Decizia civilă nr. 211/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 211/2011
Ședința publică de la 21 I. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE G.-A. N. JUDECĂTOR D. M. JUDECĂTOR M.-I. I. GREFIER A. B.
S-a luat în examinare Recursurile declarate de pârâta D. G. A F. P. A J. S., în nume propriu și pentru A. F. P. A M. Z. și de chemata în garanție A. F. PENTRU M. - M. M. împotriva sentinței civile nr. 3384 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S., privind și pe intimatul-reclamant S. R. C., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursurile declarate sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 3384 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S. a fost admisă acțiunea reclamantului S. R. C., și au fost obligate pârâtele D. G. a F. P. S. și A. F. P. a M. Z., în solidar cu chemata în garanție A. F. pentru M. să-i restituie suma de 6.648 lei, taxă pe poluare, achitată cu chitanța seria TS5 nr. 4141157/(...), la care se adaugă majorările legale de întârziere, calculate de la data achitării până la data restituirii. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele: Prin chitanța seria TS5 nr. 4141157/(...), reclamantul a achitat la T. Z. suma de 6.648 lei, cu titlul de taxă pe poluare, prevăzută de OUG 5.. Înscrisurile depuse la dosar atestă faptul că autoturismul a fost achiziționat dintr-un stat membru a UE; în urma deciziei de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule, reclamantul a solicitat restituirea sumei în discuție, solicitare care i-a fost respinsă. Judecând cauza pe fond, tribunalul reține că OUG nr. 5. stabilește, potrivit dispozițiilor art. 1, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit art. 4, obligația de platăintervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R.. Într- adevăr, determinarea taxei pe poluare se realizează, conform art. 6 din OUG nr. 5., pe baza unor criterii obiective, respectiv caracteristicile tehnice din punct de vedere al poluării, luându-se în considerarea și deprecierea autovehiculului, conform coeficienților descriși în anexa 4 OUG nr. 5., privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, a fost modificată și completată de OUG 2.. Potrivit art. II din această nouă ordonanță „autovehiculele a cărorcapacitate cilindrică nu depășește 2000 cmc și care se înmatriculează pentru prima dată în R. sau în alte state membre ale Uniunii E. începând cu data de 15 decembrie 2008 se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule, stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a G. nr. 5.. în conformitate cu art. III al aceluiași act normativ prevederile de mai sus urmau a fi valabile până la data de (...). Ulterior, OUG 2. a fost abrogată prin art. I a OUG 2.. Potrivit art. III din OUG 2. „se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare stabilită prin OUG 5., autovehiculele M1 cu normă de poluare E. 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu normă de poluare E. 4, care se înmatriculează pentru prima dată în R. sau în alte state membre ale UE în perioada (...)-(...)";. Din nota de fundamentare a acestei ultime ordonanțe de urgență rezultă că scopul său este păstrarea locurilor de muncă în economia românească, prin susținerea sectorului de automobile, ca urmare a scăderii piețelor auto, aspecte survenite ca urmare a gradului de adâncire a crizei financiare și economice din luna octombrie 2008. Având în vedere că prin OUG 2. s-a creat o discriminare nejustificată între persoanele care au achiziționat autovehicule în vederea înmatriculării, anterior datei de (...), a fost adoptată OUG nr. 7 din (...), privind modificarea OUG 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. OUG 5. în formă actualizată statuează prin art. 1 al 1 că „. pe poluare pentru autovehicule se virează în bugetul F. pentru mediu și se manageriază de către A. F. pentru M.";, urmărindu-se în mod evident stabilirea neutralității fiscale a taxei însă, pe de altă parte, s-a stabilit că obligația de plată a acestei taxe se naște, potrivit art. 4 al. a „cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R.. Rezultă de cele ce preced că actuala reglementare nu înlătură discriminarea produsă de normele legale anterioare, care au reglementat taxa specială de primă înmatriculare deoarece taxa pe poluare se stabilește și în prezent tot raportat la „. înmatriculare în R."; și nu conform principiului specific legislației de mediu, acela că „poluatorul plătește";. Ca urmare a numeroaselor acțiuni judiciare și a unei practici judecătorești constanțe, autoritățile române au recunoscut nelegalitatea taxei de primă înmatriculare stabilită inițial prin codul fiscal - art. 214(1-3)-, au abrogat respectivele articole prin OUG nr. 5., însă această taxă rămâne în fapt aceeași, singura diferență fiind denumirea, modificată din taxa specială de primă înmatriculare în taxa de mediu. Prin L. nr. 1. R. a ratificat T.ul privind al. 2 și 4 din al. aderarea la U. E., afectele acestei ratificări fiind reglementate de art. și 4 din constituția R., în sensul că revederile T.elor Constitutive ale U.E și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Organele fiscale din R. au invocat legalitatea încasării taxei pe poluare, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a OUG 5., în timp cereclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare. Art.90 paragraf 1 din T.ul de instituire a C. E. prevede:";Nici un statmembru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decît cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare.";. Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Prin aceste prevederi se limitează libertatea statelor membre în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii, respectiv discriminarea între produsele importate și cele autohtone de natură similară. În timp ce art. 23-25 TCE stabilesc faptul că sunt interzise, în relațiile dintre statele membre, taxele vamale la import și export și a oricăror taxe cu efect echivalent, art. 90 al.1 TCE interzice taxarea internă discriminatorie. Mai exact, așa cum a arătat Curtea E. de J. în cauza C-393/04 și C.-41/05 Dir Liquide Industries Belgium, par.55 „art. 90 reglementează dispozițiile referitoare la stabilirea taxelor vamale și a măsurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condițiile normale de concurență, prin eliminarea oricăror forme de protecție care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discriminează produsele provenite din alte state membre"; Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. A., în jurisprudența referitoare la art.90 din T.ul CE, Curtea de Justiție E. a explicat care condițiile în care se poate reține aplicarea acestui text: trebuie să existe o discriminare între produsele naționale și produsele importate vizate de taxa și produsele interne favorizate, prelevarea fiscală națională trebuie să diminueze sau să fie susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor. Aceasta nu înseamnă că statele membre trebuie să adopte un anume regim fiscal, ci impune acestora, ca indiferent de sistemul ales, acesta să se aplice fără discriminare produselor similare importate. Taxa pe poluare introdusă prin dispozițiile OUG nr. 5.,reprezentând o exprimare a suveranității statale sub forma dreptului de a stabili taxe și impozite, ceea ce constituie obiectul analizei în această cauză nu poate fi decât verificarea identității de tratament dintre diversele feluri de autoturisme suspuse taxei pe poluare, mai exact, a neutralității taxei. În conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de J. E., statele membre pot prevedea taxarea diferențiată a unor produse similare, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe criterii obiective și să nu aibă ca efect protejarea producției naționale. Analizând comparativ prevederile OUG 5. cu textul mai sus evocat, se poate constata că, reglementarea taxei pe poluare prin actul normativ intern contravine dreptului comunitar chiar și numai dacă, se ia în considerare faptul că, prin măsura luată de autoritățile române - cu motivația la început arătată, ce se îndepărtează de scopul declarat prin însăși textul legii, acela de protecție a mediului - scade în mod evident interesul cumpărătorilorromâni pentru autoturismele second-hand achiziționate din țările comunitare, fiind protejată astfel producția internă de autovehicule. Or, după aderarea R. la UE, nu este admisibilă favorizarea, în mod direct sau indirect a vânzării autoturismelor second-hand deja înmatriculate în R., atâta timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate simulare, influențând astfel alegerea consumatorilor (a se vedea în acest sens: CJCE, Hotărârea din 7 mai 1987, cauza 193/Cooperativa Co-Frutta SRL . c/a Amministrazione dell finanze della stato). Rezultă că taxa pe poluare - instituită prin OUG 5. , astfel cum a fost completată și modificată - are, prin direcționarea ei, o aparentă neutralitate fiscală, însă prin scop și conținut este similară taxei speciale instituită prin art. 214 al.1 -214 al.3 Cod fiscal, ca urmare a condiționării sale de prima înmatriculare a unui autovehicul în R., păstrându-și astfel caracterul de impozit intern („măsură cu efect echivalent"; taxelor vamale, în sensul definit de art. 28 din T.ul C. E.) cu efect discriminator și restrictiv aspra produselor similare importate din state membre ale UE. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâta D. G. a F. P. S., în nume propriu și ca reprezentant al A. F. P. a M. Z. și chemata în garanție A. F. pentru M.. Prin recursul declarat, A. F. pentru M. a solicitat modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii în întregime a acțiunii formulate apreciind că soluția instanța de fond este nelegală și nefondată întrucât OUG nr. 5. a abrogat taxa specială de primă înmatriculare ca urmare a încălcării de către R. a prevederilor art 90 din TCE și totodată OUG 5. a instituit o nouă taxă, în acord cu principiile comunitare, care se plătește începând cu data de (...). mai arată recurenta A. F. pentru M. că instanța de fond nu a observat că OUG nr. 5. a prevăzut posibilitatea restituirii valorii reziduale a taxei, raportat la prevederile art. 8 din ordonanță. Cu privire la capătul de cerere privind acordarea majorărilor de întârziere, recurenta apreciază soluția instanța de fond ca nelegală, precizând că OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală prevede în art.124 al.1 dobânzi în cazul sumelor de restituit sau de rambursat de la buget că (1) pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 al.2 sau la art. 70 după caz acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor. Restituirea se efectuează la cererea contribuabilului, în termen de 45 de zile de la data depunerii și înregistrării acesteia la organul fiscal căruia îirevine competența de administrare a creanțelor bugetare, potrivit prevederilorart. 