Decizia civilă nr. 2035/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 2035/2011
Ședința ta de 16 mai 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : M. I. I. JUDECĂTOR : A. C.
JUDECĂTOR : M. S.
GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. M. împotriva sentinței civile nr. 5016 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., în contradictoriu cu intimata I. P. J. S. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - înmatriculare fără plata taxei de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 2 lei și timbru judiciar in valoare de 0,15 lei .
S-a făcut cauzei, după care se constată că în data de 03 februarie 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei I. P. J. S. - S. P. C. R.
P. DE C. ȘI Î. A V.
În data de 10 mai 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei un înscris din partea recurentului la care a anexat dovada ce atestă achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 2 lei și timbru judiciar in valoare de 0,15 lei .
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art.3 pct.3 C.pr.civ coroborat cu art. 8 și 10 din L. nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 5016 pronunțată în data de (...), în dosarul nr. (...) al T.ui S. s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul M. M. împotriva pârâtei I. P. J. S. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A A., pentru obligația de a face.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin cererea nr. 37533 înregistrată la pârâta I. P. J. S. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a A., reclamantul a solicitat înmatricularea autovehiculului marca SUZUKI, cu nr. de identificare 2..
Prin adresa cu același număr, pârâta a comunicat reclamantului refuzul de înmatriculare fără plata taxei de poluare, motivând că această obligație îi incumbă prin raportare la art. 3 și art.4 a O. nr. 5. (fila 6).
În urma acestui refuz, reclamantul a promovat prezenta acțiune în contencios administrative.
Taxa de poluare a fost instituită prin Ordonanța de Urgență nr. 5. care a abrogat prevederile din Codul Fiscal referitoare la taxa de prima înmatriculare a autovehiculelor.
În acest context, tribunalul a arătat că reglementarea taxei de poluare a suferit mai multe modificări după intrarea în vigoare, modificări ce vor fi arătate mai jos.
Ordonanța de Urgență nr. 50 din 21 aprilie 2008, pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie
2008, și a intrat în vigoare la data de (...), conform art. 14 din acest act normativ.
Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru prima dată prin Ordonanța de Urgență nr. 208 din 4 decembrie 2008, pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008.
În lipsa oricărei alte precizări privind intrarea în vigoare în cuprinsul Ordonanța de Urgență nr. 2., aceasta a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial [conform art. 11 alin. (2) din L. nr. 24/2000], respectiv la data de 8 decembrie 2008 [conform art. 11 alin. (2) din L. nr. 24/2000].
Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru a doua oară prin Ordonanța de Urgență nr. 218 din
10 decembrie 2008 privind modificarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 836 din 11 decembrie 2008.
La rândul său, primul act de modificare a Ordonanța de Urgență nr. 5., respectiv Ordonanța de Urgență nr. 2., a fost abrogată prin art. I din Ordonanța de Urgență nr. 2.. Conform art. I din Ordonanța de Urgență nr.
2., „. de urgență a G. nr. 2. pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al R., Partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008, se abrogă".
În lipsa oricărei alte precizări privind intrarea în vigoare în cuprinsul Ordonanța de Urgență nr. 2., aceasta a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial [conform art. 11 alin. (2) din L. nr. 24/2000], respectiv la data de 11 decembrie 2008.
Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru a treia oară prin Ordonanța de Urgență nr. 7 din 18 februarie 2009 privind modificarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 103 din 19 februarie 2009.
În lipsa oricărei alte precizări privind intrarea în vigoare în cuprinsul Ordonanța de Urgență nr. 7., aceasta a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial [conform art. 11 alin. (2) din L. nr. 24/2000], respectiv la data de 19 februarie 2009.
Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru a patra oară prin art. 35 din L. nr. 329 din 5 noiembrie 2009, privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia E. și Fondul Monetar Internațional, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009.
Conform art. 70 din această lege, Capitolul VII - din care face parte art. 35 - a intrat în vigoare la trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial [conform art. 11 alin. (2) din L. nr. 24/2000], respectiv la data de 12 noiembrie 2009.
În data de 29 decembrie 2009 a fost adoptată Ordonanța de Urgență nr. 117 prin care au fost exceptate de la plata taxei de poluare si autovehiculele M1 cu norme de poluare E. 4, a căror capacitate cilindrica nu depășește 2000 cmc, precum si autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4 , înmatriculate pentru prima data intr-un stat membru al U. E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, în condițiile în care acestea se înmatriculează pentru prima data in R. în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Conform aliniatului 2 al acestui articol unic, termenul de 45 de zile este termen de decădere.
