Decizia civilă nr. 2506/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2506/2011
Ședința publică din 31 mai 2011
Completul compus din: PREȘEDINTE: A.-I. A. JUDECĂTOR: C. I. JUDECĂTOR: D. P.
G.: V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de I. P. J. M.-S. P. C. R. P. DE C. Î. A., împotriva sentinței civile nr. 4424 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., cauza privind și pe intimatul P. G., având ca obiect obligația de a face - înmatriculare fără plata taxei de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se reține că, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C. astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2. constată că, este competentă să judece recursul în temeiul art. 10 din L. nr. 554/2004. În baza actelor și a lucrărilor de la dosar apreciază cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 4.424 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. s-a admis acțiunea formulată de către reclamantul P. G., în contradictoriu cu pârâta I. P. M. - S. P. C. R. P. DE C. SI Î. A A. și, în consecință, a fost obligată pârâta să înmatriculeze autovehiculelor marca VOLKSWAGEN, serie sașiu WVGZZZ1TZ4W133982, fără achitarea taxei de poluare prevăzută de OUG nr. 5., cu modificările și completările ulterioare și să achite reclamantului suma de 1.004,3 lei cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că rReclamantul a achiziționat din Italia un autoturism marca VOLKSWAGEN, serie șasiu WVGZZZ1TZ4W133982, înmatriculat pentru prima dată la (...), așa cum reiese din certificatul de înmatriculare al vehiculului depus la dosar. Ulterior, reclamantul a adresat o cerere Instituției P. J. M. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a V. prin care a solicitat înmatricularea autoturismului fără plata taxei de poluare. M. invocate în susținerea acestei cereri sunt similare argumentelor care motivează acțiunea dedusă judecății. Cererea a fost respinsă, invocându-se faptul că nu se poate proceda la înmatricularea autoturismului, în lipsa dovezii achitării taxei de poluare, cu motivarea că prima înmatriculare a vehiculelor în R. se poate efectua doar dacă sunt respectate dispozițiile art. OMAI 1501/2006, atât în sensul prezentării documentelor, cât și în sensul achitării tuturor taxelor prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, stabilită de OUG nr. 5.. Potrivit art. 110 din T. privind funcționarea U. E. și art. 90 din fostul Tratat de I. al C. E. „. un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre,impozite interne de orice natură, mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare";. De asemenea, a precizat tribunalul, trebuie enunțat în acest context faptul că, deși inițial taxa de poluare era datorată la prima înmatriculare a autoturismelor în R., indiferent dacă este vorba despre autoturisme noi sau second hand, prin modificările OUG nr. 5., o anumită categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de poluare. A., „. MI cu norma de poluare E. 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cm.c., precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, care se înmatriculează pentru prima dată în R. sau în alte state membre ale U. E. în perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei de poluare pentru autovehicule, stabilită potrivit prevederilor OUG nr. 5.";. Într-un mod deloc întâmplător, categoria de autoturisme exceptată de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autoturismelor produse în R., o nouă dovadă a intenției clare de protejare a industriei interne în detrimentul produselor importate. Pentru aceste argumente, tribunalul a apreciat că prin ultimele modificări aduse OUG nr. 5., taxa de poluare încalcă prevederile art. 90 din T. de I. a C. E. A., în jurisprudența referitoare la art. 90 din T. CE, Curtea de Justiție E. a explicat care sunt condițiile în care se poate reține aplicarea acestui text: trebuie să existe o discriminare între produsele naționale și produsele importate, trebuie să existe o similitudine sau un raport de concurență între produsele importate vizate de taxă și produsele interne favorizate, prelevarea fiscală națională trebuie să diminueze sau să fie susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor. În consecință, atunci când produsele interne și produsele importate se află într- un raport de concurență, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se creează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale și a locurilor de muncă, articolul 90 este aplicabil, iar norma fiscală națională contrară art. 90 trebuie înlăturată