Decizia civilă nr. 1751/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...) R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1751/2011
Ședința publică de la 06 Mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE G.-A. N. JUDECĂTOR S. AL H. JUDECĂTOR M. H. GREFIER A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta A. F. P. B. PRIN D. G. A F. P. A J. B. N. împotriva sentinței civile nr. 3. pronunțată de T. B.-N., în contradictoriu cu intimații SC B ȘI B S. și D. G. A F. P. A J. B. N., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite restituire taxă primă înmatriculare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat. CURTEA P rin Sentința civilă nr. 3. din (...) pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...) s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. G. a F. P. B.- N. raportat la capătul de cerere privind obligarea la restituirea taxei speciale de primă înmatriculare. S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta S. B SI B S. B. împotriva pârâtelor A. F. P. B. și D. G. A F. P. A J. B.-N. și în consecință: - s-a respins capătul de cerere privind anularea actului administrativ nr. 13452/(...) emis de pârâta D. B.-N. - a fost obligată pârâta AFP B. să restituie reclamantei suma de 4869 lei reprezentând taxa specială de primă înmatriculare. A fost obligată pârâta AFP B. să plătească reclamantei suma de 43,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Referitor la excepția invocată de pârâta D. B.-N. instanța a constatat că aceasta este una întemeiată deoarece pârâta AFP B. a încasat taxa achitată de reclamant și în consecință tot această pârâtă urmează să o restituie. Analizând actele și lucrările dosarului instanța a constatat că reclamantul a dovedit că a achitat taxa specială de înmatriculare pentru autovehicule, astfel cum rezultă din probatoriul scris administrat, taxă care a fost percepută potrivit art. 2141 - 2143 din C. fiscal și pct. 311 - 312 din Normele Metodologice de aplicare ale C.ui fiscal. În conformitate cu art. 90 paragraful 1 din Tratatul Constitutiv al U. E. în nici un stat membru nu se aplică, direct sau indirect, pentru produsele altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare. Scopul acestei reglementări este de a se interzice discriminarea fiscală între produsele importate și produsele de același fel autohtone. Instanța a constatat că în R. este încălcat acest principiu prin aceea că pentru autoturismele produse și înmatriculate în țară, la înstrăinarea lor între diferiți proprietari, nu se percepe nici o taxă de nouă înmatriculare. În conformitate cu art. 148 alin. 2 din Constituția R., reglementările comunitare au prioritate și sunt obligatorii pentru statele membre ale U., astfel că, constatându-se tratamentul discriminatoriu al produselor importate din Uniunea Europeană și reînmatriculate în R., judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, motiv pentru care acțiunea a fost admisă astfel cum s-a formulat. În considerarea acestei soluții, tribunalul a constatat că prin taxa impusă s-a încălcat principiul libertății circulației mărfurilor, dezavantajând direct autoturismele importate din țările membre U.E. în raport cu autoturismele autohtone. Cât privește cererea de respingere a acțiunii, după cum se solicită în întâmpinări, tribunalul a apreciat-o ca fiind neîntemeiată deoarece taxa prevăzută de art. 2141 - 2143 din C. fiscal este o taxă ce s-a stabilit a fi nelegală prin aceea că încalcă normele de justiție europene. Pentru aceste motive a fost înlocuită cu taxa instituită de O. nr. 5., taxă de mediu care este o altă taxă, diferită de taxa de primă înmatriculare, ce are alt caracter și care se achită în baza dispozițiilor din ordonanța menționată; În plus, dispozițiile din O. nr. 5. nu pot retroactiva, ele aplicându-se numai pentru viitor, adică pentru taxele plătite cu titlu de taxe de mediu, noua lege fiind inaplicabilă situațiilor juridice intervenite anterior intrării ei în vigoare. Principiul neretroactivității legii este esențial în materia stabilității drepturilor și este consacrat constituțional (art. 15 alin. 2 din Legea fundamentală), precum și în art. 1 din C. civil. C. nelegal al taxei de primă înmatriculare și faptul că aceasta a fost achitată impun admiterea acțiunii, nefiind de conceput ca o taxă nelegal stabilită să producă efecte, fie chiar și prin compensarea cu o taxă legală instituită ulterior. În baza prev. art. 1084 raportat la art. 1082 cod civil coroborat cu prev. art. 3 al. 3 din OG nr. 91/2000 pârâtele au fost obligate ca pe lângă restituirea taxei speciale să plătească și dobânda legală aferentă începând cu data încasării taxei și până la restituirea efectivă a taxei achitate. Însă tribunalul a respins capătul de cerere privind anularea actului administrativ nr. 13452/(...) emis de pârâta D. B.-N. deoarece acest act este doar o adresă de răspuns și nu un act administrativ fiscal astfel cum estedefinit prin art. 41 din OG nr. 92/2003 deoarece nu stabilește, nu modifică și nu stinge raporturi juridice. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. a F. P. B.