În raport cu diferitele modificări ale Ordonanța de Urgență nr. 5., instanța constată că deși taxa de poluare a rămas în vigoare din data de (...) și până în prezent, cuantumul șimodul de calcul al acestei taxe a fost modificat în mod esențial începând cu data de
(...), prin înlocuirea anexelor la acest act normativ.
Prin cererea introductiva, reclamantul a arătat că reglementarea cuprinsă în
O. nr. 5. contravine articolelor 25, 28 și 90 din T. de C. a C. E.
Începând cu data de 1 decembrie 2009, a intrat în vigoare T. de la L. În conformitate cu modificările aduse T.ui instituind Comunitatea E. prin T. de la L., T. a fost redenumit T. privind funcționarea U. E., iar fostul art. 90 din T.ui instituind Comunitatea E. a fost renumerotat, devenind art. 110 al noului tratat privind funcționarea U. E., cu același conținut. Instanța va face însa referire în continuare la art. 90, respectiv la legislația comunitara în vigoare la data plății taxei de poluare în litigiu.
Instanța de fond a apreciat ca o prima precizare care se impune este aceea că prin L. nr. 1. R. a ratificat tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria și a R. la U.
E..
Efectele acestei ratificări sunt reglementate de art. 148 alin. (2) și (4) din
Constituția R., dispoziții conform cărora:
(2) „Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale U. E., precum șicelelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(4) Parlamentul, Președintele R., Guvernul și autoritatea judecătoreasca garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile aliniatului 2";.
Prin urmare, începând cu data aderării, 1 ianuarie 2007, este obligatorie pentru statul roman respectarea acquis-ului comunitar, astfel cum este definit prin art.1 din H.G.nr.1367/2000 privind constituirea și funcționarea grupului de lucru pentru studierea concordantei dispozițiilor și principiilor Constituției R. cu acquis-ul comunitar, în perspectiva aderării R. la U. E., definiție conform căreia acesta include, între alte acte normative, ";dispozițiile T.ui instituind Comunitatea E., semnat la 25 martie 1957 la R., și ale tratatului privind U. E., semnat la 7 februarie 1992 la M., ambele republicate în Jurnalul Oficial al C. E. nr.C340 din 10 noiembrie 1997.";
Cu privire la competenta instanțelor de judecata de a evalua conformitatea legislației române din dispozițiile dreptului comunitar, Curtea de Justiție a C. E., a cărei jurisprudență este obligatorie pentru instanțele naționale în interpretarea dreptului comunitar, a decis în cauza Administrazione delle finanze delloStato/Simmenthal, nr. C 106/77 că „judecătorul național însărcinat să aplice, în cadrul competenței sale, dispozițiile dreptului comunitar, are obligația de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lăsând, la nevoie, pe proprie răspundere, neaplicata orice dispoziție contrară a legislației naționale, chiar ulterioară, fără a solicita sau aștepta eliminarea prealabilă a acesteia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constituțional";.
Potrivit art. 1 alin. (1) din O. nr. 5., ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitateaadoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C.
Obligația de plată a taxei se naște, conform art. 4 din OUG nr.5. cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R. sau la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și art. 9.
Art. 25 din Tratat interzice între statele membre taxele vamale la import și export sau taxele cu efect echivalent, inclusiv cu privire la taxele vamale cu caracter fiscali iar art. 28 din același Tratat interzice între statele membre restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent.
Conform art. 90 paragraf 1 din T. Constitutiv al U. E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Problema care trebuie lămurită este aceea de a stabili dacă taxa de poluare este contrară normelor amintite.
Cu privire la natura taxei de poluare C. s-a pronunțat la (...) asupra acțiunilor preliminare formulate de H.-B. M. B. și B. K. M. B. în cauzele reunite C-29012005
Âkos Nâdasdi și C-33312005 llona Nemeth, ocazie cu care a statuat că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru ci pentru prima înregistrare a autoturismului pe teritoriul acelui stat membru, în vederea punerii în circulație nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din Tratat ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 din T. TE.
În aceste condiții, tribunalul a apreciat susținerea reclamantului privind încălcarea art. 25 din Tratat ca nefondată întrucât taxa de poluare este datorată pentru punerea în circulație a autovehiculului, astfel că nu se poate susține cu temei că este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru.
