Decizia civilă nr. 1785/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.(...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1785
Ședința publică din 09 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : M. S. JUDECĂTORI : M. I. I.
A. C. GREFIER : M. ȚÂR
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta J. E. împotriva Sentinței civile nr.6818 pronunțată în data de (...), în dosarul nr. (...) al T.ui S. în contradictoriu cu intimata I. P. J. S. - S. P. C., R. P. DE C. ȘI Î. V. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 4 lei și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,30 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de (...) se înregistrează din partea intimatei - întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și nefondat.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591 alin.4 din C.pr. civilă constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina raportat și la dispozițiile art.8 și art. 10 alin.2 din Legea nr.554/2004. Totodată, reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor aflate la dosar. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 6818 din 16 decembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr, (...) s-a respins ca nefondată acțiunea reclamantei J. E. împotriva pârâtei I. P. J. S. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a V., privind obligarea acesteia la înmatricularea fără plata taxei de poluare a autoturismului și ca inadmisibilă anularea adresei nr. 41574/(...). Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că prin cererea nr. 41574/(...) înregistrată la pârâta I. P. J. S. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a A., reclamanta a solicitat înmatricularea autovehiculului marca Citroen, cu număr de identificare V. și anularea adresei nr. 41574/(...) emisă de intimată. Prin adresa cu același număr, pârâta a comunicat reclamantei refuzul de înmatriculare fără plata taxei de poluare, motivând că această obligație îi incumbă prin raportare la art. 3 și 4 a O. iar în urma acestui refuz, reclamanta a promovat prezenta acțiune în contencios administrativ. Taxa de poluare a fost instituita prin Ordonanța de Urgență nr. 5. care a abrogat prevederile din Codul Fiscal referitoare la taxa de prima înmatriculare a autovehiculelor, reglementarea acesteia a suferit mai multe modificări după intrarea în vigoare, modificări ce vor fi arătate mai jos. În raport cu diferitele modificări ale Ordonanța de Urgență nr. 5., instanța a constatat că deși taxa de poluare a rămas în vigoare din data de (...) și până în prezent, cuantumul și modul de calcul al acestei taxe a fost modificat în mod esențial începând cu data de (...), prin înlocuirea anexelor la acest act normativ. Prin cererea introductivă, reclamanta a arătat că reglementarea cuprinsă în O. nr.5. contravine art. 90 par 1 din T.ul de C. a C. E. După împlinirea termenului de decădere de 45 zile prevăzut de O. nr. 1., O. al cărei scop declarat era protejarea industriei interne de autovehicule și păstrarea locurilor de munca angrenate în producția de autovehicule, nu mai este în vigoare. Acest ultim act normativ a fost adoptat în vederea exceptării unor categorii de autovehicule care se înmatriculează pentru prima data în R. sau în alte state membre ale U. E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 de la plata taxei de poluare. Prin caracterul său protecționist, O. nr. 2. nu este conformă cu art. 90 din TCE, motiv pentru care instanța are îndatorirea de a o ignora și a aplica direct prevederile T.. Pentru autoturismele introduse în țara după data de 31 decembrie 2009 și pentru care formalitățile de înmatriculare s-au făcut după expirarea termenului de 45 de zile sus menționat, actul normative aplicabil este O., modificata, fără exceptările cuprinse în O. temporara nr.2.. Întrucât cererea pentru înmatriculare s-a efectuat după data de 13 februarie 2010, la soluționarea acestei din urmă cereri, pârâta a avut în vedere dispozițiile prevăzute de O. 5.. În considerentele sus menționate instanța a arătat motivele pentru care apreciază că aceasta reglementare este conformă T. și care duc la concluzia că reclamantei îi incumbă obligația de plata a taxei de poluare în vederea înmatriculării definitive a autoturismului său. Cererea de anulare a adresei 41574/(...) este inadmisibilă în condițiile în care această adresă nu este un act administrativ ce poate fi atacat în instanță, ci exprimă poziția pârâtei și nu cuprinde dispoziții ce urmează a fi aduse la îndeplinire. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta J. E. solicitând admiterea recursului, cu anularea adresei nr. 41574/(...) și obligarea intimatei la înmatricularea autoturismului fără achitarea taxei de poluare. În motivarea recursului a arătat prin OUG 5. a fost instituită taxa de poluare pentru autoturismele înmatriculate pentru prima dată în R., taxa fiind obligatorie, indiferent dacă automobilele provin din spațiul UE sau din spațiul extracomunitar. Art.90 par.1 din T.ul Constitutiv al U. E., prevede că statelor membre le este interzis să aplice direct sau indirect produselor altor state, impozite directe sau indirecte mai mari decât cele care se aplică produselor similare din piața internă. Aceste dispoziții interzic orice astfel de taxă pentru înmatriculare, în ceea ce privește achizițiile de vehicule neînmatriculate pe teritoriul național, deoarece astfel se încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor prin dezavantajarea autoturismelor înmatriculate în alte state, în competiție cu alte produse similare din piața națională. Potrivit art.148 alin.2 din Constituția R., prevederile tratatelor constitutive ale U. E. precum și celelalte reglementări comunitare au prioritate la aplicare față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea actului de aderare. Prin Legea nr.157/2005 de ratificare a T. de aderare a R. la U. E., S. Român și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratele originare ale U. E. Arată că guvernul a înlocuit taxa de prima înmatriculare tot cu o taxă de primă înmatriculare, care însă are altă denumire și se calculează altfel, însă factorul generator al acesteia este tot prima înmatriculare, motiv pentru care este în contradicție cu principiul liberei concurențe. Curtea analizând recursul declarat, reține următoarele: În cauza de față tribunalul a reținut aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art. 90 din T.ul de instituire a C. E. fără însă a realiza corecta lor aplicare . Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. Cum R. este stat membru al U. E. începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția R. conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Pe de altă parte, obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și G. însuși și organelor componente ale acestuia cum sunt bunăoară autoritățile fiscale. Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precitate dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumate de R. ca stat membru. Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine această disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T. în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util. Art. 2 din Legea contenciosului administrativ definește nesoluționarea în termenul legal a unei cereri - faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, daca prin lege nu se prevede alt termen iar refuzul nejustificat de a soluționa o cerere ca exprimarea explicita, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea. Se asimilează actelor administrative unilaterale si refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal potrivit disp art 2 alin 2 din Legea nr. 554/2004 Interpretarea dispozițiilor legale invocate de reclamanta ca fiind incidente în cauză referitoare la nesoluționarea în termen și refuzul nejustificat de a soluționa o cerere relevă că nu orice refuz de a soluționa favorabil o cerere adresată autorității se poate califica drept refuz nejustificat ci doar acel refuz care se fundamentează pe un exces de putere. Refuzul de a soluționa favorabil o cerere de către autoritatea publică presupune exprimarea neechivocă a poziției de către aceasta urmare a unei solicitări exprese, cu depășirea limitelor dreptului de apreciere cu care a fost investită autoritatea . Alegațiile reclamantei vizând împrejurarea că prin promovarea acestei acțiuni a urmărit sancționarea autorității întrucât dispozițiile legii speciale nu prevăd un termen de soluționare a acestora și în acest mod autoritateadispune de puteri discreționare iar abuzul pe care îl săvârșește golește de conținut drepturile particularilor nu pot fi primite întrucât răspunsul autorității nu poate fi calificat ca un refuz nejustificat . Pentru a asigura dreptul părții de a ataca potrivit disp. art. 1 din Legea contenciosului administrativ refuzul autorității de a satisface o cerere cu privire la un drept recunoscut și nerezolvarea unei astfel de cereri în termenul stabilit de lege, refuzul trebuie să fie nejustificat. Principiul legalității în organizarea executării legii și exercitarea competenței înseamnă dreptul și obligația autorității administrației de a interveni, manifestându-și voința juridică de a satisface pretențiile persoanelor care li se adresează. Compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului comunitar, în speță art. 110 din TFUE, a fost analizată prin raportare efectele produse în dreptul intern de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată, în procedura privind pe reclamantul T. în contradictoriu cu pârâții S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru Mediu și M. Mediului. Curtea de Justiție a U. E. a stabilit că: Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Curtea de Justiție a interpretat art. 110 din TFUE din perspectiva neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate conchizând că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Prima instanță a reținut în mod corect că de la momentul adoptării OUG 1. emisă pentru punerea de acord a O. de urgență nr. 2. privind modificarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu prevederile art. 110 din T.ul privind funcționarea U. E., intrat în vigoare în decembrie 2009 (T.ul de la L.), luând în considerare faptul că neasigurarea concordanței cu reglementarea comunitară va aduce prejudicii importante în relația R. cu U. E., taxa de poluare a încetat să mai fie contrara prevederilor comunitare considerentele aplicabile formei inițiale a OUG 5. fiind pe deplin aplicabile și pentru perioada de după epuizarea termenului de 45 de zile instituit. Pârâta s-a aflat în sfera abuzului când a condiționat înmatricularea autoturismului reclamantei de plata taxei de poluare reglementate de dispozițiile OUG nr. 5., astfel cum acestea erau în vigoare la momentul investirii autorității, dispozițiile analizate nu sunt compatibile cu dreptul comunitar, acțiunea formulată fiind declarată în ca atare fondată. Pentru toate aceste considerente, în baza art.312 C.pr.civ, Curtea va admite recursul declarat de reclamanta J. E. împotriva sentinței civile nr.6818 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S.. și admițând acțiunea va obliga pârâta I. P. J. S. la înmatricularea fără plata taxei de poluare a autoturismului Citroen cu seria șasiu VF7DCRH2B76511560. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Admite recursul declarat de reclamanta J. E. împotriva sentinței civile nr.6818 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S. pe care o modifică, în parte, în sensul că admite, în parte acțiunea formulată de reclamantă și obligă pârâta I. P. J. S. la înmatricularea fără plata taxei de poluare a autoturismului Citroen cu seria șasiu VF7DCRH2B76511560. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 9 mai 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI M. S. M. I. I. A. C. GREFIER M. ȚÂR R ed.A.C./S.M.D. 2 ex./(...) Jud.fond.K. M.
← Decizia civilă nr. 1233/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 1548/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
---|