de la aplicare. OUG nr. 5. este contrară art. 90 din fostul Tratat de I. a C. E., întrucât este destinată să diminueze introducerea în R. a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare în acest litigiu, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în R. și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în R.. După aderarea României la U. E. acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale uniunii, atâta timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegea consumatorilor. Incompatibilitatea taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusă în discuție prin lansarea unei proceduri de „. de către C. E., la data de (...), în temeiul art. 226 din T. CE. A., prin declanșarea acestei proceduri, C. consideră că prevederile legislației românești conform cărora taxa de poluare se suspendă pentru anumite autovehicule însă crește pentru anumite mașini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor mașini de ocazie, protejând industria națională a autovehiculelor noi. C. se referă astfel la ultima formă a taxei de poluare. C. a menționat două aspecte care ridică semne de îndoială asupra compatibilității taxei de poluare, în ultima formă a acesteia. A., C. a motivat declanșarea procedurii infringement pe următoarele argumente: criteriul primei înmatriculări nu este o cerință pe deplin obiectivă, deoarece nu ține seama de calitatea intrinsecă a mașinilor, iar în anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea mașinilor de ocazie provenite din alte state membre, iar pe de altă parte, în urma aplicării cerinței de primă înmatriculare, toate mașinile noi înmatriculate în perioada stabilită de legislația românească care intră direct pe piața mașinilor de ocazie dinaceastă țară, circulă fără să fie suspuse acestei taxe, pe de altă parte, mașinile de o calitate asemănătoare care urmează să fie înregistrate în R. în aceeași perioadă dar nu pentru prima dată și care intră în concurența directă cu produsele naționale, vor fi supuse unei taxe substanțiale. Pentru considerentele sus menționate acțiunea a fost admisă potrivit dispozitivului cu consecința obligării pârâtei la înmatricularea autoturismului fără plata taxei de poluare reglementată prin dispozițiile OUG nr. 5.. În temeiul art.274 alin.1 Cod procedură civilă, pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 1.004,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial. A precizat instanța de fond că art.275 Cod procedură civilă nu este aplicabil deoarece pârâta a fost pusă în întârziere anterior introducerii acțiunii prin cererea reclamantului de înmatriculare adresată pe cale administrativă. Susținerile pârâtei în sensul că are obligația înmatriculării vehiculelor cu respectarea actelor normative în vigoare din dreptul intern motiv pentru care nu datorează cheltuieli de judecată, nu poate fi primită. A., relația dintre dreptul comunitar și dreptul național este guvernată de principiul priorității normelor comunitare față de normele naționale contrare. Respectarea și aplicarea principiului revine nu numai instanțelor naționale ci și autorităților administrative. Jurisprudența fostei Curți E. de Justiție a statuat că, pentru a se supune acestei obligații, autoritățile administrative locale trebuie să se abțină, din proprie inițiativă, de la aplicarea prevederilor naționale adoptate de autoritățile centrale, dacă încalcă dreptul comunitar (103/88, Fratelli Costanzo SpA c. Comune di Milano -1989). În concluzie, a apreciat instanța de judecată, culpa procesuală a pârâtei constă în faptul că, deși a fost pusă în întârziere, nu a admis direct cererea de înmatriculare a autovehiculului fără achitarea taxei de poluare prevăzută de OUG nr. 5., cu modificările și completările ulterioare. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta I. P. J. M. - S. P. C. R. P. DE C. SI I. A V. solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și înlăturarea obligației de plată a cheltuielilor de judecată. În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 312 rap. la art. 3041 C., pârâta a arătat că instanța de fond a admis acțiunea promovată de reclamant și a dispus înmatricularea definitivă a autovehiculului fără plata taxei de poluare prevăzută de OUG nr.5., cu modificările și completările ulterioare, obligând recurenta la plata cheltuielilor de judecată. Recurenta arată că prin întâmpinarea depusă la dosar în primul ciclu procesual, nu s-a opus admiterii acțiunii, arătând totodată motivele pentru care nu s-a putut proceda la înmatricularea definitivă a autovehiculului, fără prezentarea dovezii de plată