Nici încălcarea art. 28 din Tratat nu a fost reținută; conform formulei
Dassonville impusă în jurisprudența C. sunt măsuri cu efect echivalent nu numai acele măsuri care tratează discriminativ, în mod deschis sau ascuns marfa străină adusă dintr-un alt stat membru dar și acelea care pornind de la conținutul efectiv al textului sunt egal aplicabile sau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute în vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea. . mult, Curtea a conchis că restricționările importului sau exportului sunt permise doar în situația în care în domeniu lipsesc reglementările comunitare, restricțiile sunt necesare pentru asigurarea supravegherii fiscale a corectitudinii în relațiile comerciale, pentru asigurarea protecției consumatorului, pentru protecția valorilor social-culturale naționale dacă reglementările sunt valabile în mod nediscriminatoriu pentru mărfurile din producția internă sau externă.
Conform art. 90 din T. Instituind Comunitatea E., nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor naționale similare.
De asemenea, nici un stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de producție.
Ca urmare a numeroase sesizări primite de la cetățenii romani, Comisia europeană - Direcția Generala Impozitare și Uniune Vamala a emis, la data de 9 decembrie, următorul comunicat:
„La nivelul U. E. nu exista o armonizare a taxei percepute pentru înmatriculareaautomobilelor. Așadar, statele membre pot decide unilateral în ce privește cuantumul taxei și modalitatea de calcul a acesteia, respectând în același timp principiul nediscriminării.
R. poate să mențină taxa de înmatriculare pentru automobile și poate sa stabilească un nivel oricât de ridicat al acesteia (de exemplu, în Danemarca, o taxasimilara se ridica la 1. din valoarea automobilului)";
Prin urmare, fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare, insă această taxare trebuie să se facă prin raportare la art. 90 din Tratat, precum și la jurisprudența C.
C. a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. (A se vedea Deciziile Curții de Justiție a C. E. în cauzele 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, par. 12; C. C-132/88 Comisia C. E. c. Republicii Elene, par. 17).
De asemenea, jurisdicția de contencios comunitar a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție performanțele de mediu (A se vedea Decizia Curții de Justiție a C. E. în cauzele conexate C-
290/05 și C-333/05 Âkos Nadasdi și llona Nemeth parag. 52).
S-a statuat, de asemenea, că dacă taxa pentru poluarea autovehiculelor este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt eminamente obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare sau neconforme cu jurisprudența C.
Jurisprudența C.J.C.E a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare și aprecierea, reală a acestui autovehicul de import și, în consecință, i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată încorporata într-un autovehicul național similar (A se vedea Decizia Curții de Justiție a C. E. în C. C-3. N. T., par. 20).
Cât privește o comparație cu privire la autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale deoarece articolul 90 din Tratat nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. (A se vedea, Decizia Curții de Justiție a C. E. în cauzele conexate C-290/05 si 333-05 Akos Nadasdi și llona Nemeth, par. 49).
S-a concluzionat astfel că dacă autovehiculele deja existente în parcul auto național nu sunt și ele supuse noii taxe nu reprezintă o discriminare sub aspectul dreptului european.
Obiectivul taxei instituite prin legea națională română este de protejare a mediului, atât prin modul de utilizare a resurselor constituite, cât și prin modul de impunere. E. care stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, elemente care pot fi apreciate ca au un caracter adecvat obiectivului de protejare a mediului. Prin urmare, întrucât taxa este stabilită în funcție de gradul de poluare și de eficiența energetică, ea are un caracter proporțional, fiind stabilită într-un cuantum mai mare pe măsură ce performantele de mediu scad.
Reglementarea cuprinsă în O. nr.5. permite ca pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnica și nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plata și poate obține o valoare mai mare a deprecierii. Această posibilitate a contribuabilului asigură, ca în toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second-hand de import să nu depășească valoarea reziduala a taxei existente într-un autovehicul deja înmatriculat.
Se respectă astfel exigenta menționată de Curtea de Justiție într-o cauză împotriva Ungariei în care a statuat că „articolul 90 par.1 din T. instituind
Comunitatea E. trebuie interpretat ca interzicând o taxa de înmatriculare atâta timp cât este perceputa asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima data în circulație pe teritoriul unui stat membru, valoarea taxei fiind determinata exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului și clasificarea din punct de vedere al poluării este calculata f ăr ă a se lu a în c alcul deprec iere a au to tur is mulu i , de o asemenea maniera încât, atunci când se aplica autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduala a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate.
O comparație cu autoturismele second-hand plasata în circulație în acest statmembru înainte de aplicarea L. privind taxele de înmatriculare nu este relevanta."; După împlinirea termenului de decădere de 45 zile prevăzut de O. nr. 1., O. alcărei scop declarat era protejarea industriei interne de autovehicule și păstrarea locurilor de munca angrenate în producția de autovehicule, nu mai este în vigoare. Acest ultim act normativ a fost adoptat în vederea exceptării unor categorii de autovehicule care se înmatriculează pentru prima data în R. sau în alte state membre ale U. E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 de la plata taxei de poluare.
