Decizia civilă nr. 1837/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1837/2011
Ședința publică din 10 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A.-I. A.
JUDECĂTOR : C. I. JUDECĂTOR : D. P. GREFIER : V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta V. M., împotriva sentinței civile nr. 299 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B. N., cauza privind și pe intimata I. P. J. B. N. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de poluare.
La apelul făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de (...) s-a înregistrat la un înscris din partea recurentei la care s-au anexat dovezile ce atestă achitarea taxelor de timbru datorate pentru recurs (f. 8 -9).
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ. astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2. constată că, este competentă să judece recursul în temeiul art. 10 din L. nr. 554/2004. În baza actelor și a lucrărilor de la dosar apreciază cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 299 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B. N. s-a respins cererea formulată de reclamanta V. M., împotriva pârâtei I. P. J. B.-N. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a V., ca neîntemeiată. În motivare se arată că prin acțiunea înregistrată sub nr.de mai sus, reclamanta V. M. a chemat în judecată I. P. județului B.-N., solicitând tribunalului să pronunțe o sentință prin care să oblige pârâta să procedeze la înmatricularea autovehiculului proprietatea reclamantei, marca Mercedes Benz, tipul 211/U 016F0/(...)I, nr. de identificare W., fabricat în anul 2002, fără plata taxei de poluare prevăzută de OUG nr.5.. Autovehiculul descris mai sus a fost achiziționat la data de (...) din Spania de către numitul A. V. și ulterior, respectiv la data (...), a fost înstrăinat către reclamantă. Întrucât autoturismul nu a fost înmatriculat în R. înainte de a fi cumpărat de reclamantă, aceasta a început demersurile în vederea înmatriculării. La data de (...), reclamanta a obținut certificatul de autenticitate a autovehiculului, iar ulterior a depus la sediul pârâtei cererea de înmatriculare, cerere refuzată în raport de dispozițiile art.4 lit.a din OUG 5.,deoarece cu ocazia primei înmatriculări în R. se datorează taxa de poluare, iar dovada plății taxei trebuie făcută cu ocazia formulării cererii de înmatriculare a autovehiculului. Reclamanta a arătat în esență că taxa de poluare este discriminatorie și nelegală raportat la disp.art.90 alin.1 din Tratatul de instituire a C., tratat care are prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne ca urmare a aderării R. la U. In conformitate cu dispozițiile art.25 din Tratatul C., între statele membre sunt interzise taxele vamale la import sau export sau taxele cu efect echivalent, iar această interdicție se aplică și taxelor vamale cu caracter fiscal. Noțiunea de taxe cu efect echivalent a fost definită de comisie în baza art.226 din Tratatul C. și de jurisprudența C. de Justiție in baza art.234 din același tratat, prin aceste taxe înțelegându-se orice taxe pecuniare, indiferent de mărimea, denumirea, sau modul de aplicare, impuse unilateral de către un stat membru asupra mărfurilor naționale sau străine, pentru că ele trec o frontieră și care nu sunt taxe vamale în sens strict. Reclamanta a apreciat că taxa de poluare îndeplinește toate aceste condiții, astfel că dispozițiile OUG 5. încalcă prevederile comunitare pe care R. s-a obligat să le respecte. In privind disp.art.90 din Tratatul C., reclamanta arată că acestea vin în completarea disp.art.25 din tratat, în sensul că impun statelor membre obligația de a nu aplica direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare și totodată, impun obligația ca nici un stat membru să nu aplice produselor altor state membre, impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție. S-a mai precizat că dispozițiile OUG nr.5. în forma actuală nu respectă scopul dispozițiilor Tratatului C., întrucât taxa de poluare nu este aplicată în cazul dobândirii unui autoturism deja înmatriculat în R., aceasta fiind percepută numai pentru cele înmatriculate în alte state comunitare și reînmatriculate în R. în urma achiziționării lor din statele unde sunt înmatriculate. În condițiile în care produsele existente pe piața românească se află în concurență cu produsele de pe piețele celorlalte state comunitare, aplicarea acestei taxe de poluare are ca efect descurajarea comerțului intracomunitar prin descurajarea consumatorilor în a achiziționa vehicule second-hand din țările membre. În drept s-au invocat disp.art.11, 12 și 13 din Leg.nr.554/2004. În probațiune s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri. Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată, arătând că, începând cu 1 ianuarie 2007, prin aderarea la U., în conformitate cu principiul liberei circulații a mărfurilor între statele membre, R. a renunțat la actele normative care restricționau înmatricularea autovehiculelor cu normă de poluare mare ( de menționat că de la (...) nu era permisă înmatricularea autovehiculelor cu non-euro și E. 1, iar de la (...) și a celor cu E. 2). Din acest motiv și pentru a preveni importul de autovehicule vechi și poluante, a fost instituită taxa specială pentru autovehicule, taxă care se plătea cu ocazia primei înmatriculări pe teritoriul R. a unui autovehicul. C. E. (care a deschis R. procedura de infrigement), nu a fost împotriva instituirii unui astfel de taxe, ci doar a modului de calculare a acesteia, respectiv al cuantumului. Acesta a fost și motivul pentru care respectiva taxă specială a fost înlocuită de taxa de poluare pentru autovehicule instituite de O., care aintrat în vigoare la data de (...), taxă agreată și de C. E. (după cum reiese din infograma nr.5899/(...)), cu atât mai mult cu cât principiul pe care se bazează această taxă, respectiv „. plătește";, este un principiu acceptat la nivelul U., astfel că un număr de 16 state membre U. practică în prezent o taxă care se percepe cu ocazia înmatriculării vehiculelor, printre care: Grecia, Danemarca, Spania, Ungaria,etc. Prin OUG nr.208/2008 și OUG nr.2., modul de calcul al acestei taxe a fost din nou modificat, inițiativă neaprobată însă de către C. E., care a amenințat din nou cu deschiderea procedurii de infrigement. Din aceste motiv, prin OUG nr.7., OUG nr.5. a fost din nou modificată, instituindu-se o modalitate de calcul a taxei agreată de către C. E.., Pârâta a mai precizat că taxa pe poluare în forma actuală este rezultatul negocierilor dintre R. și C. E., astfel că nu se poate susține că nu este compatibilă cu legislația comunitară, dovadă fiind și faptul că împotriva acesteia nu s-a deschis procedura de infrigement, cum s-a întâmplat în cazul fostei taxe de primă înmatriculare sau în cazul adoptării OUG nr.2.. Prevederile art.148 din Constituția R. coroborate cu disp.art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității E., potrivit cărora tratatele constitutive ale U. au prioritate față de dispozițiile contare din legile interne, invocate de reclamantă, se referă însă la interzicerea măsurilor protecționiste instituite de un stat membru U. cu privire la anumite produse ale statelor membre, prin care s-ar putea crea o situație de discriminare negativă sau dezavantaj economic pentru produse similare provenind din alte state membre. Ori, în speță, taxa de poluare se aplică atât autovehiculelor străine, indiferent de țara de proveniență, cât și celor de producție autohtonă care se înmatriculează pentru prima dată pe teritoriul R., neputându-se astfel invoca prevederile articolului mai sus menționat. Caracterul clar de taxă pe poluare este întărit prin faptul că aceasta se restituie în cazul scoaterii ulterioare a autoturismului din parcul auto național conform prev.art.8 din OUG nr.5., respectiv când acesta nu mai reprezintă o sursă de poluare pentru mediul din țară noastră. De altfel, în momentul de față, prev.OUG nr.218/2009, privind exceptarea de la pata taxei pe poluare a autovehiculelor cu norma de poluare E. 4, capacitate cilindrică sub 2000 cmc, nu mai sunt în vigoare, acestea fiind valabile doar până la data de (...). In drept, s-au invocat prev.art.115, 116, 117, 158 Cod proc.civilă, și prev.OUG nr.5.7 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, cu modificările și completările ulterioare și preved.art.90 al.(2) din Tratatul C. T., analizând probele administrate în cauză, a reținut următoarele: Prin demersul său, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei să procedeze la înmatricularea autovehiculului proprietatea reclamantei, marca Mercedes Benz, tipul 211/U 016F0/(...)I, nr. de identificare W., fabricat în anul 2002, fără plata taxei de poluare prevăzută de OUG nr.5.. Problema ce trebuie lămurită este aceea dacă taxa de poluare prevăzută de OG nr.5., astfel cum a fost modificată la data solicitării reclamantei, este contrară normelor invocate de aceasta Pentru tranșarea acestei probleme tribunalul a reținut că referitor la natura taxei de poluare C. s-a pronunțat la (...) asupra acțiunilor preliminare formulate de H.