Decizia civilă nr. 40/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

D. CIVILĂ NR. 40/2011

Ședința 10 mai 2011

Completul compus din: PREȘEDINTE : D. P. JUDECĂTOR : A.-I. A. JUDECĂTOR : C. I. GREFIER : V. D.

S-a luat în examinare, pentru pronunțare, contestația în anulare declarată de C. LOCAL V. DE SUS, împotriva deciziei civile nr. 2402 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Curții de A. C., cauza privind și pe intimata SC S. I. SRL, având ca obiect litigiu privind achizițiile publice.

În data de (...), s-au înregistrat la dosar concluzii scrise trimise prin fax, din partea contestatorului C. LOCAL V. DE SUS, concluzii scrise ce au fost trimis și prin poștă și înregistrate la dosar în data de (...).

Se constată că, mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de (...), încheiere care face partea integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi .

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 1440 din 28 aprilie 2010, pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M., s-a respins cererea de declinare a competenței soluționării prezentei cauze în favoarea C. N. de S. a C.

S-a respins acțiunea formulată de către reclamanta SC S. I. SRL S. M. în contradictoriu cu pârâta C. Local al O. V. de Sus, având ca obiect contencios administrativ.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Având în vedere modalitatea echivocă în care reclamanta, și în rejudecare, înțelege să-și susțină acțiunea, instanța a reținut, în primul rând, că poziția exprimată de către reclamantă prin concluziile scrise nu îndeplinește nicidecum condițiile unei renunțări exprese la judecată.

Cât privește cererea de declinare de competență în favoarea C. N. de S. a C., aceasta este inadmisibilă din următoarele considerente :

Articolul 158 al. 5 Cod procedură civilă, invocat de către reclamantă vizează posibilitatea părții care a făcut cererea la o instanță necompetentă să ceară declararea necompetentei atunci când necompetența este de ordine publică.

În cazul pendinte, nu se poate invoca necompetența materială a instanței de judecată sesizată, întrucât OUG nr. 3. a instituit o competență alternativă în soluționarea contestațiilor, pe de o parte, a C. N. de S. a C., pe de altă parte, a instanței judecătorești de contencios administrativ, proceduri cu termene și condiții specifice și care nu pot fi urmate concomitent.

Competența, în acest caz, este dată de opțiunea părții, dar OUG nr. 3. în art. 256, al.3, stabilește cu titlu imperativ că introducerea concomitentă a cererii atât la C. N. de S. a C. cît și la instanța de judecată prezumă renunțarea la calea administrativ-jurisdicțională.

Legea specială nu prevede o procedură de revenire asupra acestei opțiuni în sensul ca, odată sesizată instanța de judecată, partea să opteze pentru calea administrativ-jurisdicțională.

În aceste condiții, poate fi luată în discuție instituția renunțării la judecată iar, în planul contestației administrativ-jurisdicționale, cea a repunerii în termenul de formulare a contestației, declinarea de competență în acest caz fiind inadmisibilă.

Cu privire la petitul în subsidiar de soluționare pe fond a contestației, prin întrunirea cauzelor, la această dată contestația adresată C. N. de S. a C. fiind soluționată chiar prin respingerea ca inadmisibilă a contestației, ca efect al principiului „Electa ma via non datur recursus ad alteram";, întrunirea cauzelor este superfluă.

Optând pentru soluționarea contestației sale pe cale judecătorească, reclamanta era datoare să respecte prevederile art. 7, al. 1, din Legea nr.

554/2004, potrivit cărora, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.

Aceasta cu atât mai mult cu cât art. 7, al.2, statuează că procedura plângerii administrative este obligatorie și în ipoteza în care legea specială prevede o procedură administrativ-jurisdicțională, iar partea nu a optat pentru aceasta.

Reclamanta nu a efectuat nici notificarea prevăzută de art. 256 ind. 1 din OUG nr. 3., nici plângerea prealabilă prevăzută de art. 7, al. 2, din Legea n. 554/2004 în termenul de 30 de zile, adresându-se cu o astfel de cerere abia la data de (...), cu circa 6 luni întârziere, contestația formulată pe cale administrativ-jurisdicțională fiind și ea formulată la data de (...), mult înafara termenului legal.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, reclamanta S. S. I. S. S. M. solicitând admiterea acestuia în temeiul artt.304 pct.8, 9 și art.3041 C.pr.civ. și pe cale de consecință, să se dispună modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii și pe cale de consecință anularea Raportului procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică nr.9977/(...) emis de către C. de evaluare a ofertelor, statuarea ca legală și irevocabilă a Deciziei nr. 3. din (...) emisă de C. N. de S. a C. B. și drept consecință atribuirea contractului de achiziție publică a serviciilor de consultanță și proiectare pentru obiectivul „Dezvoltarea infrastructurii turistice în Poiana Novăț, Valea Vaserului, V. de S. către reclamantă.

