Decizia civilă nr. 1310/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1310/2011
Ședința din data de 30 M. 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE M. B. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. H. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta SC V. F. M. SA împotriva sentinței civile nr. 3062 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al
Tribunalului C., în contradictoriu cu pârâții P. M. C. N. și P. M. C. N., având ca obiect - obligația de a face.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...), recurenta-reclamantă a depus la dosar concluzii scrise, în două exemplare, însoțită de înscrisuri.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 23 martie 2011, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3023 pronunțată la data de (...) în dosar nr.(...) al
Tribunalului C. a fost admisă excepția invocată de P. M. C.-N. și în consecință a fost respinsă acțiunea reclamantei S. V. F. M. S.A împotriva pârâtei pe excepția lipsei calității procesuale pasive; respinsă acțiunea reclamantei împotriva pârâtului P. M. C.-N.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că excepția lipsei capacității procesuale este intemeiata deoarece potrivit prevederilor art.77 din L. nr.215/2001 primăria este definită drept „o structură funcțională cu activitate permanentă, alcătuită prin primar, viceprimar, secretarul comunei, orașului sau municipiului si din aparatul propriu de specialitate al consiliului local care este menită să aducă la îndeplinire hotărârile consiliului local si dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivităților locale";.
L. nr. 61/1991 nu a calificat primăria ca si persoană juridică deoarece este definită drept o simplă structură funcțională, deci internă a unității administrativ teritoriale, iar pe de altă parte, nu întrunește elementele constitutive ale unei persoane juridice - respectiv nu are buget propriu si un patrimoniu propriu.
Conform prev.art. 35 din Decretul 31/1954, numai persoana juridică are capacitate procesuală, respectiv exercițiul drepturilor procedurale.
Deoarece reclamanta a înțeles să cheme in judecată în calitate de pârâtă si
P. C.-N. care, așa cum rezultă din prevederile legale menționate nu are capacitate juridică procesuală și neavând personalitate juridică nu poate să figureze ca parte în proces, tribunalul urmează a dispune admiterea acesteia si a respinge acțiunea față de această pârâtă pe excepția invocată.
Apărarea formulată de reclamantă în susținerea acestei excepții, tribunalul apreciază ca fiind irelevantă raportat la prevederile legale menționate mai sus.
Analizând pe fond plângerea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul P. mun. C.-N., prin prisma motivelor învederate, a actelor si lucrărilor dosarului, tribunalul retine următoarele:
Actele de la filele 4 si 5 atestă că prin cererea înregistrată sub nr.
87102/43/(...), reclamanta a solicitat eliberarea dovezii de luare în folosință pentru imobilul edificat în baza autorizației de construire nr. 7. - clădire de birouri cu regim de înălțime P+2E si P+3E, împrejmuire si amenajări exterioare.
Actul de la fila 21 relevă că Direcția Urbanism - Serviciul Autorizații C. a comunicat reclamantei faptul că documentația tehnică este în procedură de verificare si avizare iar ulterior că lucrările nefiind terminate în totalitate, eliberarea certificatului de atestare a edificării construcției nu este posibilă, iar pentru restituirea acesteia a se prezenta la direcția de specialitate.
Față de aceste acte, tribunalul apreciază că apărarea formulată de reclamantă în sensul că am fi în prezența unui refuz abuziv este neîntemeiată deoarece urmare a nedepunerii documentației complete, a fost invitată a se prezenta pentru restituirea acesteia la direcția de specialitate în acest scop. Ulterior, nerealizându-se toate elementele prevăzute în autorizație, respectiv fațada sud nefinisată în totalitate, pârâta întemeiat nu a eliberat dovada solicitată.
In conformitate cu prevederile art. 37 alin.2 din L. 5. „lucrările de construcții autorizate se consideră finalizate dacă s-au realizat toate elementele prevăzute în autorizație si dacă s-a efectuat recepția la terminarea lucrărilor; efectuarea recepției la terminarea lucrărilor este obligatorie pentru toate tipurile de construcții autorizate, inclusiv în situația realizării acestor lucrări în regie proprie, iar recepția la terminarea lucrărilor se face cu participarea reprezentantului administrației publice, desemnat de emitentul autorizației de construire";.
Este real că din prevederile legale menționate rezultă că se cer a fi îndeplinite două condiții cumulative respectiv: toate elementele prevăzute la autorizația de construire să fie realizate si să fie efectuată recepția la terminarea lucrărilor.