-B. M. B. și B. K. M. B. în cauzele reunite C-29012005 Nadasdi și C-33312005 Nemeth, ocazie cu care a statuat că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru, ci pentru prima înregistrare a autoturismului pe teritoriul acelui stat membru, în vederea punerii în circulație, nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din tratat, ci face parte din sistemul general deimpozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 din Tratatul CE. În aceste condiții, susținerea reclamantei privind încălcarea art. 25 din tratat este nefondată, întrucât taxa de poluare este datorată pentru punerea în circulație a autovehiculului, astfel că nu se poate susține cu temei că este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru. Nici de o încălcarea a art. 28 din Tratat nu poate fi vorba. Conform formulei Dassonville impusă în jurispudența C. sunt măsuri cu efect echivalent nu numai acele măsuri care tratează discriminativ, în mod deschis sau ascuns marfa străină adusă dintr-un alt stat membru, dar și acelea care pornind de la conținutul efectiv al textului, sunt egal aplicabile sau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute în vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea. Mai mult, Curtea a conchis că restricționările importului sau exportului sunt permise doar în situația în care în domeniu lipsesc reglementările comunitare, restricțiile sunt necesare pentru asigurarea supravegherii fiscale a corectitudinii în relațiile comerciale, pentru asigurarea protecției consumatorului, pentru protecția valorilor social-culturale naționale, dacă reglementările sunt valabile în mod nediscriminatoriu pentru mărfurile din producția internă sau externă. Atâta timp cât OUG 5. nu cuprinde dispoziții privitoare la diferențierea taxei pe criterii ce ar putea fi apreciate drept măsuri cu efect echivalent nu se poate reține încălcarea art.28 din Tratat reținând că legislația națională se aplică deopotrivă bunurilor din producția internă cât și cea externă. Obiectivul taxei este de protejare a mediului, atât prin modul de utilizare a resurselor constituite, cât si prin modul de impunere. De aceea, elementele ce stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon și se poate conchide că criteriile ce stau la baza taxei au un caracter adecvat obiectivului de protejare a mediului, având în vedere ca în calculul cuantumului acesteia sunt importante emisiile de noxe toxice precum si cele de dioxid de carbon iar nu alte criterii precum valoarea de facturare. Prin urmare, întrucât taxa este stabilită în funcție de gradul de poluare si de eficienta energetica, ea are un caracter proporțional fiind stabilita într-un cuantum mai mare pe măsură ce performanțele de mediu scad. În aceasta privință, actul normativ analizat, respectiv OUG nr.5. a fost adus în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de pierdere a valorii de piață si care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă face dovada că autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă. În concret, pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnică si nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plata si obține o valoare mai mare a deprecierii. Aceasta posibilitate a contribuabilului asigură ca în toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second-hand de import nu va depăși valoarea reziduala a taxei existente într-un autovehicul deja înmatriculat. În ceea ce privește art. 90 din Tratat, trebuie reținut că C. a apreciat cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite C-Z90J2005 Nadasdi și C-33312005 Nemeth că o comparație cu autoturismele second- hand plasate în circulație înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de înmatriculare (în speță, de poluare) nu este relevantă. în scopul de a asigura neutralitatea impozitării interne prin respectarea regulilor deconcurență între autoturismele uzate aflate deja pe piața națională și autoturismele similare importate este necesar să fie comparate efectele taxei pentru vehiculele nou-importate dintr-un alt stat membru decât statul în cauză(în speță Ungaria) cu efectele valorii reziduale a taxei care afectează vehiculele similar înmatriculate deja în statul respectiv (Ungaria) și cărora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicată această taxă. S-a concluzionat că art. 90 paragraful l din Tratatul CE trebuie interpretat ca interzicând o taxă de poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atâta timp cât valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate. Așa cum rezultă din cuprinsul OUG 5., actul normativ român respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful din Tratatul CE. Astfel, după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective - (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării - luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4 (Cota fixă de reducere prevăzută în anexa nr. 