a taxei de poluare. A., deși a arătat că S. P. C. -R. P. de C. și Î. a A. M., are obligația înmatriculării vehiculelor cu respectarea actelor normative în vigoare din dreptul intern, care reglementează acest domeniu de activitate, instanța de fond a admis și a obligat recurenta la plata cheltuielilor de judecată solicitate, precizând că autoritățile administrative au obligația să respecte și să aplice principiul priorității normelor comunitare față de normale naționale, astfel încât autoritățile administrative locale trebuie să se abțină, din proprie inițiativă, de la aplicarea prevederilor naționale adoptate de autoritățile centrale dacă încalcă dreptul comunitar. Pârâta-recurentă, prin prisma acestui aspect reținut de instanța de fond, arată că, în conformitate cu prevederile art.148 alin.2 și 4 din Constituția României, Parlamentul, Președintele României, G.ul și autoritatea judecătorească, garantează respectarea și aplicarea principiului priorității normelor comunitare față de normele naționale contrare. Însă, în conformitate cu prevederile art.102 alin.1 din Constituția României, G.ul asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercităconducerea generală a administrației publice. Această „conducere generală a administrației publice"; este realizată de G. prin actele sale, respectiv hotărârile și ordonanțele adoptate, care se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniștri care au obligația punerii lor în executare, conform prev.art.108 din Constituția României. Ori, în aceste condiții, rolul Instituției P. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a A. este de a respecta și a pune în executare actele G.ului - în speță OUG nr.5. - nu „de a se abține, din proprie inițiativă";, de la aplicarea acestora, atât timp cât ne aflăm în prezența unui act normativ în vigoare care ne impune o anumită conduită în domeniul nostru de activitate. Față de precizarea instanței de fond că art.275 C.proc.civ., nu este aplicabil, deoarece recurenta a fost pusă în întârziere anterior introducerii acțiunii, pârâta învederează instanței că reclamantul a promovat o acțiune în contencios administrativ. Ori, în această materie nu operează „punerea în întârziere";, reținută de instanța de fond, ci „. prealabilă"; prevăzută de art.7 alin.(1) din L. nr.554/2004, legea contenciosului administrativ. Ori, pentru a putea fi reținută „culpa procesuală";, actul administrativ emis de autoritatea publică trebuie să reprezinte un refuz nejustificat de soluționare a cererii petentului, în accepțiunea art.2 alin.(1) lit.i) din L. nr.554/2004, legea contenciosului administrativ. A., având în vedere că, în conformitate cu prev.art.5 din OUG 5., cu modificările și completările ulterioare, dovada plății taxei de poluare trebuie prezentată cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R. și solicitantul nu face dovada că se încadrează în una din situațiile de exceptare de la plata acestei taxe, refuzul de înmatriculare fără prezentarea dovezii plății acestei taxe, nu poate fi considerat un refuz nejustificat, motiv pentru care solicită exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată acordate. Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente: In cazul concret dedus judecații, reclamantul-intimat a solicitat înmatricularea autoturismului la data de (...), data la care era in vigoare ultima formă a O. nr. 5., după modificările introduse prin O. nr. 2. si prin O. nr. 7.. La data de (...), (f. 11 din dosarul de fond) intimata I. P. J. M. - S. P. C. R. P. de C. si Î. a A. a respins solicitarea reclamantului, cu motivarea că prima înmatriculare a vehiculelor în R. se poate efectua doar dacă sunt respectate dispozițiile art. 3 și 4 din O. nr. 5.. În conformitate cu dispozițiile art. 4 lit. a din OUG nr. 5. taxa pe poluare se datorează la prima înmatriculare a vehiculului, iar potrivit art. 5 alin. 1 taxa de poluare este calculată și percepută de autoritatea fiscală competentă.. Cu titlu preliminar, trebuie subliniat faptul că începând cu data de 7 aprilie 2011 Curtea de A. C. a revenit asupra jurisprudenței pe care a adoptat-o în ce privește modul de soluționare a cererilor de înmatriculare a autoturismelor fără plata taxei de poluare înregistrate la I. P. după data de 15 februarie 2010 ca urmare a concluziei exprimate de Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 cunoscută sub denumirea C. T. împotriva Statului Român. Interpretarea instanței europene privește compatibilitatea cu art. 110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul O. nr. 5. în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008. Întrucât