În motivarea recursului, reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr.(...) Tribunalul Maramureș a respins cererea reclamantei de declinare a competenței prezentei cauze în favoarea C. N. de S. a C. B. dar a respins și acțiunea formulată de reclamantă împotriva pârâtei C. Local al orașului V. de Sus, prin prisma unor motive care atestă interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății.

În acest sens reclamanta arată că deși instanța de fond în urma casării cu trimitere spre rejudecare a lămurit unele aspecte indicate prin D.nr. 2750/(...) de către instanța de recurs- Curtea de A. C. și a stabilit că prin poziția exprimată nu am înțeles să renunțăm expres la judecată în fața instanței de contencios administrativ, totuși a nesocotit indicațiile date de instanța de recurs care a apreciat că tribunalul în mod greșit a reținut că cererea de chemare în judecată ar fi inadmisibilă pentru lipsa plângerii prealabile.

Apreciază sentința civilă nr. (...) pronunțată în cauză de Tribunalul

Maramureș ca fiind nelegală în condițiile în care potrivit art. 256 ind. 1 alin.

2 " lipsa notificării prevăzute la alin. 1 nu împiedică introducerea cererii în fața instanței judecătorești competente".

Prin decizia civilă nr. 2404/(...) a Curții de A. C. a fost admis recursul declarat de reclamanta SC S. I. SRL, împotriva sentinței civile nr. 1440 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., care a fost modificată în parte, în sensul că:

A admis acțiunea în parte.

A anular raportul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică nr. 9977/(...).

A obligat pârâtul la reevaluarea ofertelor în conformitate cu prevederile din fișa de date a achiziției.

A respins cererea de atribuire a contractului de achiziție publică a reclamantului.

Pentru a pronunța această decizie, curtea a reținut următoarele:

Curtea a constatat că instanța de fond în faza de rejudecare a cauzei a încălcat dispozițiile art. 315 C.pr.civ.

Astfel instanța de fond a reținut că acțiunea de contencios administrativ specială fundamentată pe dispozițiile OUG nr. 3. nu este admisibilă întrucât nu a fost urmată procedura prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Curtea a observat însă că prin decizia de casare intermediară (decizia civilă nr. 2750 din 4 noiembrie 2009 pronunțată de curtea de A. C. în dos. nr. (...)) instanța de casare a reținut in terminis „... chiar dacă s-ar reține că tribunalul s-a considerat învestit și cu cererea de chemare în judecată în formă inițială, în mod greșit s-a reținut că cererea în această formă ar fi inadmisibilă pentru lipsa plângerii prealabile. Pentru aceasta Curtea a avut învedere dispozițiile art. 256 ind. 1 alin. 5 din OUG nr. 3..";

Oricât de contestabilă pare în optica instanței de fond această argumentație în drept, ea se opune instanței de rejudecare căci dezlegările în drept date de instanța de casare sunt obligatorii pentru judecătorul fondului

(art. 315 alin. 1 C.pr.civ.).

Astfel, cu referire la problema de drept axată pe necesitatea de a ști dacă este sau nu necesară procedura prealabilă intentării acțiunii instanța de recurs a statuat că o atare procedură nu este obligatorie indicând în argumentația în drept textul art. 256 ind. 1 alin. 5 din OUG nr. 3..

Astfel, conform acestui text legal odată ce partea vătămată a efectuat notificarea către autoritatea contractantă aceasta poate intenta acțiunea în contencios administrativ fără a fi obligată să mai aștepte comunicarea măsurilor luate de autoritatea contractantă.

De asemenea, Curtea a reținut în acest context că art. 256 ind. 1 alin.

2 din OUG nr. 3. lipsa notificării prealabile adresată autorității contrcatante de către persoana vătămată nu împiedică introducerii cererii în fața instanței judecătorești competente.

Din această perspectivă, independent de succesiunea de legi în timp și de eventuala soluție discutabilă a instanței de recurs cu privire la dezlegareaîn drept a chestiunii condiției de exercițiu a acțiunii în contencios administrativ , Curtea nu poate ocoli dezlegarea dată de instanța de recurs acestei chestiuni printr-o decizie irevocabilă.