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei vor fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterile de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență) astfel că exigențele stipulate de C. cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite 290/2005 Nadasdi și C-333/2005 Nemeth sunt respectate. Față de aceste împrejurări, tribunalul a reținut că taxa de poluare reglementată de OUG 5. nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art. 90 paragraful 1 din Tratatul CE și a concluzionat că O. nr. 5. respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din Tratatul Comunității E., astfel că a respins acțiunea reclamantei ca fiind neîntemeiată.Având în vedere soluția ce se va adopta, precum și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, tribunalul nu a acordat cheltuieli de judecată. Împotriva sentinței a declarat recurs V. M., solicitând modificareasentinței atacate în temeiul art. 312 alin. 3 raportat la art. 3041 Cod proc.civ. și reanalizând probatoriul existent în dosar să dispună admiterea acțiunii introductive. În motivarea recursului, recurenta arată că instanța de fond a reținut că nu există diferență de tratament legal, în cazul taxei de poluare, între autovehiculele importate din statele membre U. (noi sau utilizate) înmatriculate prima dată în R. și autovehiculele produse și comercializate în R., înmatriculate - de asemenea - pentru prima dată în R., raportat la forma pe care OUG 5. o are în prezent, cu precădere după ieșirea din vigoare a OUG 2.. Această reținere a instanței de fond este corectă parțial, fiindcă în continuare unele categorii de vehicule sunt scutite de la plata taxei de poluare, păstrându-se astfel caracterul discriminatoriu al taxei. Categoriile de vehicule scutite de la plata taxei sunt cele din categoria L, adica cele cu doua sau trei roti, precum si autovehiculele de teren. Instanța de fond nu a remarcat însă criteriul de discriminare apărut încă din 1 ianuarie 2007, odată cu prima reglementare a acestei taxe prin art. 214 - 2143 din Codul Fiscal, criteriu de discriminare existent și în prezent, sub reglementarea OUG 5.. Taxa se plătește numai pentru acele autoturisme care nu au fost până acum înregistrate, și nu pentru cele care rulează, poate de zeci de ani și care poluează, în continuare, fără nicio obligație de a răspunde pentru acest motiv (autovehicule care reprezintă, de fapt, majoritatea autovehiculelor). Principiul "poluatorul plateste" este aplicat discriminatoriu, în sensul ca doar "unii poluatori plătesc". Astfel, deși este evident că toate autoturismele și autovehiculele aflate in parcul auto din R. poluează, doar o parte din autoturismele înmatriculate in R. dupa data de (...) platesc o taxa de poluare. În aceste condiții statul român încurajează, în continuare, achiziționarea autoturismelor deja înregistrate în R., împiedicându-se, practic, introducerea în țară a unor mașini, care, probabil, ar polua mai putin. Pe de altă parte, discriminarea există între persoana care înmatriculează pentru prima dată un autoturism în R. - indiferent că acest autoturism este nou sau uzat, produs în R. sau produs într-un alt stat membru - și dobânditorii ulteriori. Primul dobânditor al autoturismului în R., care dorește să înmatriculeze pentru prima data autoturismul proprietatea sa este nevoit să achite o taxă de poluare impovărătoare. În situația înstrăinării autoturismului în R., noul proprietar nu mai este obligat să plătească vreo taxă de poluare cu ocazia înmatriculării, deși autoturismul poluează în continuare, iar primul proprietar, cel care a înmatriculat pentru prima dată autoturismul nu este despăgubit în niciun fel pentru faptul că achitat taxa de poluare îrnpovărătoare. Astfel, primul proprietar al unui autoturism în R. care dorește să înmatriculeze autoturismul pentru prima data va suporta taxa de poluare pentru toată perioada cât autoturismul se va afla pe teritoriul R., chiar