Prin caracterul său protecționist, O. nr. 2. nu este conformă cu art. 90 din TCE, motiv pentru care instanța are îndatorirea de a o ignora și a aplica direct prevederile T.ui.
A precizat tribunalul că întrucât cererea pentru înmatriculare s-a efectuat după data de (...), la soluționarea acestei din urmă cereri, pârâta, pârâta a avut în vedere dispozițiile prevăzute de O. nr. 5..
În considerentele sus menționate instanța a arătat motivele pentru care apreciază că aceasta reglementare este conforma T.ui și care duc la concluzia că reclamantului ii incumba obligația de plata a taxei de poluare în vederea înmatriculării definitive a autoturismului său.
Pentru toate aceste considerente de fapt si de drept, instanța de fond a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul M. M. împotriva pârâtei I. P. S. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a A., având ca obiect obligarea acesteia la înmatricularea autoturismului, fără achitarea taxei de poluare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul M. M., solicitândmodificarea sentinței recurate, în sensul admiterii în întregime a cererii de chemare în judecată și obligarea pârâtei la înmatricularea autoturismului fără achitarea taxei de poluare prev. de O. nr. 5., cu modificările și completările ulterioare.
În motivarea recursului, reclamantul a arătat că refuzul pârâtei de a înmatricula autoturismul în lipsa plății taxei de poluare este nelegal, iar taxa de poluare este discriminatorie, în condițiile în care autovehiculul a fost deja înmatriculat într-o țară membră a U.E., respectiv în G.
În opinia reclamantul taxa de poluare de plata căreia este condiționată prima înmatriculare a autoturismului în R., în conformitate cu prev. O. nr. 5., are în realitate aceeași finalitate cu taxa specială de primă înmatriculare prev. de art. 2141-
3 Cod fiscal, pe care de altfel o înlocuiește, respectiv aceea de a restricționa importulautovehiculelor, în special a celor second-hand.
Reclamantul consideră că instanța de fond a pronunțat o soluție netemeinică
și nelegală întrucât astfel, se creează o discriminare între autoturismele second- hand înmatriculate deja într-un stat membru al U.E. și cere se înmatriculează în R. și autoturismele second-hand deja înmatriculate în R..
În sprijinul susținerilor sale, reclamantul a invocat atât dispozițiile art. 90 paragraf 1 din T. C.E. cât și pe cele ale art. 148 alin. 2 din Constituția R. care impun că prevederile tratatelor constitutive ale U.E. precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, taxa de primă înmatriculare este discriminatorie.
Sub acest aspect, reclamantul a considerat că instanța de fond prin respingerea acțiunii sale a apreciat în mod eronat că taxa de poluare instituită de O. nr. 5. nu are un caracter discriminatoriu și nu este contrară prev. art. 90 din T. C.E. și poate fi asimilată impozitelor interne, ea fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în R. înțeleg să le utilizeze pe teritoriul R. contribuind astfel la poluarea mediului.
