Decizia civilă nr. 1408/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI COMERCIAL DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1408/2011
Ședința publică din data de 6 aprilie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. H. JUDECĂTOR: M. B. JUDECĂTOR: F. T. GREFIER: D. C.
S-a luat în examinare plângerea formulată de petenții J. S. prin P. C. J. S. în calitate de autoritate contractantă și C. J. S. prin P. C. J. S. în calitate de autoritate contractată împotriva Deciziei nr. 3903/437-C8 din data de (...), emisă de către C. N. de S. a C., în contradictoriu cu intimata SC I. C. SRL în calitate de ofertant, având ca obiect litigiu privind achizițiile publice.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă petenții prin avocat A.
C., în baza împuternicirii avocațiale nr. C., aflată la fila 22 din dosar, lipsind intimata.
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.
De la dosar lipsește dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferente plângerii formulate.
Prin serviciul registratură, la data de (...), C. a depus la dosar documentația solicitată de instanță.
Reprezentantul petenților depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 2 lei, achitată cu chitanța nr. Z3 1. din data de (...) și timbru judiciar de 0,3 lei, precum și dovada comunicării plângerii și a actelor anexă și cu intimata, potrivit dispozițiilor art. 281 al. 3 din OUG 34/2006, prin intermediul executorului judecătoresc. De asemenea solicită, în temeiul art. 132 al. 2 pct. 1 C. pr.civ., îndreptarea erorii materiale strecurată în dovada de comunicare cu intimata, ce menționează numărul adresei de înaintare a deciziei și nu numărul corect al deciziei, cum corect ar fi trebuit, având în vedere că plângerea este îndreptată împotriva Deciziei nr. 3903/437-C8 a C., în opinia sa fiind suficient consemnarea acestui aspect în încheierea de ședință, nefiind necesară și comunicarea cu partea adversă.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591 al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 283 al. 1 din OUG 34/2006, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea plângerii formulate. Reprezentantul petenților solicită admiterea plângerii, potrivit petitelor sale, arătând că nu solicită cheltuieli de judecată; cu privire la conținutul plângerii, arată că prin primul petit, principal, a criticat decizia C. N. de S. a C. cu privire la modul în care acest organism a înțeles să se pronunțe asupra unor excepții: art. 270 al. 1 lit. b din OUG nr. 34/2006, echivalent al art. 112 cpt. 1 din C.pr.civ., indică expres elementele esențiale ale oricărei contestații, respectiv numele sau denumirea societății, însă C. N. de S. a C. nu a precizat clar aceste aspecte, dar fără tăgadă că autoritatea contractantă este J. S., C. J. S. neavând nici capacitate de folosință și nici calitatea de autoritate contractantă. În lipsa calității procesuale pasive în fazasoluționării contestației, apare ca evidentă împrejurarea că autoritate contractantă este J. S., unitate administrativ-teritorială, persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină, iar nu C. J. S.. Cu toate că potrivit mențiunilor exprese cuprinse în fișa de date a achiziției se indică autoritatea contractantă, pretențiile reclamantei sunt formulate în contradictoriu cu C. J. S. - autoritate a administrației publice locale, fără personalitate juridică, iar decizia atacată este pronunțată în contradictoriu cu această entitate. Reprezentantul petenților mai critică modul în care C. s-a pronunțat asupra excepției tardivității formulării contestației, arătând că art. 270 din OUG 34/2006 raportat la art. 112 C.pr.civ., prevede că o contestație trebuie să indice concret obiectul, de unde rezultă că prezenta contestație este îndreptată asupra documentației de atribuire, așa cum aceasta este definită de art. 3 lit. j din OUG 34/2006. Termenul este prevăzut de art. 2562 al. 2 din OUG nr. 34/2006 raportat la art. 127 din același act normativ, respectiv de 5 zile de la data la care documentația de atribuire a fost publicată, însă contestația formulată de către reclamanta- contestatoare a fost înregistrată la C. la data de (...), după data publicării fișei de date în S., la data de (...). Mai arată că SC I. C. SRL putea solicita clarificări, avea dreptul să atace separat răspunsul la clarificări, în nici un caz să promoveze contestație, raportat la data răspunsului la clarificările pe care nici nu le-a solicitat. Față de lipsa de interes a reclamantei-contestatoare, reprezentantul petenților precizează că legea, în speță art. 255 al. 2 din OUG nr. 34/2006 reglementează destul de clar noțiunea de persoană vătămată, fiind necesară îndeplinirea cumulativă a două condiții, respectiv persoana are sau a avut un interes legitim în legătură cu