Decizia civilă nr. 3058/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3058/2011
Ședința publică de la 08 S. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. M.
Judecător R.-R. D.
Judecător L. U.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta S. T. W. I. S., împotriva sentinței civile nr. 4., pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu pârâții P. C. IP și C. LOCAL AL C. IP, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentă, avocat M. S. M.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. , după care reprezentantul recurentei depune la dosar dovada achitării timbrajului aferent, precum și un script în probațiune.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată la fond și în recurs.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 4782 din 8 octombrie 2010 s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta SC T. W. I. SRL în contradictoriu cu pârâtul C. LOCAL AL C. IP.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că prin deciziile de impunere contestate în sarcina reclamantei s-a stabilit de către C. Local al com. Ip un impozit pe clădiri de 10307 lei calculat la valoarea înregistrată în contabilitate pentru anii 2006-2008.
A reținut instanța de fond că potrivit hotărârii nr. 14/2004 emisă de către C. Local al com. Ip impozitul pe clădiri datorat de contribuabili persoane juridice se calculează prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea proprietarului, conform dispozițiilor legale în vigoare.
A reținut instanța de fond că actul administrativ emis de către pârâtă face trimitere la dispozițiile art. 253 alin. 6 din Codul fiscal care are în vedere valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice până la sfârșitul lunii în care s-a efectuat prima evaluare.
A arătat instanța de fond că refuzul pârâtei de a lua în considerare evaluarea realizată la 31 decembrie 2005 de către reclamantă este întemeiată deoarece această opinie a fost prezentată după trecerea a mai bine de 3 ani de la data înscrisă în interiorul ei la care ar fi avut locevaluarea, în condițiile în care acel document nu a fost evidențiat în actele persoanei juridice.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta solicitând modificarea hotărârii recurate, cu consecința admiterii acțiunii introductive așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului reclamanta arată că valoarea imobilului rezultată în urma reevaluării este aceeași cu cea de dinainte de reevaluare.
Susține recurenta că nu a încălcat dispozițiile art. 253 alin. 5 din
Codul fiscal deoarece a menționat în contabilitate valoarea rezultată în urma reevaluării, însă fiind vorba despre aceeași valoare cu cea de dinainte s-a putut naște o confuzie.
Se arată că în ipoteza în care expertiza de evaluare din 31 decembrie 2005 ar fi indicat o altă valoare s-ar fi trecut în contabilitate aceea nouă valoare.
Mai susține recurenta în finalul motivării recursului că nu i-au fost comunicate deciziile de impunere.
Pârâta a solicitat respingerea recursului.
Analizând recursul din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat nefondat din următoarele considerente:
A reținut pârâta, în calitate de organ fiscal, în deciziile de impunere, valoarea la care trebuia să fie calculat impozitul pe clădiri.
Pentru determinarea acesteia pârâta a avut în vedere evidența contabilă a reclamantei făcând astfel aplicarea art. 253 alin. 2 din Codul fiscal.
Cerința esențială impusă de către textul legal menționat este ca valoarea rezultată în urma reevaluării să fi fost înscrisă în contabilitate.
Apărarea formulată de către reclamantă și reiterată în recurs se întemeiază pe faptul identității dintre evaluarea inițială și cea ulterioară sub aspectul sumei rezultate în urma reevaluării.
Atât pârâta, cât și instanța de fond au sesizat însă în mod corect că raportul de reevaluare nu a fost înscris în contabilitatea reclamantei, neavând nicio relevanță faptul că cele 2 cifre sunt identice. Existând raportul și fiind evidențiat ca atare era ușor de identificat momentul la care a fost înregistrat în contabilitate și de la care își produce efectele. Această împrejurare nu ar mai fi creat nici un dubiu cu privire la valoarea de reevaluare și implicit, ulterior, în privința cuantumului impozitului datorat.
În consecință, față de cele menționate anterior se va respinge recursul formulat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC T. W. I. SRL împotriva sentinței civile nr. 4782 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 08 S. 2011.
{ F. |
PREȘEDINTE,
D. M.
JUDECĂTOR,
R.-R. D.
JUDECĂTOR,
L. U.
GREFIER, M. T.
}
Red.D.M./dact.L.C.C.
2 ex./(...) Jud.fond: D. D. I.
| ← Decizia civilă nr. 5566/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 5584/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