Ca urmare a efectului direct al art. 90 parag. 1 din Tratat, reclamantul a apreciat că pentru ordinea juridică a R., instanța este datoare să constate că art. 2141-3 din Codul fiscal sunt reglementări contrare și că nu pot fi menținute în continuare ca aplicabile în speță. Invocând dispozițiile T.ui de A. al R. la U. E., reglementări C.E.D.O. precum interpretările Curții E. de Justiție, reclamantul a susținut că taxa de poluare are un vădit caracter ilicit, iar instanțele judecătorești au obligația de a respecta dispozițiile dreptului comunitar. În consecință, a susținut reclamantul, atunci când produsele interne și produsele importate se află într-un raport de concurență, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se creează o discriminare, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscală națională contrară art. 90 trebuie înlăturată de la aplicare. Așa fiind, dispozițiile O. nr. 5., cu toate modificările ulterioare, îndeplinește criterii pentru a fi declarată incompatibilă cu art. 90 din T. C.E., motiv pentru care se impune admiterea cererii reclamantului și obligării intimatei la înmatricularea autoturismului fără plata taxei de poluare. Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciatca fiind nefondat din următoarele considerente: In cazul concret dedus judecații, reclamantul a solicitat înmatricularea autoturismului la data de (...) data la care era in vigoare ultima formă a O. nr. 5., după modificările introduse prin O. nr. 2. si prin O. nr. 7.. La data de (...), (f. 6 din dosarul de fond) intimata I. P. J. S. - S. P. C. R. P. de C. si Î. a A. a respins solicitarea reclamantului, cu motivarea că prima înmatriculare a vehiculelor în R. se poate efectua doar dacă sunt respectate dispozițiile art. 3 și 4 din O. nr. 5.. În conformitate cu dispozițiile art. 4 lit. a din OUG nr. 5. taxa pe poluare se datorează la prima înmatriculare a vehiculului. Cu titlu preliminar, trebuie subliniat faptul că începând cu data de 7 aprilie 2011 Curtea de A. C. a revenit asupra jurisprudenței pe care a adoptat-o în ce privește modul de soluționare a cererilor de înmatriculare a autoturismelor fărăplata taxei de poluare înregistrate la I. P. după data de 15 februarie 2010 ca urmare a concluziei exprimate de Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 cunoscută sub denumirea C. T. împotriva Statului Român. Interpretarea instanței europene privește compatibilitatea cu art. 110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul O. nr. 5. în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008. Întrucât O. nr. 5. în forma aplicabilă după data de 15 februarie 2010 nu diferă de forma inițială a ordonanței decât sub aspectul cuantumului taxei de poluare (semnificativ mai mare), concluzia incompatibilității taxei de poluare cu dreptul comunitar se impune și pentru intervalul de timp ulterior datei de 15 februarie 2010. Prin hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din R., s-a stabilit că: „ articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională";. Curtea de Justiție a conchis că introducerea taxei de poluare prin OUG nr. 5. a avut ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre de vreme ce vehiculele de ocazie importate, caracterizate printr-o vechime și o uzură importante, sunt supuse unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. S-a mai adăugat că obiectivul protecției mediului menționat de guvernul român putea fi realizat mai coerent prin instituirea unei taxe anuale rutiere aplicabilă oricărui vehicul care a fost pus în circulație în R., fără a se favoriza piața națională a vehiculelor de ocazie în detrimentul punerii în circulație a vehiculelor de ocazie importate, respectându-se totodată și principiul „poluatorul plătește";. Din moment ce Curtea de Justiție a U. E. a constatat că, de la 1 iulie 2008, O. nr. 5. în forma inițială este incompatibilă cu art. 110 TFUE, rezultă cu prisosință că prelevarea taxei de poluare este rezultatul unei aplicări eronate a prevederilor legale, iar în temeiul art. 148 alin. (4) din Constituția R., instanțele au obligația de a aplica cu prioritate dreptul comunitar, respectiv art. 110 TFUE, așa cum a fost acesta interpretat în C. T.. Întrucât Guvernul român nu a solicitat limitarea efectelor temporale ale hotărârii Curții, interpretarea oferită de instanța europeană în C. T. produce efecte începând cu data de 1 iulie 2008, data de intrare în vigoare a OUG nr. 5., act normativ care a introdus taxa de poluare. Prin urmare de această interpretare trebuie să se țină seama și în prezenta cauză pendinte. Aceste statuări sunt valabile în opinia Curții de A. și în cauza de față cu atât mai mult cu cât la data formulării cererii de înmatriculare, nivelul taxei pe poluare percepută în noile condiții legale era mai mare ca și cea stabilită ca datorată în prima variantă a OUG nr. 5.. Ca atare se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă înmatriculării unui vehicul importat menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U.fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Pentru toate aceste considerente, in baza art. 304 alin. 1 pct. 9 C.p.c., recursul declarat de reclamantul M. M. va fi admis, iar sentința civilă nr. 5016 din 18 octombrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. va fi modificată în tot în sensul admiterii acțiunii reclamantului și obligării pârâtei I. P. J. S. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A A. să procedeze la înmatricularea autoturismului reclamantului marca Suzuki, șasiu 2., fără plata taxei de poluare. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. D E C I D E : Admite recursul declarat de reclamantul M. M. împotriva sentinței civile nr. 5016 din 18 octombrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. pe care o modifică în sensul că admite acțiunea reclamantului M. M. în contradictoriu cu I. P. J. S. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A A. și obligă pârâta să procedeze la înmatricularea autoturismului reclamantului marca Suzuki, șasiu 2., fără plata taxei de poluare. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 16 mai 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, M. I. I. A. C. M. S. GREFIER, L. F. Red.M.I.I./(...) Dact.H.C./2 ex./ Jud.fond: P. A.R.
| ← Decizia civilă nr. 4919/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4552/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