respectiva procedură de atribuire și cea de a doua, a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecință a unui act al autorității contractante, de natură să producă efecte juridice, însă, în opinia sa, atât timp cât intimata nu a solicitat clarificări, nu a primit un răspuns la clarificări și nu a depus ofertă, nu se poate considera că este o persoană vătămată, iar într-o procedură de atribuire terțul nu poate justifica un interes atât timp cât nu a suferit vreo vătămare sau prejudiciu. Reprezentantul petenților precizează că cerința conform căreia specialistul tehnic în instalații și specialistul tehnic în construcții trebuiau să dețină o experiență specifică în derularea unor proiecte de construcții civile nu defavorizează operatorii economici care au prestat contracte de valori reduse, în cazul de față valoarea cumulată a celor 2 contracte reprezintă aproximativ 12 % din valoarea estimativă a contractelor de execuție lucrări, de a căror corectă execuție ar fi responsabili specialiștii care urmau să compună echipa ofertantului. Cu privire la celelalte critici, nu se arată în ce sens este discriminatorie sau prejudiciabilă cerința introdusă de autoritatea contractantă în documentația de atribuire privind prezentarea Certificatului ISO 9001:2008. La întrebarea instanței privind redactarea răspunsului nr. 1554 din (...) de către C. J. S., raportat la excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia, reprezentantul petenților precizează că autoritate contractantă este J. S., împrejurarea că răspunsul a fost redactat de C. J. S. este doar o problemă de organizare, acesta nefiind formulat în calitate de autoritate contractantă, iar față de toate aspectele relatate solicită admiterea plângerii și modificarea deciziei atacate în sensul respingerii contestației formulate de intimata SC I. C. S. CURTEA: Prin Decizia nr. 835/C8/437/(...), pronunțată de către C. N. de S. a C., s-a admis contestația formulată de către SC I. C. SA, dispunându-se anularea procedurii de achiziție publică demarată de către C. J. S., în calitate de autoritate contractantă, având ca obiect "S. de C. și asistență juridică în scopul elaborării documentației deatribuire și aplicării procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică pentru proiectul Reabilitarea corpurilor A și B ale Spitalului J. de U. Z.". Împotriva acestei decizii au formulat plângere, înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de (...), petenții J. S. prin P. C. J. S. în calitate de autoritate contractantă și C. J. S. prin P. C. J. S., în calitate de autoritate contractată, solicitând modificarea ei în totalitate, în sensul respingerii în totalitate a contestației formulate de către SC I. C. SRL împotriva documentației de atribuire și a răspunsurilor la solicitările de clarificări elaborate în cadrul procedurii de atribuire, după cum urmează: 2.1 În principal: a) anularea contestației SC I. C. SRL ca fiind formulată împotriva unei autorități lipsite de capacitate procesuală de folosință: b) respingerea contestației SC I. C. SRL ca fiind formulată împotriva unei autorități lipsite de calitate procesuală pasivă; c) respingerea contestației SC I. C. SRL ca fiind tardivă; d) respingerea contestației SC I. C. SRL ca fiind formulată de o persoană lipsită de interes; 2.2 În subsidiar, respingerea contestației formulate de către SC I. C. SRL ca nefondată. În motivare s-a arătat că, în litigiul de fața, persoana juridica de drept public și autoritatea contractantă este J. S., în vreme ce C. J. S. reprezinta doar o autoritate a administrației publice locale, constituită la nivel județean pentru coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean (art. 87 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 republicată). Cu toate acestea, C. a admis contestația formulată, în contradictoriu cu C. J. S., nesocotind principii fundamentale de drept și fișa de date a achiziției, în cadrul căreia este menționat în mod expres că autoritatea contractantă este J. S.. Pentru aceste considerente, susține și excepția lipsei calității procesuale pasive a C. J. S.. Procedura de contestare în fața C., reglementată prin dispozițiile art. 255 și următoarele din OUG nr. 34/2006, este una administrativ-jurisdicțională, adică o activitate înfăptuită de o autoritate administrativă care are, conform legii organice speciale în materie, competenta de soluționare a unui conflict privind un act administrativ, după o procedură bazată pe principiile contradictorialității, asigurării dreptului la apărare și independenței activității administrativ-jurisdicționale". Având în vedere prevederile art. 297 din OUG nr. 34/2006 care statuează ca "in măsura În care prezenta ordonanță de urgență nu prevede altfel, sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun" si