Decizia civilă nr. 1604/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1604/2011
Ședința 15 A. 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE S. AL H. JUDECĂTOR G.-A. N. JUDECĂTOR L. U. GREFIER A. B.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de reclamanta M. C. împotriva sentinței civile nr. 3308 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj, în contradictoriu cu intimatele A. N. PENTRU R. P.-S. PENTRU A. L. 2., PREFECTURA CLUJ-C. J. PENTRU A. L. 2., având ca obiect anulare act administrativ acordare despăgubire.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 8 aprilie
2011, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de
ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.3308 din 8 octombrie 2010 pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C. s-a respins acțiunea formulată de reclamanta M. C., în contradictoriu cu pârâta A. N. PENTRU R. P.-S. PENTRU A. L. 2., și I. P. J. C.-C. J. PENTRU A. L. 2..
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamanta este beneficiara
Hotărârii nr. 75/(...) emisă de C. J. pentru aplicarea L. 2., aceasta având calitatea de unică succesoare în drepturi a antecesorilor săi Cojocaru V.a si Cojocaru I. care s-au refugiat în România în urma ocupării Basarabiei.
Această instituție a considerat că pentru bunurile indicate în cererea de despăgubire, respectiv casă cu curte, căsoaie si pivniță, teren arabil de 8 ha, recolte neculese, urmează a primi despăgubiri în baza Raportului tehnic de evaluare întocmit de C. tehnică în cuantum de 333.943,18 lei.
Această hotărâre a fost contestată de către reclamantă la A. N. pentru R.
P. care a emis Decizia nr. 1135/(...) prin care a respins contestația si a menținut
Hotărârea nr. 75/2008.
S-a constatat că prin demersul judiciar inițiat reclamanta nu contestă modul de evaluare al bunurilor si nici valoarea bunurilor revendicate, iar pârâtele pe de altă parte îi recunosc calitatea de persoană îndreptățită la despăgubirile cerute in baza L. 2.obietu al disputei fiind plafonul maxim pentru despăgubirile referitoare la cele două bunuri imobile.
T., în raport de prevederile H. 1. privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea L. 2. a reținut că potrivit H. 1., cuantumul despăgubirilor pentru construcțiile cu destinația de locuințe se stabilește în conformitate cu prevederile Cap. III „criteriile si metodologia de evaluare a construcțiilor cu altă destinație decât cea de locuință si a anexelor gospodărești aferente"; din Normele metodologice pentru aplicarea L. 9/1998, care se aplică în mod corespunzător. A.
25 din H. 7. privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea L. nr.
9/1998 precizează în mod concis faptul că valoarea despăgubirilor pentru locuințe, inclusiv pentru anexele gospodărești si terenurile aferente acestora, nupoate depăși suma veniturilor salariale medii pe economie ale unei persoane pe o perioadă de 20 de ani, calculată la data stabiliri despăgubirii.
In contextul în care textele de lege sus amintite arată în mod clar cum se calculează despăgubirile, stabilind în mod exact cuantumul plafonului, tribunalul a apreciat că aserțiunile reclamantei care au la bază adresa Direcției Regionale de S. a J. C., nu au nici un suport legal.
Prima instanță a apreciat că pârâtele au plafonat în mod legal despăgubirile la valoarea veniturilor salariale medii nete pe economie ale unei
perso ane pe o per io ad ă de 20 de an i c alc ul a tă l a d ata s tab il ir ii desp ăgub ir ii .
Așa fiind, în temeiul art. 8 si urm. din Legea 2. a fost respinsă acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta M. C.solicitând admiterea recursului și desființarea în totalitate a hotărârii recurate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată și precizată.
1.Recurenta consideră că hotărârea T.ui C. este nelegală, întrucât plafonul maxim de acordare a despăgubirilor trebuia calculat în funcție de criteriul stabilit de normele metodologice de aplicare a L. nr. 2., care stabilesc că despăgubirile nu vor putea depăși suma veniturilor salariale medii pe economie pentru o perioadă de 20 de ani. A. 25 din HG nr. 7." valoarea despăgubirilor pentru locuințe, inclusiv pentru anexele gospodărești și terenurile aferente acestora, nu poate depăși suma veniturilor salariale medii pe economie ale unei persoane pe o perioada de 20 de ani, calculată la data stabilirii despăgubirii. "
Reclamanta-recurentă arată că acest text de lege nu se referă la veniturile salariale medii nete așa cum greșit a reținut instanța ci la veniturile salariale medii. Direcția Regională de S. a comunicat venitul salarial mediu la data stabilirii despăgubirii, care este 1704 lei.
