nr.766-L., astfel că hotărâri le privind aprobarea domeniului public al comunei L. a căror anulare se cere, sunt legale. Față de cele mai sus, pârâta solicită respingerea recursului ca neîntemeiat. Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele: Curtea observă că, în analiza excepției autorității de lucru judecat, instanța de fond a făcut trimitere la sentința civilă nr. 764 din 15 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dos. nr. (...) prin care s-a respins excepția de nelegalitate a HCL nr. nr.58/(...), nr.9/(...) și nr.9/(...) având ca obiect aprobarea inventarului domeniului public al comunei L. județul C., excepție formulată de aceeași parte litigantă ca și recurenta reclamantă B. R. D. R. - B. R. E. L. L., soluție ce s-a pronunțat în contradictoriu cu pârâții S. Român prin C. L. și C. local al C. L. (f. 49-50 dos. fond). Această sentință a rămas definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 3185 din 9 decembrie 2009 pronunțată de Curtea de A. C. în dos. nr. (...) prin respingerea recursului declarat de către B. R. D. R. - B. R. E. L. L. Pentru a se pronunța această din urmă decizie, instanța de recurs a reținut, în esență, următoarele: „Prin HCL L. nr.58/(...) - anexa 48, poziția 103, HCL L. nr.9/(...) - anexa 1, poziția 98 și HCL L. nr.9/(...) - anexa1, poziția97, s-a aprobat inventarul domeniului public al comunei L. C. Reformat L., înscris în CF nr.28 L., A+3, nr.top.296/1, 296/2, 296/3, 296/4, 297 și 298 în favoarea B. Reformate E.nghelice Locale, apare, în foaia B,de proprietate, la poziția de la B+9, ca fiind transmis în favoarea pârâtului S. Român, în CF 766 L. Potrivit susținerilor recurentei, în acest CF nu a fost transmis întregul corpde avere ci doar imobile independente, ca urmare a unei defalcări conform notației de sub B+3 și care se regăsesc la nr. de ordine A+91-94, 97-106, având suprafața de 6.920 m.p. Recurenta afirmă faptul că, dintr-o eroare, suprafața de 32.562 m.p. care reprezintă suprafața cimitirului, deși nu a fost niciodată folosită de S. Român, nu a fost reînscrisă în CF 28 L. în favoarea B. Reformate E.nghelice Locale. Se constată într-o prima ordine de idei faptul că, în speță, se invocă o pretinsă eroare de evidențiere cadastrală, eroare care însă nu poate fi analizată pe calea unei excepții de nelegalitate ci doar, eventual, pe calea unei acțiuni în rectificare CF, potrivit L.7/1996. Este real faptul că, pentru ca cimitirul reformat să poată fi inclus îndomeniul public al comunei era necesar ca dreptul de proprietate publică să fi fost dobândit în unul din modurile prevăzute expres și limitativ de art.7 din L. nr.213/1998 respectiv: pe cale naturală, prin achiziții publice, prin expropriere, prin acte de donație, prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului în domeniul public, prin alte moduri prevăzute de lege. În speță, cele trei acte administrative contestate au evidențiat ca făcând parte din domeniul public al com. L., cimitirul reformat, cu o suprafață de 3.41 ha. Potrivit art. art.1 din L. nr.213/1998, „dreptul de proprietate publică aparține statului sau unităților administrativ teritoriale asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public iar potrivit art.3 alin.4 „ domeniul public al comunelor, orașelor și municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct. III din anexă și din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau interes public național ori județean";. Punctul III din anexă precizează că „domeniul public al comunelor …..estealcătuit din următoarele bunuri ……"; printre acestea la poziția 10 fiind menționate expres cimitirele orășenești și comunale. Rezultă deci că, în măsura în care imobilul în litigiu nu a fost în fapt expropriat, contrar mențiunii din CF 766 L., nerectificată, el a trecut în domeniul public al comunei în temeiul legii, așa cum de altfel au trecut și celelalte cimitire ale cultelor existente în localitate : ortodox, evreiesc, penticostal ( poz. 99, 100, 101 din HCL 9/2006. Nu se poate astfel reține încălcarea art. 135 din C. respectiv a art. 480 șiurm. Cod civil, hotărârile de C. Local contestate fiind date cu deplina respectare