Așa fiind, având în vedere cele ce preced, Curtea a constatat că instanța de fond a nesocotit dispozițiile art. 315 alin. 1 C.pr.civ. ceea ce poate conduce la reținerea ca întemeiat a motivului de recurs axat pe art. 304 pct. 9 C.pr.civ, sens în care în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr.

554/2004 corelat cu art. 312 C.pr.civ. Curtea a admis recursul și a modificat sentința atacată cât privește soluția dată asupra excepției de inadmisibilitate a acțiunii de contencios administrativ.

Având în vedere că trimiterea cauzei spre rejudecare a fost operată anterior, Curtea a reținut cauza spre rejudecare în fond, nemaifiind posibil din punct de vedere juridic a trimite din nou cauza spre rejudecare deși cauza a fost soluționată de instanța de fond prin reținerea unei excepții.

Din această perspectivă, Curtea pe fond a reținut că acțiunea reclamantului este fondată.

Astfel, Curtea a reținut că autoritatea contractantă pârâtă nu a reținut și aplicat întocmai efectele juridice produse de decizia nr. 3. din (...) pronunțată de C. N. de S. a C. (C.).

Astfel, raportul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică nr. 9977 din (...) nu a statuat corect cu privire la modalitatea de stabilire a punctajului deferit fiecărui ofertant în consens cu decizia C. si mai apoi să valorizeze corect și legal aceste punctaje în etapa de stabilire a ofertantului câștigător și a atribuirii apoi a contrcatului de achiziție publică.

Curtea a reținut astfel că prin decizia nr. 3. din (...) pronunțată de C. N. de S. a C. a fost admisă în parte contestația formultaă de SC S. I. SRL și ca o consecință s-a dispus anularea Raportului procedurii nr. 8259/(...) inclusiv a fiței de punctaj, a actelor subsecvente raportului procedurii, și s-a dispus reevaluarea tuturor ofertelor în conformitate cu prevederile din fișa de date a achiziției, în termen de 10 zile de la data primirii acestei decizii.

Prin aceeași decizie s-a respins ca inadmisibilă cererea de atribuire a contractului către contestatoare.

Pentru a statua astfel, C. a reținut, în esență, că comisia de evaluare avea obligația de a proceda la evaluarea ofertelor financiare fără TVA, ca urmare trebuia să acorde punctajul maxim ofertei de puse de contestatoarea SC S. I. SRL, respectiv 70 de puncte, ceea ce ar fi dus la acordarea unui punctaj total de 92 de puncte ( prin luarea în considerare a punctajului obținut de oferta tehnică). Similar, s-a decis că punctajul acordat ofertei ARHITEKTUR & MEHR GBR Dusseldorf, Germania, pentru factorul de evaluare „. financiară";, trebuia să fie de 64,25 puncte, astfel că punctajul final ar fi fost de 84,45 puncte ( prin luarea în considerare a punctajului obținut de oferta tehnică).

Cât privește cererea de atribuire a contractului către contestatoare C. a reținut corect că o atare solicitare este inadmisibilă deoarece atribuirea contractului de achiziție publică este atributul exclusiv al comisiei de evaluare și că astfel C. nu se poate substitui acestui organism administrativ.

Urmare acestei decizii, autoritatea contractantă, prin comisia de evaluare, a emis raportul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică nr. 9977 din (...) prin care a stabilit un punctaj diferit decât cel pe care C. l-a impus prin decizia mai sus menționată.

Curtea a avut în vedere că decizia de soluționare a contestației pronunțată de către C. este executorie și produce efecte juridice obligatorii pentru toți participanții în procedura de atribuire a contractului, mai alesfață de autoritatea contractantă care avea obligația să pună de acord procedura cu dezlegările date prin decizie și cu atât mai mult cu cât această decizie a rămas definitivă și irevocabilă prin neexercitarea căii de atac specifice a plângerii.

Având în vedere aceste considerente, Curtea a constatat că prin adoptarea de către autoritatea contractantă a raportului procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică nr. 9977 din (...) cu nesocotirea deciziei date de C. s-au încălcat dispozițiile art. 280 alin. 1 din OUG nr. 3. cu privire la caracterul executoriu și obligatoriu al deciziilor C., Curtea a constatat nulitatea absolută a acestui act administrativ.

Drept urmare, în temeiul art. 255 alin. 1 din OUG nr. 3. corelat cu art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 s-a admis în parte acțiunea de contencios administrativ promovată de reclamant cu consecința anulării raportului procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică nr. 9977/(...).

Pentru a se da eficiență deplină măsurilor de repunere în situația anterioară a părților ca urmare a deciziei de anulare a actului administrativ contestat, Curtea a obligat pârâtul, în calitate de autoritate contractantă, la reevaluarea ofertelor în conformitate cu prevederile din fișa de date a achiziției în sensul dispus de către C. prin decizia de soluționare a contestației nr. nr. 3. din (...).