O. nr. 5. în forma aplicabilă după data de 15 februarie 2010 nu diferă de forma inițială a ordonanței decât sub aspectul cuantumului taxei de poluare (semnificativ mai mare), concluzia incompatibilității taxei de poluare cu dreptul comunitar se impune și pentru intervalul de timp ulterior datei de 15 februarie 2010. Prin hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din R., s-a stabilit că: „ articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule deocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională";. Curtea de Justiție a conchis că introducerea taxei de poluare prin OUG nr. 5. a avut ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre de vreme ce vehiculele de ocazie importate, caracterizate printr-o vechime și o uzură importante, sunt supuse unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. S-a mai adăugat că obiectivul protecției mediului menționat de guvernul român putea fi realizat mai coerent prin instituirea unei taxe anuale rutiere aplicabilă oricărui vehicul care a fost pus în circulație în R., fără a se favoriza piața națională a vehiculelor de ocazie în detrimentul punerii în circulație a vehiculelor de ocazie importate, respectându-se totodată și principiul „poluatorul plătește";. Din moment ce Curtea de Justiție a U. E. a constatat că, de la 1 iulie 2008, O. nr. 5. în forma inițială este incompatibilă cu art. 110 TFUE, rezultă cu prisosință că prelevarea taxei de poluare este rezultatul unei aplicări eronate a prevederilor legale, iar în temeiul art. 148 alin. (4) din Constituția României, instanțele au obligația de a aplica cu prioritate dreptul comunitar, respectiv art. 110 TFUE, așa cum a fost acesta interpretat în C. T.. Întrucât G.ul român nu a solicitat limitarea efectelor temporale ale hotărârii Curții, interpretarea oferită de instanța europeană în C. T. produce efecte începând cu data de 1 iulie 2008, data de intrare în vigoare a OUG nr. 5., act normativ care a introdus taxa de poluare. Prin urmare de această interpretare trebuie să se țină seama și în prezenta cauză pendinte. Aceste statuări sunt valabile în opinia Curții de A. și în cauza de față cu atât mai mult cu cât la data formulării cererii de înmatriculare, nivelul taxei pe poluare percepută în noile condiții legale era mai mare ca și cea stabilită ca datorată în prima variantă a OUG nr. 5., avută în vedere la pronunțarea deciziei în cauza T.. Ca atare se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă înmatriculării unui vehicul importat menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Cu privire la cheltuielile de judecată acordate de către prima instanță, instanța de recurs apreciază soluția ca fiind pe deplin legală și temeinică deoarece recurenta pârâtă este în culpă procesuală în condițiile art. 274 alin. 1 C.p.c. A., cererea de chemare în judecată a fost introdusă tocmai în urma unui refuz nejustificat de eliberare a unui act administrativ având ca obiect înmatricularea autoturismului. Nu pot fi reținute argumentele recurentei conform cărora nu putea dispune înmatricularea contrar dispozițiilor legale incidente și în nici un caz nu se poate vorbi despre un refuz nejustificat deoarece potrivit art. 148 alin. 2 și 4 din Constituție și autoritatea publică pârâtă, structură a puterii executive are obligația de a sigura preeminența dreptului comunitar conform obligațiilor asumate de R. prin T. de A. la U. E.. A., conform textului enunțat ,,Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale U. E., precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. (4) Parlamentul, Președintele României, G.ul și autoritatea judecătorească g a ran te a ză a d u ce rea la în d ep lin ire a ob lig a țiilo r re zu lta te d in a ctu l a d e rării și d in prevederile alineatului (2),,. Pentru toate aceste considerente, in baza art. 312 alin. 1 C.p.c., recursul declarat va fi respins si va fi menținută soluția de obligare a pârâtei la înmatricularea autoturismului fără achitarea taxei de poluare reglementată prin dispozițiile O. nr. 5., cu modificările ulterioare. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge recursul declarat de I. P. J. M. - S. P. C. R. P. C. ȘI Î. A V. împotriva sentinței civile nr. 4.424 din 4 noiembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 31 mai 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, A. A. I. C. I. D. P. Red.A.A.I./(...) Dact.H.C./2 ex. Judecător fond: M.H.; V. D. G.,
| ← Decizia civilă nr. 2452/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 11/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