dacă pe parcurs dreptul de proprietate asupra autoturismului se va transfera altei persoane. Prin această modalitate de încasare a taxei de poluare, principiul "poluatorul plătește" este aplicat discriminatoriu, respectiv doar primul poluator plătește, nu și următorii. În plus, instanța de fond dă o interpretare inedită unei soluții pronunțate de C. cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite C-Z90J2005 Nadasdi și C-33312005 Nemeth. Esența soluției invocate se regăsește în paragraful 53 a respectivei hotărâri și aceasta este că taxele datorate cu ocazia înmatriculării nu trebuie să împovăreze produsele provenind din statele membre mai mult decât produsele similare naționale. În cazul nostru, cuantumul taxei de poluare este de multe ori împovărător, acest cuantum ajungând să fie egal sau mai mare decât prețul autoturismului ce urmează a fi înmatriculat. Instanața de fond se folosește în motivare de argumentul că OUG 5. a fost adus în conformitate de principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de pierdere a valorii de piață și care. Dacă urmăm logica acestui argument, ar însemna ca pe măsură ce valoarea de piață a unui autoturism scade, ar trebui să scadă și valoarea taxei de poluare, astfel încât la data înstrăinării autoturismului valoarea taxei de poluare să fi diminuată în aceeași proporție cu valoarea de piață a autoturismului. Reglementarea OUG 5. nu respectă această logică, ci se sprijină pe un principiul diametral opus celui enunțat, respectiv cu cât autoturismul are o valoare de piață mai mică, cu atât taxa de poluare este mai mare, astfel încât deși taxa de poluare pentru autoturismul nou ar fi fost mai mică decât valoarea de piață, la dataînmatriculării sale în R. taxa de poluare este mai mare decât valoarea de piață, fărră a suferi nicio depreciere proporțională cu deprecierea valorii de piață. Într-adevăr, în anexa 4 la OUG 5. se stabileste o grilă cu cota de reducere procentuală de taxei în functie de vechimea autoturismului, dar trebuie observat un aspect extrem de important: reducerea aplicată nu este cea din anexa 4, ci raportat la formula de calcul din art. 6 al OUG 5., reducerea în procente este de fapt diferenta dintre 100 si valoarea indicată în anexă. Mai exact, dacă valoarea din anexa 4 este 66 (pentru autoturismele cu o vechime de 9 - 10 ani inclusiv), reducerea nu este de 66%, ci de 34%. În concluzie, desi reducerea pare să creasca m functiei de vechime a autoturismului si implicit în functie de diminuarea valorii de piată, de fapt cota de reducere scade, reducerea cea mai mare aplicându-se autoturismelor mai noi si reducerea cea mai mică aplicâdu-se autoturismelor mai vechi. Cota de reducere reală este de 97% pentru autoturismele cu vechimea sub o lună si scade până la 10% pentru autoturismele peste 14 ani vechime. În fine, prin instituirea regimului discrimatoriu de plată a taxei și prin stabilirea unei taxei împovărătoare se limitează practic un atribut al dreptului de proprietate, respectiv folosința, încălcându-se astfel art. 16 din Constituția R. și art. 14 Convenția E. a Drepturilor Omului. În cazul neplății taxei de poluare, autoturismul nu poate fi înmatriculat în R. și drept urmare nu poate circula pe drumurile publice. Consecința utilizării autoturismului neînmatriculat pe drumurile publice este atragerea răspunderii penale, fapta de a circula cu un autoturism neînmatriculat pe drumurile publice constituind infracțiune. Obligația de plată a unei taxe discriminatorie și împovărătoare poate constitui o încălcare a art. 14 din Convenția E. a Drepturilor Omului în sensul că este limitat exercițiul unui drept fundamental, respectiv dreptul de proprietate. F., ca un atribut al dreptului de proprietate este îngrădită prin modul de reglementare a taxei de poluare, în sensul că în , situația neplătii taxei respective, proprietarul nu poate utiliza autoturismul al cărui proprietar este. Examinând recursul, instanța constată următoarele: In cazul concret dedus judecații, reclamanta-recurentă a solicitat înmatricularea autoturismului la data de (...), data la care era in vigoare ultima formă a O. nr. 5., după modificările introduse prin O. nr. 2. si prin O. nr. 7.. La data de (...), intimata I. P. J. S. - S. P. C. R. P. de C. si Î. a A. a respins solicitarea reclamantului, cu motivarea că prima înmatriculare a vehiculelor în R. se poate efectua doar dacă sunt respectate dispozițiile art. 3 și 4 din O. nr. 5.. În conformitate cu dispozițiile art. 4 lit. a din