33 din OG nr. 92/2003, republicată, denumit în continuare organul fiscal. În drept au fost invocate dispozițiile art. 299 și următoarele C. pr.civ., OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu și L. nr. 554/2004. Recurenta D. G. a F. P. S. critică sentința instanței de fond prinprisma dispozițiilor art. 304 pct. 6, 7,8 și 9 C.pr.civ. și în considerarea dispozițiilor art. 3041 C.pr.civ. considerând că instanța de fond trebuia să examineze admisibilitatea cererii introductive din perspectiva îndeplinirii condițiilor specifice de exercitare rezultate din dispozițiile art. 1 coroborat cu art. 8 din L. nr. 554/2004. Mai arată recurenta DGFP S. că taxa pe poluare instituită de dispozițiile OUG nr. 5. nu poate fi asimilată impozitelor interne, această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilorde autoturisme care , prin înmatricularea acestora în R., înțeleg să leutilizeze pe teritoriul R., contribuind astfel la poluarea mediului. Caracterul taxei prevăzute de dispozițiile OUG nr. 5. ca fiind unul depoluare rezultă din dispozițiile art. 1 al. 2, care enumeră categoria de programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit actului normativ. Arată recurenta că, atât timp cât OUG nr. 5. nu cuprinde dispoziții privitoare la diferențierea taxei criterii ce ar putea fi apreciate drept măsuri cu efect echivalent nu se poate reține încălcarea art. 28 din T. și așa cum rezultă din cuprinsul OUG 50/208 - varianta în vigoare la momentul solicitării înmatriculării autoturismului, actul normativ român respecta exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 din T.ul CE. Analizând recursurile formulate, prin prisma motivelor invocate și adispozițiilor legale incidente, Curtea apreciază că acesta sunt fondate, pentru următoarele considerente: Analiza trebuie efectuată, în primul rând, prin relevarea scopului urmărit de către Guvernul României prin adoptarea celor două ordonante de urgență. A., în preambulul Ordonantei de U. nr. 2. se prevede faptul că adoptarea acesteia a fost necesară având în vedere: ,,concluziile analizei gradului de a dâncire a crizei financiare și economice în luna octombrie, care relevă o s cădere importantă a piețelor auto și a producției industriei furnizoare, precum și măsurile de susținere a sectorului de automobile, afectat de criza f inanciară internațională ; - faptul că Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure păstrarea locurilor de muncă în economia românească , iar la un loc de muncă în industria constructoare sunt 4 locuri de muncă în industria furnizoare,, Este lipsit de echivoc faptul că intenția legiuitorului nu mai are nicio legătură cu scopul declarat al adoptării O. nr. 5., care potrivit enuntului din preambulul acestui act normativ urmarea initial ,, asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea c alității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația c omunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile,inclusiv a jurisprudenței Curții de J. a C. E., având în vedere faptul că aceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgență, pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale,,. Schimbarea de intentie declarată expres de către legiuitor nu lasă loc vreunei interpretări. A., de la necesitatea susținerii unor programe de protectie a mediului prin imbunatatirea calitatii aerului si pentru încadrarea în valorile limita prevăzute de legislatia comunitara in acest domeniu, scopul declarat al O. nr. 5. s-a transformat în protejarea industriei interne de autovehicule si păstrarea locurilor de munca angrenate în producția de autovehicule. Intentia legiuitorului nu a suferit vreo modificare prin O. nr. 7. sub aspectul protejării industriei interne de autoturisme, ci acest ultim act normativ are un declarat caracter reparatoriu, propunându-si înlăturarea discriminărilor între contribuabilii care au achitat taxa de poluare anterior si ulterior datei de 15 decembrie 2008, data intrării în vigoare a O. nr. 2.. Impactul negativ in plan social enuntat în preambulul ordonantei a fost înlăturat printr-o ajustare a nivelului taxei, insa acest fapt nu a produs nici o modificare cu privire la scopul declarat al O. nr. 2., anterior analizat. Trebuie enuntat în acest context si faptul ca, desi initial taxa de poluare era datorata la prima înmatriculare a autoturismelor în R., indiferent daca este vorba despre autoturisme noi sau second-hand, prin modificările