Probațiunea administrată în cauză atestă că în speță a fost încheiat procesul-verbal de recepție însă nu au fost finalizate toate elementele prevăzute in autorizația de construire eliberate respectiv fațada sud nu este finisată în totalitate (f.29,58), fiind incidente prev.art. 37 alin.2 din L. 5., motiv pentru care nu este posibilă eliberarea dovezii de luare in folosință si nici întabularea în C.F. a construcției în conformitate cu prevederile art. 17 din Ordinul 634/2006 raportat la art. 55 din L. 7/1996 republicată.
Prin urmare concluzionează instanța în speță reclamanta nu a făcut dovada unui refuz nejustificat în sensul art.2 pct.1 lit.b din L. nr.5. și nici a unui refuz abuziv iar eliberarea dovezii de luare în folosință nu este posibilă întrucât nu sunt întrunite cerințele prev. de art.37 alin.2 din L. nr.5. cu modificările ulterioare și a art.17 din Ordinul nr.634/2006 raportat la art.55 din L. nr.7/1996 republicată.
Împotriva soluției arătate a declarat recurs reclamanta susținând că au fost comise o serie de erori. A. se arată că o primă eroare vizează admiterea excepției întrucât au fost omise dispozițiile art.55(1) din L. nr.7/1996, art.17 alin.1 lit.k din Ordinul nr.634/2006 ce au în vedere că primăria este organul administrativ competent să emită actul administrativ solicitat. P. este mai mult decât o structură de natură administrativă, ea reprezintă un organ al administrației de stat având menirea și atribuțiile prevăzute de lege să aducă la îndeplinire hotărâriconsiliului local/dispozițiile primarului și să soluționeze problemele curente ale colectivității locale. Din perspectiva atribuțiilor pe care le dă legea acestei entități și atribuția de eliberare a certificatului de atestare sau dovada de luare în folosință intră în sarcina acestuia. P. din perspectiva legii contenciosului se subsumează conceptului de autoritate publică și deci este o astfel de autoritate. C. ei de autoritate publică îi este dată așadar de lege chiar dacă nu are personalitate juridică. Așa fiind ea are capacitatea procesuală de a sta în justiție în calitate de pârât în baza legii contenciosului având ca obiect legalitatea actelor administrative pe care le emite. Litigiul are ca obiect un astfel de act deoarece certificatul de atestare este un act emis de o autoritate publică.
O altă eroare de judecată arată recurenta constă și în aceea că au fost interpretate greșit dispozițiile art.37 alin.2 din L. nr.5.. Din analiza acestui text rezultă că se cer două condiții cumulative pentru lucrările de construcții autorizate să fie considerate finalizate și anume toate elementele prevăzute în autorizația de construire să fie realizate, să fie efectuată recepția la terminarea lucrărilor. În speță ambele cerințe au fost îndeplinite. Cât privește prima dintre ele printre cerințele înscrise în autorizația de construire menționată nu figurează și aceea că toate fațadele clădirii să fie tencuite.
Pe de altă parte, din cuprinsul alin.5 al aceluiași art.37 „construcțiile executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum și cele care nu au efectuată recepția la terminarea lucrărilor potrivit legii nu se consideră finalizate și nu pot fi intabulate în cartea funciară";, rezultă cu claritate că se consideră finalizată construcția a cărei recepție a fost făcută.
Cea de-a doua condiție anume să fie efectuată recepția la terminarea lucrărilor este și ea îndeplinită, în cazul dat recepția a fost făcută pe data de (...) sens în care a fost încheiat procesul verbal de recepție nr.94/(...) prin care se consemnează că din comisia de recepție a făcut parte și reprezentantul consiliului local. Tocmai această propunere de avizare a recepției demonstrează că respectiva construcție se află într-un stadiu corespunzător pentru eliberarea dovezii de luare în folosință.
O altă eroare arată recurenta constă în aprecierea greșită că nu s-a făcut dovada refuzului nejustificat/sau abuziv deoarece după obținerea avizului ISC și încheierea procesului verbal de recepție nu există motiv de refuz a eliberării actului administrativ solicitat.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimații au solicitat respingereaîn considerarea că analiza făcută de prima instanță raportat la dispozițiile art.55 din L. nr.7/1996, art.17 din Ordinul nr.634/2006, art.37 din L. nr.5. și art.71 din Ordinul nr.1430/2005 este corectă. Este adevărat că certificatele de atestare a edificării construcțiilor se eliberează de primăria localității, însă din acest punct de vedere o astfel de argumentare nu este suficientă pentru a motiva capacitatea procesuală.
Chiar dacă s-ar admite că primăria este o autoritate publică în sensul definit de disp. art.1 și 2 din L. nr.5., așa cum susține recurenta, o astfel de calitate nu conferă în mod automat și capacitatea juridică necesară pentru a sta în justiție.