Nu a putut fi admisă cererea reclamantei recurente privind atribuirea contractului de achiziție publică către aceasta deoarece această operațiune administrativă se poate realiza doar de către comisia de evaluare a ofertelor în armonie cu procedura prev. de OUG nr. 3., instanța de contencios administrativ neputându-se substitui administrației. Față de aceste considerente, Curtea a respins cererea de atribuire a contractului de achiziție publică a reclamantului.

Sentința a fost modificată doar parțial întrucât soluția tribunalului cu referire la respingerea cererii de declinare a competenței soluționării prezentei cauze în favoarea C. este corectă raportat atât la manifestarea de voință a reclamantei cât și raportat la considerentele expuse de instanța de recurs în decizia de casare intermediară.

Astfel, instanța de fond a reținut corect că reclamanta a optat pentru soluționarea contestației sale în justiție pe calea contestației către instanța de judecată conform prevederilor art. 255 alin. 1 din OUG nr. 3. iar o altă cale deși posibilă nu mai este eficace conform principiului de drept consacrat în adagiul roman electa una via non datur recursus ad alteram.

Împotriva deciziei nr. 2. a formulat contestație în anulare C. local V. de Sus, solicitând reluarea judecatii in vederea pronuntarii unei noi hotarari neviciate.

În motivarea contestației în anulare, contestatorul a arătat următoarele:

Prin decizia civilă nr. 2. din data de (...) pronuntata de catre Curtea de A. C. in dosarul civil mai sus aratat, a fost admis recursul declarat de catre S. S. I. S. impotriva Sentintei civile nr. 1440/(...) pronuntata de T. M.

Încă de la primul ciclu procesual (sentinta civila nr. 1163/(...) a T.ui

M.)si până la decizia civila a carei anulare o solicita se pune in discutie si se solutioneaza petitul privind competenta instantei in solutionarea plangerii si care fiind o exceptie, conduce mai degraba spre apararea de fond si care prin natura sa, reprezinta un mijloc de aparare, dar nu se confunda cu apararile de fond.

Prin D. Civila nr, 2. pronuntata de catre Curtea de A. C. se considera ca" avand in vedere ca trimiterea cauzei spre rejudecare a fost operataanterior, Curtea urmeaza a retine cauza spre rejudecare in fond, nefiind posibil din punct de vedere juridic a trimite din nou cauza spre rejudecare, desi cauza a fost solutionata de instanta de fond prin retinerea unei exceptii" desi in speta au fost ridicate si puse in discutia partilor doua exceptii, nu una si doar cele doua exceptii: a competentei si a respectarii procedurii prealabile, au fost supuse dezbaterilor, si pe marginea cărora s-au pregatit apararile, fondul nefind atins.

De asemenea fara a intra in dezbaterea fondului, prin decizia a carei anulare o solicită, Curtea retine ca " autoritatea contractanta - C. local V. de Sus, nu a retinut si aplicat intocmai efectele juridice propuse de D. nr.3. din (...) pronuntata de catre C." dar fara ca la vreun termen, pe parcursul ciclurilor procesuale sa se fi pus in discutia partilor considerentele juridice la care face referire Curtea si care nu au fost respectate in tocmai de catre autoritatea contractanta, aparariile fiind construite doar in ceea ce priveau exceptiile aratate mai sus, exceptii care se pun in discutia părților inaintea fondului.

Asa cum rezulta din actele existente la dosarul cauzei, acte asupra carora nu s-au purtat discutii, criteriul de atribuire stabilit prin caietul de sarcini este " oferta cea mai avantaioasa din punct de vedere economic" asa cum este prevazut la art. 198, alin. 1. lit. a din OUG nr. 35/2006. Rezultă din propunerile tehnice si financiare prezentate de ofertanti, si pentru faptul ca proiectul includea si prestatii intelectuale, cum ar fi consultanta, proiectarea si altele asemenea, factorii de evaluare s-au referit si la experienta s-au pregatirea profesionala a personalului de specialitate, a expertilor care vor avea roluri esentiale in indeplinirea contractului.

S-au avut in vedere si aceste aspecte in metodologia de punctare deoarece proiectul are o valoare totala de 12 milioane de euro.