raportându-ne la caracterul jurisdicțional al procedurii din fața C., reglementat prin lege specială care instituie norme similare cu cele procesual civile precum și la dispozițiile exprese ale art. 278, al. 5 din OUG nr. 34/2006 conform cărora contestația poate fi respinsă pe orice excepție de procedură sau de fond, contestațiile trebuiau analizate și din perspectiva calității procesuale a autorității chemate în judecată administrativă. Chiar dacă lipsa calității procesuale pasive nu a fost invocată În fața C., acest organ administrativ-jurisdicțional o putea invoca și din oficiu datorită caracterului său de excepție de fond, peremptorie și absolută cu consecința respingerii contestației ca fiind formulate împotriva unei persoane lipsite de calitate. Raportat la tardivitatea formulării contestației, s-a arătat, în esență, că a fost nesocotit termenul imperativ prevăzut de disp. art. 256 indice 2 alin. 1 lit. b și alin. 2 din OUG nr. 34/2006, fiind greșită soluția C., care a respins această excepție, raportându-se la data la care au fost publicate răspunsurile la solicitările de clarificări, cu atât mai mult cu cât nu contestatoarea a fost cea care le-a solicitat. Raportat la lipsa de interes a reclamantei- contestatoare, s-a învederat că aceasta nu poate fi vătămată în nici un mod printr-un act al autorității contractante, din moment ce nu a depus ofertă în cadrul procedurii. În subsidiar, pe fondul cauzei, s-a relevat că cerințele privind specialistul tehnic în construcții civile și specialistul tehnic în instalații sunt proporționale cu scopul urmărit și conforme prevederilor art. 179 din OUG nr. 34/2006 unde se stipulează prerogativa autorității contractante de a impune cerințe prin care fiecare ofertant să demonstreze că are potențialul și experiența profesională corespunzătoare pentru a îndeplini contractul și a rezolva eventualele dificultăți ce ar putea apărea pe parcursul desfășurării acestuia. În cazul de față, valoarea cumulată a celor 2 contracte solicitate de autoritatea contractantă ca experiență specifică reprezintă aproximativ 12% din valoarea estimativă a contractelor de execuție lucrări de a căror corectă atribuire ar fi fost responsabili specialiștii care urmau să compună echipa ofertantului, astfel încât cerința în discuție se situează cu mult sub pragul stabilit prin dispozițiile HG nr. 9.. Raportat la cerinta privind standardele de asigurare a calității, s-a susținut că cerința autorității contractante privind prezentarea Certificatului ISO 9001 :2008 a avut în vedere obligațiile impuse prestatorului în cadrul Caietului de sarcini, ea nefiind de natură să aducă atingere principiilor generale care guvernează procedura de achiziție publică. Deși legal citată, intimata nu și-a delegat reprezentant în instanță și nici nu a depus la dosar întâmpinare. Analizând plângerea formulată, Curtea constată următoarele: Prin Decizia nr. 835/C8/437/(...), pronunțată de către C. N. de S. a C., s-a admis contestația formulată de către SC I. C. SA, dispunându-se anularea procedurii de achiziție publică demarată de către C. J. S., în calitate de autoritate contractantă, având ca obiect "S. de C. și asistență juridică în scopul elaborării documentației de atribuire și aplicării procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică pentru proiectul Reabilitarea corpurilor A și B ale Spitalului J. de U. Z.". Contestația a vizat documentația de atribuire și răspunsurile la solicitările de clarificări elaborate în cadrul procedurii de atribuire, C. constatând că aceasta este lovită de vicii fundamentale, fiind elaborată cu încălcarea prev. art. 178, art. 179 din OUG nr. 34/2006, art. 8 alin. 1 din HG nr. 9., în ceea ce privește cerințele referitoare a experiența profesională a specialistului tehnic în construcții civile și în instalații în construcții, precum și la prezentarea certificatului ISO 9001:2008 sau echivalent. Împotriva acestei decizii au formulat plângere, petenții J. S. prin P. C. J. S. și C. J. S. prin P. C. J. S., în calitate de autoritate contractată, solicitând modificarea ei în totalitate, în sensul respingerii în totalitate a contestației formulate de către SC I. C. SRL împotriva documentației de atribuire și a răspunsurilor la solicitările de clarificări elaborate în cadrul procedurii de atribuire, fiind invocate, în principal, excepțiile lipsei capacității de folosință și lipsei calității procesuale pasive a C. J. S., a tardivității depunerii contestației și a lipsei de interes a contestatoarei. Primele două dintre incidentele procedurale invocate de către petentă urmează a fi analizate împreună, din moment ce, raportat la specificul cauzei și la considerentele dezvoltate în susținerea acestora, între ele există o strânsă legătură. Astfel, se impută C. că ar fi atribuit, în mod greșit, calitatea de autoritate contractantă C. J. S., pronunțându-se în contradictoriu cu acesta, deși el nu este persoană juridică de drept public și nu are patrimoniu propriu. Mai mult, se arată că în fișa de date a achiziției s-a arătat în mod expres că J. S. are calitatea de autoritate contractantă. Deși Curtea achiesează susținerilor conform cărora cadrul procesual configurat în fața C. trebuie să respecte rigorile constând în necesitatea justificării capacității procesuale a părților și a calității procesuale pasive, aceasta din urmăputând să aparțină doar autorității contractante, care, în cazul de față, este J. S., nu este mai puțin adevărat că petenții au contribuit la crearea unui „dubiu"; cu privire la subiectul de drept care trebuie să răspundă susținerilor contestatoarei. Astfel, se constată că cererea adresată C. a fost formulată în contradictoriu cu C. J. S., iar C. s-a pronunțat în consecință, însă de remarcat este și că contestația a fost comunicată autorității contractante, care a depus punctul său de vedere în cuprinsul unui înscris în care apare în antet că el emană de la J. S.-C. J. S. (f. 27). Relevantă este și formula utilizată de către petenți în cadrul acestuia, menționându- se că „J. S., prin C. J. S. („autoritatea contractantă";)… Mai mult, la acel moment, petenții nu au solicitat C. clarificarea cadrului procesual, din perspectiva celor invocate în susținerea celor două excepții. Deși Curtea nu contestă că, raportat la natura acestora, ele puteau fi invocate și în cadrul plângerii, aceasta nu înseamnă că intimata ar putea fi sancționată, acum, pentru o eroare cu privire la care nu a fost atenționată, pentru a o putea remedia, fără a exista pericolul pierderii dreptului de a-i fi analizate motivele de nelegalitate, eroare la care se pare că a contribuit, chiar dacă parțial, și autoritatea contractantă. De altfel, același antet a fost utilizat și în vederea efectuării altor comunicări, pe parcursul derulării întregii proceduri de atribuire, cum ar fi, exemplificativ, cele înregistrate sub nr. (...), (...). Așa fiind, atât excepția lipsei capacității procesuale de folosință, cât și cea a lipsei calității procesuale pasive a C. J. S. vor fi respinse, cu luarea în considerare a faptului că este clar exprimată intenția contestatoarei de a se judeca în contradictoriu cu autoritatea contractantă, care, deși nu a fost expres nominalizată în cerere ca fiind J. S., a fost încunoștințată despre pretențiile invocate și și-a formulat apărările. Or, în acest context, Curtea a manifestat flexibilitate în aprecierea exigențelor formale ale judecății și s-a delimitat de apărările autorității pe care le-a considerat abuzive. Și asta deoarece ele s-au îndepărtat de la scopul lor, urmărind să obstrucționeze în mod nelegitim abordarea celorlalte aspecte ale cauzei. Curtea a pus în balanță interesele procesuale ale părților și posibilitățile lor efective de a le valorifica și a decis să acționeze în sensul prevenirii oricăror forme de dezechilibru procesual, eliminând obstacolele care puteau vicia substanța principiului egalității. Cu privire la excepția tardivității depunerii contestației, instanța constată că aceasta este întemeiată, considerentele pentru care C. s-a pronunțat în sens contrar neputând fi validate. Potrivit dispozițiilor art. 256 ind. 2 din OUG nr. 34/2006 care reglementează termenele de formulare a contestațiilor în fața C., "persoana vătămată poate sesiza C. N. de S. a C. În vederea anulării actului și/sau recunoașterii dreptului pretins ori a interesului legitim, în termen de: a) 10 zile Începând cu ziua următoare luării la cunoștință, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, despre un act al autorității contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea contractului care urmează să fie atribuit, estimată conform prevederilor art. 23 și ale cap. II secțiunea a 2-a, este egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2); b) 5 zile începând cu ziua următoare luării la cunoștință, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, despre un act al autorității contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea contractului care urmează să fie atribuit, estimată conform prevederilor art. 23 și ale cap. II sectiunea a 2-a, este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2). (2) În cazul în care cererea prevăzută la alin. (1) privește conținutul documentației de atribuire, publicată în S. în condițiile art. 75 alin. (5), art. 89 alin. (4) și art. 127 alin. (2), data luării la cunoștință este data publicării documentației deatribuire". Petenții relevă în mod pertinent că, având în vedere că în speță valoarea contractului ce urma să fie atribuit în cadrul acestei proceduri se situează sub pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. 