-N., innumele A. B. solicitând admiterea recursului în temeiul art. 304 alin. 1) pct. 7 ), 8) și 9),precum și a art. 3041 C.pr.civ. casarea sentinței atacate și În urma rejudecării, În temeiul art. 312 alin. 3) să se dispună În sensul respingerii cererii introductive ca nefondată. În motivare s-a arătat că: Prin sentința civilă nr.3., pronunțată de T. B.-N. În dosarul cu numărul de dosar de mai sus, a fost admisă in parte, cererea introductivă formulată de petentul B. A. prin av. și pe cale de consecință s-a dispus de către instanța fondului obligarea pârâtei A. - B. la plata către reclamantă a sumei de 4869 lei cu titlu de taxă specială de primă Î. precum și a sumei 43,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata. Apreciază sentinta civilă ce face obiectul prezentului recurs ca fiind pronuntată o greșită interpretarea și aplicarea a prevederilor legale după cum urmează. In fapt asa cum rezulta si din cererea introductiva reclamanta, ca urmare a achizitionarii unui autoturism second-hand din al stat al UE, a achitat in vederea inmatricularii acestuia taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule in suma de 4869 lei. Taxa speciala de prima inmatriculare a fost incasata de la reclamanta in temeiul art. 2141-2143 din Legea nr. 571/2003 privind C. fiscal,coroborate cu prevederile art. 311-312 din HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii nr. 571/2003. Raportat la aceste dispozitii legale solicita onoratei instante a retine urmatoarele: - autovehiculul achizitionat de catre reclamanta s-a inmatriculat pentru prima oara in R.; - autovehiculul nu a fost inmatriculat temporar in R.; - taxa speciala a fost achitata de catre reclamanta,persoana juridica care a si inmatriculat autovehiculul; - autovehiculul achizitionat si inmatriculat de catre reclamanta, nu a intrat in categoria autoturismelor si autovehiculelor scutite de la plata taxelor speciale cum ar fi: vehicule istorice sau cele provenite din donatii, finantari directe din imprumuturi nerambursabile, din programe de cooperare stiintifica si tehnica. Ca urmare, rezulta in mod evident ca autovehiculul inmatriculat de catre reclamanta, era supus aplicarii si platii taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule (taxa de prima inmatriculare). In contradictoriu cu reclamanta și respectiv instanța de fond arată ca in opinia recurentei, prevederile art.2141 si urmatoarele din Legea nr.571/2003 privind C. fiscal,in baza carora s-a datorat si incasat taxa speciala de prima inmatriculare, nu au fost in contradictie cu prevederile art.90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana. In lipsa unei armonizari la nivelul U. E. in domeniul impozitarii autovehiculelor,statele membre ,au fost si sunt libere sa aplice astfel de taxe si sa stabileasca nivelurile acestora. Este bine cunoscut faptul ca art.90 din Tratatul C.E reprezinta unul din temeiurile de baza ale constatarii liberei circulatii a bunurilor si serviciilor in cadrul tarilor membre comunitare,instituind regula in conformitate cu care toate statele membre comunitare trebuie sa se abtina a institui,respectiv sunt obligate sa inlature orice masura de naturaadministrativa,fiscala sau vamala, care ar fi de natura a afecta libera circulatie a bunurilor, marfurilor si serviciilor in cadrul U. E.. Insa ,asa cum rezulta in mod textual si expres din chiar continutul art.90 alin.1 din Tratatul C.E citează: „nici un stat membru nu poate impune ,direct sau indirect asupra produselor provenind din alte state membre,impozite si taxe interne care nu sunt percepute, direct sau indirect, asupra produselor nationale similare " Ca urmare instituirea criteriului primei inmatriculari in R. conferea taxei speciale un caracter de maxima generalitate care nu depindea in nici un fel, asa cum a mai aratat de provenienta geografica sau nationala a acestor autovehicule,situatie in care nu se poate vorbi in nici un caz de incalcarea art.90 din Tratatul CE,nefiind vorba despre o masura protectionista sau discriminatorie negativa a autovehiculelor provenite din alte state membre,aflate la prima inmatriculare in R. ,in comparatie cu autovehiculele provenite din R.,aflate in aceeasi situatie de prima inmatriculare in R. Pe de alta parte solicita onoratei instante sa retina si urmatorul aspect, respectiv corectul caracter al taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule ce a fost prevazut de art.2141-2143 din Legea nr.571/2003 privind C. fiscal si anume acela de taxa speciala de prima inmatriculare in R.,iar nu taxa speciala pentru fiecare inmatriculare in R.,sau taxa speciala de reinmatriculare in R. Acesta este motivul pentru care in situatia in care o persoana romana achizitiona un autoturism sau autovehicul care a fost deja inmatriculat in R. de catre vechiul proprietar,nu mai platea aceasta taxa speciala intrucat in acest caz nu mai era de a face cu o prima inmatriculare ci doar cu o schimbare a proprietarului. In situatia mai sus descrisa rezulta ca reclamantul nu s-a aflat in situatia unei reinmatriculari a unui autovehicul deja inmatriculat in R. si ca atare in mod corect i-a fost impusa pentru realizarea primei inmatriculari ,plata taxei speciale de prima inmatriculare. Mai invederează ca Curtea S. a C.E nu a mai