Dintr-un calcul simplu rezultă o cu totul altă sumă decât cea stabilită de comisia județeană. Suma stabilită ca plafon de comisia județeană este de
245.520,20 lei, iar suma corectă stabilită în conformitate cu prevederile art. 25 din HG nr. 7. este de 408.960 lei. (1704 X 12 luni X 20 ani = 408.960 lei ). Este evident că față de acest aspect, hotărârea pronunțată de Tribunalul Cluj este nelegală. Plafonul maxim până la care se putea acorda despăgubiri pentru imobile cu destinația de locuințe este de 408.960 lei.
2.Cea de a doua critică formulată în contestație împotriva hotărârii atacate
și pe care instanța de fond a abordat-o dar nu s-a pronunțat în nici un fel este faptul că plafonul stabilit de lege se aplică la fiecare imobil în parte și nu la valoarea cumulată a imobilelor. Dacă sunt două imobile, plafonul stabilit de lege se aplică la fiecare imobil în parte și nu cum a apreciat C. județeană la toate imobilele luate împreună. Practic, dacă s-ar da dreptate poziției Comisiei Județene în ceea ce privește aplicarea acestei plafonări, ar rezulta că s-ar aplica o plafonare dublă a despăgubirilor ceea ce nu este permis de legislația U. E. C. că legiui torul a dorit să stabilească un plafon al despăgubirilor pentru fiecare bun în parte, așa cum a stabilit și la terenurile agricole care se încadrează în prevederile L. nr. 2., dar cum de altfel a stabilit și în Legea nr. 18/1991.
Prin sintagma, valoarea despăgubirilor pentru locuințe, inclusiv pentru anexele gospodărești și terenurile aferente acestora" legiuitorul a dorit să se refere la fiecare imobil cu destinația locuință în parte și nu la toate imobilele cu destinația de locuințe pentru care s-a solicitat despăgubiri. Dacă ar fi dorit această plafonare, legiuitorul de la aprobarea actului normativ ar fi stabilit că despăgubirile se pot solicita doar pentru un imobil cu destinația de locuință sau mai multe asemenea imobile dar a căror valoare nu poate depăși un anumitplafon. La această concluzie duc prevederile art. 7 din HG nr. 1. privind normele metodologice de aplicare a L. nr. 2. care prevăd: "Persoanele îndreptățite beneficiază, pentru terenurile agricole pe care le-au avut în proprietate în Basarabia, Bucovina de N. și în Ț. H., de compensații în bani pentru suprafața de teren avută în proprietate, din care se scade, dacă este cazul, suprafața de teren reconstituită potrivit L. nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, da nu mai mult de 50 ha de teren agricol"; dar și prevederile art. 3 din Legea nr. 2., care prevăd: "Pentru construcțiile cu destinația de locuinte, anexe gospodărești ori pentru alte utilitati, se acorda foștilor proprietari despăgubiri banesti, în sume calculate în raport cu suprafata construita, cu materialele folosite si cu vechimea construcției la data pierderii posesiei. In suma totala va fi cuprinsa si contravaloarea terenului de sub constructie si a curtii, pe baza evaluarilor efectuate, dupa caz, de experti în constructii sau evaluatori funciari:" Dacă se dorea plafonarea dublă a despăgubirilor pentru imobilele cu destinația de locuințe, legiuitorul o stabilea clar într-un text de lege, ori acest fapt nu este specificat într-un astfel de text, iar în această situație legea se interpretează în favoarea petentului și nu a pârâtului.
În consecință, recurenta consideră că, plafonul maxim de despăgubirestabilit de art. 25 se referă la fiecare bun în parte și nu pe global, iar această poziție este întărită și de prevederile legislației europene în domeniu.