2, termenul aplicabil pentru formularea unei contestații era de 5 zile de la data publicării documentației de atribuire. Contestația formulată de către reclamanta-contestatoare a fost înregistrată la C. la data de (...), în condițiile în care data publicării fisei de date în S. a fost (...). Curtea achiesează întrutotul susținerilor din plângere conform cărora este greșită soluția C. N. de S. al C., de respingere a excepției tardivității invocate de către autoritatea contractantă, deoarece s-a raportat, în vederea calculării termenului de formulare a contestației, la data publicării pe S. a răspunsurilor la clarificări ale autorității contractante și nu de la data publicării documentației de atribuire. O astfel de interpretare ar conduce implicit la concluzia că actul atacat în speță ar fi răspunsul autorității contractante la clarificări și nu prevederile fișei de date, dar această concluzie este una incorectă, deoarece nu este susținută pe de o parte de prevederile legale aplicabile, iar pe de altă parte, nu contestatoarea a fost cea care a solicitat clarificările în discuție. Sunt citate în acest context, de către petenți, prevederile art. 256 ind. 1 alin. 1 din ordonanță, care stipulează că notificarea autorității cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor legale și la intenția de a sesiza instanța judecătorească competentă nu înlătură aplicarea dispozițiilor art. 256 indice 2, referitoare la termenele de contestare. Raportat și la conținutul tezei finale a alin. 2 al art. 256 indice 2 din ordonanță, a cărei formulare nu lasă loc de interpretări, Curtea achiesează opiniei conform căreia purtarea unei corespondențe cu autoritatea contractantă prin care contestatoarea cere explicații legate de cerințele din documentația de atribuire sau solicită eliminarea ori modificarea lor, nu are ca efect prelungirea perioadei legale de formulare a contestației împotriva documentației sau decalarea datei de la care începe să curgă aceasta. În aceste condiții, petenții relevă cu temei că, cu atât mai puțin se poate trage concluzia că s-ar prelungi termenul de formulare al contestației în cazul în care contestatoarea în discuție nu este nici măcar persoana care a solicitat clarificările, motiv pentru care aceasta nu avea cum să anticipeze că vreun participant la procedură va solicita clarificări de la autoritatea contractantă. Altminteri, dacă s-ar admite interpretarea contrară, în sensul că orice solicitare de clarificări privind documentația de atribuire duce la prelungirea termenului de atac al documentației, s-ar ajunge la eludarea termenului de contestare impus de legiuitor, acesta fiind astfel golit de orice efect. Instanța apreciază că o astfel de soluție, de calculare a termenului de la data publicării răspunsului la solicitările de clarificări, ar putea fi, eventual, discutată numai în situația în care, prin acest răspuns, s-ar fi modificat documentația de atribuire, într-o modalitate care ar dezavantaja unul sau altul dintre operatorii economici interesați. Or, nu acesta este cazul în speță, întrucât răspunsurile, care au fost publicate în S. la (...) și, respectiv, (...), au fost în sensul în care autoritatea contractantă a menținut cerințele inițiale. În concluzie, solicitarea de eliminare a unei cerințe din documentația de atribuire publicată în S. la care autoritatea contractantă a răspuns negativ nu face ca termenul să curgă de la data răspunsului primit de la autoritate, ci de la publicarea documentației în S., aceste statuări fiind cu atât mai valabile în cauză cu cât SC I. C. SRL nici măcar nu a adresat vreo notificare autorității contractante în acest sens. Ca atare, în considerarea dispozițiilor art. 256 ind. 2 alin. 2 și a prevederilor art. 137 Cod procedură civilă, va fi modificată decizia atacată, în sensul respingeriicontestației depuse de către SC I. C. SRL ca fiind tardiv formulată și se va luat act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E: Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei capacității de folosință și lipsei calității procesuale pasive a C. J. S.. Admite plângerea formulată de J. S. și C. J. S. în contradictoriu cu SC I. C. S. Modifică Decizia nr. 835/C8/437/(...) a C. N. DE S. A C. în sensul că: Admite excepția tardivității formulării contestației și, în consecință: Respinge contestația formulată de SC I. C. SRL împotriva documentației de atribuire și a răspunsurilor la solicitările de clarificare, ca tardivă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, azi (...). PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, M. H. M. B. F. T. GREFIER, D. C. Red./dact.M.B. 3 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 1885/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4003/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