fost sesizata cu o astfel de cauza,intrucat taxele impuse de U. si P. nu au fost taxe de prima inmatriculare,care sa fie aplicabile atat autoturismelor si autovehiculelor din import cat si celor din productia indigena,ci o taxa care se aplica autoturismelor si autovehiculelor noi importate,sau autoturismele si autovehiculelor indigene produse in aceste tari,situatie in care aparea ca fiind evident o discriminare a autoturismelor si autovehiculelor provenite din alte state membre in raport cu autoturismele si autovehiculele similare din productia indigena,contrara dispozitiilor art.90 din Tratatul C. Precizează ca nici chiar Comisia Europeana (care a deschis R. procedura de infrigement) nu era si nu este impotriva perceperii unei taxe cu ocazia primei inmatriculari,ci doar a modului de determinare a taxei. Mentionează ca si in cadrul negocierilor prealabile purtate de R. cu reprezentantii Comisiei E.,discutiile au fost axate exclusiv in sensul modificarii formulei de calcul a acestei taxe prin modificarea criteriilor si coeficentilor de calcul si ponderii acestora in formula de calcul.in vederea diminuarii considerabile a cuantumului final al taxei si nicidecum in sensul eliminarii totale de catre R. a acestei taxe din continutul C.ui fiscal. De altfel in cadrul acestor discutii, R. si-a reafirmat ferm pozitia de a nu renunta total la taxa speciala de prima inmatriculare,acceptand in schimb sa negocieze o modificare a acesteia, astfel ca dovada in acest sens fiind emiterea OUG nr.5. privind taxa pe poluare, cu modificarile sicompletarile ulterioare, care inlocuieste taxa speciala de prima inmatriculare,insa nu o elimina complet. Un aspect de asemenea imporatant de retinut este faptul ca pana la aceasta data Curtea de Justiție a C., nu a stabilit printr-o decizie pronuntata in cadrul procedurii de infrigement,in baza art.226 si 227 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana,ca R. prin instituirea in C. fiscal a taxei auto de prima inmatriculare si-ar fi incalcat obligatiile care-i incuba ca stat membru in virtutea tratatului,care includ si obligatia de a inlatura orice bariera de natura fiscala sau vamala,sau de a se abtine de a institui noi piedici de acest tip in calea liberei circulatii a bunurilor in spatiul comunitar si ca in consecinta s-ar fi incalcat art.90 din tratat. Concluzionează prin a arata ca taxa speciala de prima inmatriculare perceputa de la reclamanta ,s-a facut de catre organele fiscale in conformitate cu prevederile legale ,in baza unui titlul legal si ca urmare nu se impune restituirea ei. In ce privește dobânda acordată, apreciază că acordarea acesteia s-a dispus cu incălcarea de către instanță a dispozițiilor art. 10 , alin. 1) din O.G. nr. 9/2000, unde se prevede ca "dobânzile percepute sau plătite de B. N. a R., de bănci, de C. de E. și C. C. - S., de organizațiile cooperatiste de credit și de Ministerul Finanțelor Publice, precum și modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementări specifice". Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată că sunt fondate pentru următoarele considerente: Reclamanta a achiziționat autoturismul second-hand, iar în cadrul demersurilor în vederea înmatriculării în R. a plătit suma de 4869 lei cu titlu de taxă de poluare prin chitanța TS nr. 1259827/(...) Prin cererea înregistrată sub nr. 13452/(...) la pârâta D. B.-N., reclamanta a solicitat restituirea taxei pe poluare și prin adresa emisă de D. B.-N. la (...) i s-a respins solicitarea deoarece suma nu se încadrează în sumele de restituit contribuabililor conform art. 117 din O.G. nr. 92/2003. În prezent, compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din R., prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru Mediu și M. Mediului. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deșiobiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare. Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5., trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008. Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc). Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din Tratatul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de J. (cauza Simmenthal). În ceea ce privește critica referitoare la acordarea dobânzilor, ea este neîntemeiată întrucât instanța de fond nu a acordat daune-interese moratorii în favoarea reclamantei. Față de aceste considerente, în baza art. 312 Cod proced. civilă, Curtea va respinge recursul declarat de D. G. A F. P. A J. B.-N. în numele A. F. P. B. împotriva Sentinței civile nr. 322 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., pe care o va menține în întregime. Fără cheltuieli de judecată. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursul declarat de D. G. A F. P. A J. B.-N. în numele A. F. P. B. împotriva Sentinței civile nr. 322 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). { F. | Președinte, G.-A. N. Judecător, S. Al H. Judecător, M. H. Grefier, A. B. } Red.M.H./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Jud.fond: V. C.
| ← Decizia civilă nr. 3164/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 2406/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