Recursul exercitat de recurentă este nefondat, iar în temeiul prevederilor art. 312 C. proc. civ. urmează să fie respins.
Recurenta contestă modul în care C. județeană a stabilit plafonul maxim. Totodată susține că plafonul stabilit de lege se aplică la fiecare imobil în parte și nu la valoarea cumulată a imobilelor.
1.Dispozițiile HG nr. 1. sunt lipsite de echivoc. C. acestor prevederi despăgubirile nu pot depăși suma veniturilor salariale medii pe economie ale unei persoane pe o perioadă de 20 de ani calculată la data stabilirii despăgubirii.
Recurenta susține că art. 25 din HG nr. 7. nu se referă la veniturile salarialemedii nete, ci la veniturile salariale medii.
Apărarea nu este fondată câtă vreme în art. 21 al HG 7. se precizează că pentru stabilirea valorii despăgubirilor nivelul prețurilor din 1 ianuarie 1990 se înmulțește cu coeficientul de actualizare în funcție de creșterea veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima lună a trimestrului anterior plății despăgubirii pentru locuință, față de cele existente în luna ianuarie 1990.
Legiuitorul stabilește în sarcina Comisiei Naționale pentru S., în vederea aplicării HG 7. obligația de a comunica trimestrial forurilor abilitate să acorde compensații, coeficientul de creștere a veniturilor salariale medii nete pe economiedin ultima lună a trimestrului expirat față de cele realizate în luna ianuarie 1990.
Așadar intenția legiuitorului a fost clară și anume aceea de a determina valoarea despăgubirilor în funcție de creșterea veniturilor salariale medii nete pe economie.
Lămurirea noțiunii de venituri salariale medii pe economie definite în art. 25 poate fi realizată apelând la procedeul interpretării sistematice, ținând cont de legăturile acestei norme cu norme cu dispozițiile art. 21 și 22 HG 7..
Legiuitorul a fost extrem de explicit reglementând modalitatea de stabilire a despăgubirilor pentru apartamente, pentru garaje, anexe și terenurile aferente,
stabilind o dublă plafonare, pe de o parte din perspectiva coeficientului de creștere a veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima lună a trimestrului anterior plății despăgubirii față de cele existente în luna ianuarie 1990,
pe de al tă p ar te d in perspec tiv a su me i v en itur ilor s al ar ial e med ii pe econo mie ale
une i perso ane pe o per io ad ă de 20 de ani. Pe baza legilor logicii formale nu ar fi firesc ca la stabilirea valorii despăgubirilor pentru apartamente să se aibă ca reper salariul mediu net pe economie, iar la plafonarea valorii despăgubirilor pentru locuințe, anexe și terenurile aferente să se utilizeze o altă unitate de măsură.
Chiar dacă tentația recurgerii la adagiul ubi lex non distinquit , nec nos distinquere debemus poate exista, credem că această regulă de interpretare nu este până la urmă aplicabilă.
Pe baza argumentului a fortiori, Curtea a reținut că salariul mediu net peeconomie stabilit de legiutor ca reper în determinarea valorii despăgubirilor trebuie utilizat și în operațiunea de plafonare a acestora .Extinderea aplicării criteriului reglementat de art. 21 al HG 7., la cazul nereglementat expres de art. .
25 din HG nr. 7.( care nu se referă la veniturile salariale medii nete, ci la veniturile salariale medii) se impune , deoarece rațiunile avute în vedere la edictarea acestei ultime norme juridice se regăsesc cu și mai multă tărie , în cazul dat.
2. Utilizând criteriul plafonării prevăzut în art. 25 din HG 7. legiuitorul a înțeles să restrângă valoarea despăgubirilor fiind evident că această limitare se raportează la valoarea cumulată a imobilelor și nu pentru fiecare imobil în parte.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta M. C. împotriva sentinței civile nr.3308 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 aprilie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER S . AL H. G. A. N. L. U. A. B.
Red.S.Al H./A.C.
2 ex. - (...) Jud.fond.B. A.
| ← Decizia civilă nr. 3780/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Sentința civilă nr. 66/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