OUG nr. 5. taxa pe poluare se datorează la prima înmatriculare a vehiculului. Cu titlu preliminar, trebuie subliniat faptul că începând cu data de 7 aprilie 2011 Curtea de A. C. a revenit asupra jurisprudenței pe care a adoptat-o în ce privește modul de soluționare a cererilor de înmatriculare a autoturismelor fără plata taxei de poluare înregistrate la I. P. după data de 15 februarie 2010 ca urmare a concluziei exprimate de Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 cunoscută sub denumirea C. T. împotriva Statului Român. Interpretarea instanței europene privește compatibilitatea cu art. 110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul O. nr. 5. în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008. Întrucât O. nr. 5. în forma aplicabilă după data de 15 februarie 2010 nu diferă de forma inițială a ordonanței decât sub aspectul cuantumului taxei de poluare (semnificativ mai mare), concluzia incompatibilității taxei de poluare cudreptul comunitar se impune și pentru intervalul de timp ulterior datei de 15 februarie 2010. Prin hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din R., s-a stabilit că: „ articolul 110 TFUE trebuieinterpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională";. Curtea de Justiție a conchis că introducerea taxei de poluare prin OUG nr. 5. a avut ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre de vreme ce vehiculele de ocazie importate, caracterizate printr-o vechime și o uzură importante, sunt supuse unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. S-a mai adăugat că obiectivul protecției mediului menționat de guvernul român putea fi realizat mai coerent prin instituirea unei taxe anuale rutiere aplicabilă oricărui vehicul care a fost pus în circulație în R., fără a se favoriza piața națională a vehiculelor de ocazie în detrimentul punerii în circulație a vehiculelor de ocazie importate, respectându-se totodată și principiul „. plătește";. Din moment ce Curtea de Justiție a U. E. a constatat că, de la 1 iulie 2008, O. nr. 5. în forma inițială este incompatibilă cu art. 110 TFUE, rezultă cu prisosință că prelevarea taxei de poluare este rezultatul unei aplicări eronate a prevederilor legale, iar în temeiul art. 148 alin. (4) din Constituția R., instanțele au obligația de a aplica cu prioritate dreptul comunitar, respectiv art. 110 TFUE, așa cum a fost acesta interpretat în C. T.. Întrucât Guvernul român nu a solicitat limitarea efectelor temporale ale hotărârii C., interpretarea oferită de instanța europeană în C. T. produce efecte începând cu data de 1 iulie 2008, data de intrare în vigoare a OUG nr. 5., act normativ care a introdus taxa de poluare. Prin urmare de această interpretare trebuie să se țină seama și în prezenta cauză pendinte. Aceste statuări sunt valabile în opinia C. de A. și în cauza de față cu atât mai mult cu cât la data formulării cererii de înmatriculare, nivelul taxei pe poluare percepută în noile condiții legale era mai mare ca și cea stabilită ca datorată în prima variantă a OUG nr. 5.. Ca atare se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă înmatriculării unui vehicul importat menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Pentru toate aceste considerente, in baza art. 312 (2) și art.304 alin. 1 pct. 9 C.p.c., se va admite recursul declarat de reclamanta V. M., împotriva sentinței civile nr. 299 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B. N., pe care o va modifica în sensul că va admite acțiunea reclamantei și va obliga pârâtul I. P. J. B. N. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. la înmatriculareaautovehiculului proprietatea reclamantei, marca Mercedes Benz, nr. de identificare W., fără plata taxei de poluare. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de reclamanta V. M., împotriva sentinței civile nr. 299 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B. N., pe care o modifică în sensul că admite acțiunea reclamantei și obligă pârâtul I. P. J. B. N. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. la înmatricularea autovehiculului proprietatea reclamantei, marca Mercedes Benz, nr. de identificare W., fără plata taxei de poluare. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 10 mai 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. I. A. C. I. D. P. V. D. Red.PD dact. GC; 3 ex/(...) Jud.fond: B. L.T.
| ← Sentința civilă nr. 163/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 2389/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