O. nr. 5., o anumita categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de poluare. A. ,,autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, care se înmatriculează pentru prima dată în R. sau în alte state membre ale Uniunii E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor O rdonanței de urgență a G. nr. 5.,, . Intr-un mod deloc întâmplător, categoriade autoturisme exceptata de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autoturismelor produse în R., o noua dovada a intentiei clare de protejare a industriei interne in detrimentul produselor importate. Pentru aceste argumente, prin ultimele modificări aduse O. nr. 5., taxa de poluare încalcă prevederile art. 90 din T.ul de I. a C. E. A., în jurisprudența referitoare la art. 90 din T.ul CE, Curtea de Justiție E. a explicat care sunt conditiile in care se poate retine aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele nationale si produsele importate, trebuie sa existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate, prelevarea fiscală națională trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influentand astfel alegerea consumatorilor. In consecință, atunci când produsele interne si produsele importate se afla intr-un raport de concurenta, iar prin efectul unei norme fiscale nationale se creaza o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajati sa aleaga produsele importate in vederea realizarii unui scop declarat de protejare a industriei nationale si a locurilor de munca, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscala naționala contrara art. 90 trebuie înlăturata de la aplicare. In urma modificărilor aduse prin O. nr. 2. si O. nr. 7., norma interna îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarată incompatibilă cu art. 90 din T.ul CE. A., exista atât o discriminare intre autoturismele second-hand înmatriculate deja intr-un stat membru al Uniunii E. si care se înmatriculează în R. si autoturismele second-hand deja înmatriculate în R. si mai mult, exista si o discriminare intre o anumita categorie de autoturisme noi, cu caracteristicile celor produse în R. si restul autoturismelor noi, discriminare introdusa de către legiuitor cu intenția declarata de protejare a industriei naționale, scop incompatibil cu cerintele si rigorile spatiului de libera circulatie a mărfurilor, forței de munca si capitalului. Exista desigur un raport de concurenta intre produsele importate si produsele naționale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientata spre o anumita categorie de produse, în speta fie spre cele deja înmatriculate în R., fie spre cele produse în R.. Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusa in discutie si prin lansarea unei proceduri de ,,infringement,, de către C. E., la data de (...), in temeiul art. 226 din T.ul CE. A., prin declansarea acestei proceduri, C. considera ca prevederile legislației romanești conform cărora taxa de poluare se suspendă pentru anumite autovehicule insa creste pentru anumite mașini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor mașini deocazie, protejând industria națională a autovehiculelor noi. C. se refera astfel la ultima forma a taxei de poluare. C. a menționat doua aspecte care ridică semne de îndoială asupra compatibilității taxei de poluare, in ultima forma a acesteia. A., C. a motivat declanșarea procedurii de infringement pe următoarele argumente: criteriul primei înmatriculări nu este o cerința pe deplin obiectiva, deoarece nu tine seama de calitatea intrinseca a mașinilor, iar in anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea mașinilor de ocazie provenite din alte state membre, iar pe de alta parte, in urma aplicării cerinței de prima înmatriculare, toate mașinile noi înmatriculate in perioada stabilita de legislația româneasca care intra direct pe piața mașinilor de ocazie din aceasta tara, circula fără să fie supuse acestei taxe, pe de alta parte, mașinile de o calitate asemănătoare care urmează sa fie înregistrate în R. în aceeași perioada dar nu pentru prima data si care intra in concurenta directa cu produsele naționale, vor fi supuse unei taxe substanțiale. În consecință, față cele menționat anterior, în condițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., se va admite recursul formulat. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursurile declarate de D. G. A F. P. A J. S. și A. F. PENTRU M. împotriva sentinței civile nr. 3384 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului S., pe care o modifică în sensul că obligă D. G. a F. P. a județului S. și A. F. P. A M. Z. să restituie reclamantului suma de 6648 lei taxa de poluare. O. chemata în garanție Min. M. - A. F. pentru M. să plătească pârâtei D. G. a F. P. a județului S. suma de 6648 lei taxă de poluare. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). { F. | Președinte, G.-A. N. Judecător, D. M. Judecător, M.-I. I. Grefier, A. B. } Red.D.M./dact.L.C.C. 3 ex./(...) Jud.fond: M. S.
| ← Decizia civilă nr. 3417/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 2230/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