Contrar susținerilor recurentei, prima condiție prevăzuta de textul legal nu este îndeplinita, in concret, in speță nefiind realizate toate elementele prevăzute in autorizație, respectiv fațada sud nu este finisata in totalitate. La o analiza atenta a documentației tehnice ce a stat la baza eliberării autorizației de construire in favoarea recurentei, se observa ca aceasta tratează, in mod distinct, atât in partea scrisa, cat si in partea desenata, elementele de fațada. De altfel, recurenta nu a adus probe din care sa rezulte ca fațada sudica este finisata.
În ceea ce privește cea de-a doua condiție - efectuarea recepției lucrărilor - susține recurenta ca si aceasta este îndeplinita, procesul verbal de recepție fiind semnat de către reprezentantul autorității publice.
Întocmirea procesului verbal de recepție a lucrărilor in aprilie 2009 nu face dovada faptului ca s-ar fi realizat toate lucrările prevăzute in D.T. aferenta autorizației de construire, cum greșit susține recurenta. Procesul verbal de recepție se refera numai la finalizarea elementelor de construcție, așa cum, de altfel prevede si textul art. 3 si urm. din H. nr. 273/1994, cu modificările si completările ulterioare.
Procesul verbal de recepție a lucrărilor are reglementarea legala in anexa 2 la L. nr. 5., republicată, care, referindu-se la " recepția lucrărilor " , prevede in mod expres ca aceasta este " o componenta a sistemului calității in construcții si este actul prin care se certifica finalizarea lucrărilor executate in conformitate cu prevederile proiectului tehnic si cu detaliile de execuție. " si se realizează in doua etape: recepția la terminarea lucrărilor si recepția finala.
Prevederile legale menționate se corelează cu dispozițiile art. 70 si 71 din
Ordinul nr. 1430/2005 ( in vigoare la acel moment ). A., in conformitate cu disp. art. 71 procesul verbal de recepție a lucrărilor are in vedere lucrările de construcții si se întocmește in vederea declarării construcției la organele fiscale teritoriale si in vederea achitării taxelor la I. de S. in C., iar potrivit art. 70 lit. c din același act normativ recepția lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente este actul prin care investitorul declară că acceptă, preia lucrarea (cu sau fără rezerve) și că aceasta poate fi dată în folosință. Prin actul de recepție se certifică faptul că executantul și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului și a documentației de execuție.
Dispoziții similare conține si H. nr. 273/1994, modificata prin H .G. nr. 9. privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora.
Prin urmare, procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor este actul in care se consemnează respectarea prevederilor din autorizația de construire, precum și avizele și condițiile de execuție impuse de autoritățile competente si executarea lucrărilor in conformitate cu prevederile contractului, ale documentației de execuție și ale reglementărilor specifice, cu respectarea exigențelor esențiale, conform legii.
Ca atare, procesul verbal de recepție a lucrărilor întocmit de comisia de recepție a lucrărilor, in componenta prevăzuta de disp. art. 7 si urm. din H. nr.
273/1994, modificata prin H. nr. 9., constata respectarea de către executantul lucrării a prevederilor din documentația tehnice ce a stat la baza emiterii
Autorizației de construire.
Analizând recursul declarat Curtea reține următoarele:
În baza autorizației nr.797 din (...) recurenta a edificat pe imobilul teren situat în C.-N. str. Constantin Brîncuși nr.69-71 o clădire birouri cu regim de înălțime S+P+3E (f.52 dosar fond). La finalizarea construcției recurenta a formulat cerere pentru emiterea actului de luare în folosință înregistrată sub nr.
87102/43/(...) (f.4 dosar fond) iar în lipsa unui răspuns la (...) revine cu alte cereri (f.5 dosar fond).
Prin răspunsul din (...) se comunică recurentei că documentația este în procedura de verificare respectiv avizare (f.23 dosar), iar prin răspunsul din (...) se comunică că documentația nu poate fi promovată deoarece lucrările nu au fost terminate în totalitate (de exemplu peretele sud nu este finisat în totalitate) iar această documentație se restituie.
În considerarea că refuzul eliberării actului este unul nejustificat recurenta se adresează instanței întemeiat pe prevederile L. 5..
L. contenciosului administrativ invocată consacră principiul posibilității ca persoana vătămată într-un drept al său recunoscut de lege prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a cererii să se adreseze instanței de contencios.
În sensul legii termenul de refuz nejustificat de a soluționa cererea constituie exprimarea explicită cu exces a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane iar excesul semnifică exercitarea dreptului de apreciere al autorităților prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor.
În speță recurenta evocă încălcarea dreptului său vizând inclusiv proprietatea construcției în contextul L. 5.. Actul normativ evocat ce instituie reguli în materia executării construcțiilor prin art.37 alin.3-5 prevede ca: lucrările de construire autorizate se considera finalizate daca s-au realizat toate elementele prevăzute in autorizație si daca s-a efectuat recepția la terminarea lucrărilor. Efectuarea recepției la terminarea lucrărilor este obligatorie pentru toate tipurile de construcții autorizate, inclusiv in situația realizării acestor lucrări in regie proprie. Recepția la terminarea lucrărilor se face cu participarea reprezentantului administrației publice, desemnat de emitentul autorizației de construire.
(3) La terminarea lucrărilor, beneficiarul autorizației de construire are obligația sa regularizeze taxa pentru autorizația de construire, potrivit legii.
(4) O data cu regularizarea taxei prevăzute la alin. (3), beneficiarii autorizațiilor de construire vor regulariza si celelalte cote prevăzute de lege.
(5) C.le executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum si cele care nu au efectuata recepția la terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se considera finalizate si nu pot fi intabulate in cartea funciara. In aceasta situație se aplica in continuare sancțiunile prevăzute de lege.";
Din normele enunțate reiese că emiterea actului de atestare a edificării construcției respectiv dovada luării în folosință este condiționată de îndeplinirea anumitor condiții respectiv dacă au fost realizate toate elementele prevăzute în autorizație și dacă s-a efectuat recepția la terminarea lucrărilor.
Înscrisurile depuse la dosar atestă că recurenta a obținut avizul ISC și procesul verbal de terminare a lucrărilor nr.94/(...) semnat de comisia de recepție în constituirea căruia a făcut parte și un specialist desemnat al entității intimate.
Din conținutul acestei din urmă act nu rezultă că elementele autorizate prin documentație nu au fost realizate, capitolul constatări/propuneri neconținând nici un fel de mențiuni. A. se poate observa din acte că la momentul depunerii cererii pentru emiterea actului - certificat de atestare recurenta reclamantă îndeplinea cerințele prevăzute de art.37 din L. 5., astfel că refuzul de a emite actul apare ca nelegal.
Intimatul se prevalează prin răspunsurile date recurentei de faptul că lucrările nu au fost terminate insa în condițiile în care a fost încheiat proces- verbal de recepție iar prin acesta nu se face vorbire de necesitatea finisării sau a altui element, lipsa mențiunilor ca atare conduce la concluzia că au fost realizate toate elementele.
Legat de aceasta mai susține intimatul că procesul-verbal încheiat nu face dovada că s-ar fi realizat lucrările prevăzute în documentație, acesta fiind doar o componentă a calității în construcții. Susținerea nu poate fi primită deoarece procesul-verbal nu doar atestă calitatea ci și executarea lucrărilor autorizate, altfel nu era necesar ca acesta să conțină capitole vizând lucrări executate, constatări și propuneri iar legiuitorul nu ar fi cerut să fie prezentat ca și cerința cerută pentru eliberarea actului în condițiile art.37 din L. 5..
Ca atare față de actele depuse și de dispozițiile mai sus arătate susținerile recurentei cu privire la refuzul nejustificat în eliberarea actului sunt întemeiate și urmează a fi admise ca atare.
Cu toate acestea nu pot fi reținute susținerile recurentei cu privire la greșita admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a primariei deoarece în sensul prevederii L. 5. eliberarea actelor vizând edificarea construcției se face de entitatea îndrituită a autoriza executarea lucrărilor, celelalte entități neavând competențe în domeniu.
Prin urmare față de cele arătate în baza art.312 C.proc.civ. coroborat cu art.8, 18 și 20 din L. 5. Curtea va admite recursul conform dispozitivului.
Totodată în baza art.274 alin.3 C.proc.civ. va obliga intimatul la plata cheltuielilor parțiale în sumă de 3500 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta S. V. F. M. SA împotriva sentinței civile nr. 3062 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C. pe care o modifică în parte, în sensul că obligă pârâtul P. M. C.-N. să elibereze dovada de luare în folosință pentru imobilul edificat de reclamantă, situat în C.-N., str. C.Brâncuși nr.69-71.
Menține restul dispozițiilor.
Obligă pârâtul P. M. C.-N. să plătească recurentei cheltuieli de judecată parțiale în sumă de 3500 lei.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 martie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. B. F. T. M. H.
GREFIER D. C.
Red.F.T./S.M.D.
2 ex./(...)
Jud.fond.G. G.
| ← Sentința civilă nr. 173/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 5179/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