adispozițiilor legale în vigoare la data emiterii lor."; D. cele ce preced, Curtea constată că deși nu există îndeplinite toate condițiile necesare pentru a se reține autoritatea de lucru judecat în sensul art. 1200 pct. 4 coroborat cu art. 1201 din Codul civil raportat la art. 166 C., așa cum corect a reținut și instanța de fond, totuși spre deosebire de aceasta Curtea costată că litigiul ce a făcut obiectul excepției de nelegalitate este identic ca și obiect cu acțiunea introductivă, că litigiul a fost dezbătut în contradictoriu cu reclamanta și C. local al C. L. căreia îi este perfect opozabilă decizia pronunțată. Mai mult Curtea observă că practic în ambele cauzei se reiterează aceeași situație de fapt și de drept. C. dacă dezlegarea pricinii realizată prin decizia anterioară nu poate fi opusă cu putere de lucru judecat, raportat la regimul excepției de nelegalitate pe calea căreia s-a realizat interpretarea și aplicarea dreptului pertinent în cauză Curtea reține că este incidentă autoritatea de lucru interpretat. Mai precis, față de statuarea care operat în cauza anterioară deși s-a realizat pe calea mecanismului excepției de nelegalitate, aceasta se poate opune cu succes chiar și în acțiunea de fond care vizează legalitatea acelorași acte administrative și între aceleași părți litigante. Și este așa, deoarece dacă anterior actul administrativ a fost supus verificării pe calea mecanismului procesual al excepției de nelegalitate prevăzut la art. 4 din L. nr. 554/2004 , ulterior același aspecte de nelegalitate nu mai pot fi puse în discuție între aceleași părți pe calea procedurii acțiunii directe în contencios administrativ deoarece hotărârea instanței de contencios administrativ pronunțată în condițiile art. 4 din L. nr. 554/2004 este opozabilă părților litigante între care s-a dezbătut excepția de nelegalitate, acestea nemaiputând opune cu succes ulterior în cadrul altui litigiu, fie legalitatea actului în situația în care a fost admisă excepție, fie nelegalitatea acestuia în situația în care nu a fost admisă excepția de nelegalitate. De aceea și față de aceste considerații soluția de respingere a acțiunii introductive pronunțată de instanța de fond este corectă și legală, celelate aspecte de fond antamate de instanța de fond și asupra cărora poartă recurusl nemaiputând fi analizate deoarece ar implica reanalizarea stării de fapt și de drept rezolvată deja pe calea litigiului anterior, între aceleași părți litigante și implicând aceleași acte administrative și aceleași apărări, prin mecanismul excepției de nelegalitate. A permite repunerea în discuție a legalității unui act administrativ ulterior examinării legalității acestuia pe calea excepției de nelegalitate ar însemna, pe lângă nesocotirea autorității de lucru interpretat și nesocotirea principiului stabilității și securității raporturilor juridice, principiu inerent art. 6 parag. 1 din C. pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, ratificată de R. prin L. nr. 3., precum și a jurisprudenței evolutive a Curții de la S. înb această materie ( a se vedea în special, cauza Brumărerscu împotriva României, parag. 61). De asemenea în practica jurisdicției de contencios european al drepturilor omului s-a reținut cu deplin temei că instanțele trebuie să țină cont de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare (cauza Amuăriței împotriva României). Raportat la cele ce preced, analiza celorlalte motive de recurs apare ca fiind superfluă. Față de cele ce preced, în temeiul art. 20 alin. 3 din L. nr. 554/2004, recursul urmează a fi respins cu consecința păstrării sentinței atacate. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta B. R. D. R. - B. R. E. L. L. împotriva sentinței civile nr. 3036/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o menține în întregime. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică de la 24 martie 2011. { F. | PREȘED.TE, R.-R. D. JUDECĂTOR, L. U. JUDECĂTOR, D. M. GREFIER, M. T. } Red.L.U./Dact.S.M 2 ex./(...). Jud.fond. G.G.
| ← Decizia civilă nr. 5178/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 5835/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