Considera ca I., fara a cerceta fondul, a considerat ca, " in esenta, comisia de evaluare avea obligatia sa acorde punctajul maxim ofertei depuse de catre contestatoarea S. S. I."; S., respectiv 70 de puncte .... " dar asa cum rezulta din raportul procedurii cu nr. 9977/(...), existent la dosarul cauzei, comisia de evaluare a atribuit în respectarea deciziei C., in Ceea Ce priveste aspectul financiar al ofertei contestatoarei punctaJul maxim, respetiv 70 de puncte.

Având in vedere acestea considera ca instanta, fara a lua in considerare, in totalitatea sa metodologia de punctare a ofertelor, deoarece, pe fond nu s-a pus in discutia partiilor modul de calcul al ofertelor, nu a cercetat fondul, punctajul total acordat pentru fiecare oferta s-a calculat in caza formulei: Ptotal Ptinaciar F%+Ttehnic T%, unde F% - ponderea corespunzatoare punctajului financiar si anume 70% iar T% - ponderea corespunzatoare punctajului si anume 30%.

I. s-a limitat doar la a arata ca "autoritatea contractanta avea obligatia de a pune de acord procedura cu dezlegarile date prin decizia" C., desi autoritatea contractanta.

La momentul la care dosarul civil mai sus aratat se afla in dezbatere, la data de (...) A. N. de A. F., D. G. a F. P. a judetului S.- M. invita practicienii in insolventa inscrisi pe lista practicienilor de insolventa agreati de A. N. de A. F. pentru zona IV, sa depuna până, cel mai tarziu, in data de (...), ora 13, oferta in vederea desemnarii unui practician, in cazul unor societati comerciale dizolvate, in baza Legii 31/1990 si care in temeiul Legii

85/2006 urmeaza sa deschida procedura insolventei pentru sociatatile respective, printre care se afla si contestatoarea S.S. I. S.

În toate fazele procesuale, contestatoarea dă dovada de rea credinta, prin faptul ca nu aduce la cunostinta dizolvarea societatii si deschiderea procedurii de insolventa in respectarea Legii 85/2006.

Tinand seama de cele aratate si precizate solicita admiterea contestatiei in anulare si admiterea reluării judecatii in vederea pronuntarii unei noi hotarari neviciate.

Intimata prin scriptul depus la dosar a solicitat obligarea C. Local V. de Sus la plata unui drept de reparație pentru toate neajunsurile și consecințele suportate de SC S. I. SRL S. M. ca urmare a neacordării serviciilor de consultanță și proiectare a acestui obiectiv de investiție.

Aceste pretenții sunt constituite din următoarele:

- Elaborarea întâmpinărilor de-a lungul celor aproape 2 ani de procese: 6 buc x 300 lei = 1800 lei;

- Compensarea timpului pierdut de administratorul SC S. I. SRL S. mare pentru deplasări la dezbaterile la diferite instanțe pentru această cauză: 6 deplasări x 5 ore media/deplasare x 150 lei/oră (socotind jumătate din suma care i s-ar cuveni dacă în acest timp acorda consultanță pentru proiecte de finanțări europene, luând în seamă și faptul că unele comenzi nu le-a putut onora din cauza timpului și a stresului pricinuit de aceste dezbateri) = 4500 lei;

- Cheltuieli de deplasări la instanțe: 4 deplasări x 80 lei/deplasare =

320 lei.

Examinând contestația în anulare, instanța constată următoarele:

În drept, contestatoarea și-a motivat contestația în anulare pe prevederile art. 317 - 321 Cod proc.civ.

Contestația în anulare care este o cale de atac de retractare este deschisă exclusiv pentru situațiile de la art. 317 Cod proc.civ. (necompetența sau vicii vizând procedura citării) și art. 318 Cod proc.civ. (greșeală materială sau nepronunțarea asupra unui motiv de recurs), iar nu pentru greșita apreciere a probelor sau aplicare greșită a legii, care nu sunt motive de reformare a hotărâri, posibilă doar în recurs și nu în contestația în anulare.

Raportat la motivele contestației în anulare, se constată că acestea nu se circumscriu celor prevăzute la art. 317, 318 Cod proc.civ. sus arătat, astfel că în baza art. 321 Cod proc.civ., se va respinge contestația în anulare declarată de C. LOCAL V. de Sus împotriva deciziei civile nr.2402 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al Curții de A. C. pe care o va menține în întregime și va respinge cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată.

Cheltuielile de judecată solicitate de intimată vor fi respinse ca nedovedite.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E :

Respinge contestația în anulare declarată de C. LOCAL V. de Sus împotriva deciziei civile nr.2402 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al Curții de A. C. pe care o menține în întregime.

Respinge cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată. D. este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER D . P. A. I. A. C. I. V. D.

Red. D.P. dact. GC

2 ex/(...)

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 40/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal