Decizia civilă nr. 325/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE C. A. ȘI F.
Dosar nr. 101.(...)
D. CIVILĂ Nr. 325/2011
Ședința publică de la 28 I. 2011
PREȘEDINTE G.-A. N.
JUDECĂTOR D. M.
JUDECĂTOR S. AL H.
GREFIER A. B.
S-au luat în examinare recursurile declarate de către pârâta C. DE A. DE S. A J. B.-N. și de către chemata în garanție C. N. DE A. DE S. împotriva sentinței civile nr. 2. din (...) pronunțată în dosarul nr. 101.(...) al T. B.-N., privind și pe intimata-reclamantă C. R., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (L. Nr. 1.).
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima cât și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează faptul că recursurile declarate sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
La data de 14 ianuarie 201 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare, prin care se solicită respingerea recursurilor.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. Referitor la recursul declarat de chemata în garanție C. N. DE A. DE S., având în vedere data comunicării hotărârii recurate și data formulării de către aceasta a recursului, în temeiul art. 301, raportat la art. 101, alin. 1 C. Pr. Civ. Curtea, din oficiu, invocă excepția tardivității declarării recursului și rămâne în pronunțare pe excepția invocată. Asupra recursului declarat de pârâta C. DE A. DE S. A J. B.-N., Curtea rămâne în pronunțare pe fond, în baza actelor existente la dosar. C U R T E A Prin acțiunea înregistrată inițial în dosar nr. 10(...) al T. B.-N. - Secția Civilă, reclamanta C. R., în calitate de angajat în funcția de consilier superior cu atribuții de coordonator compartiment, a chemat în judecată pe pârâta C. N. DE A. DE S., prin C. DE A. DE S. B.-N., solicitând instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige pârâta la plata următoarelor sume: 1) suma de 3.360 lei, adică 480 lei x 7 luni= 3.360 lei, reprezentând sporul de complexitate de 25% aplicat la salariul tarifar de încadrare, adică 480 lei în fiecare lună (25% x 1920) și neacordat de la data de (...), respectiv începând cu luna iunie 2009 până la zi, și; 2) a sumei de 2.304 lei, adică 192 lei x 12 luni=2.304 lei, reprezentând sporul de condiții vătămătoare de 10% aplicat la salariul de încadrare, adică 192 lei în fiecare lună (10% x 1920) și neacordat din data de (...), începând cu luna ianuarie 209 până la zi. Prin acțiune, s-a mai solicitat plata obligațiilor la zi, adică în modcontinuu, și ca în conformitate cu prevederile art. 161 alin. 4 Codul muncii, să fie obligată pârâta și la plata de daune-interese reprezentând dobânda legală aplicată asupra sumelor reprezentând obligațiile ale angajatorului față de angajat de la data scadenței acestora și până la momentul în care angajatorul își va realiza obligațiile față de angajat. Cu cheltuieli de judecată. În motivarea acțiunii, reclamata a arătat că sporurile mai sus menționate au fost acordate în conformitate cu O. nr. 6/2007, modificată prin O. nr. 9., D. nr. 59/(...) a Președintelui C. de A. de S., și a actelor subsecvente: D. CAS-BN nr. 43/2006 pentru sporul de complexitate de 25% și D. CAS-BN nr. 5. pentru sporul de condiții vătămătoare de 10%, aceste drepturi fiind aplicabile începând cu data de (...), iar prin adresa nr. 957 din (...), în calitate de angajat, s-a adresat conducerii C. de S. B.-N. cu solicitarea de a-i fi acordate aceste drepturi, însă, prin adresa nr. 7106/(...), angajatorul i-a comunicat faptul că aceste drepturi salariale nu au fost suspendate, nici anulate, dar că instituția este în imposibilitate de plată și că lunar se întocmește ,,Situația plăților restante";, ceea ce dă speranța că drepturile salariale restante, vor fi acordate în cursul anului 2010. S-a mai arătat că răspunsul angajatorului este vag și total nesatisfăcător deoarece nu se indică cu certitudine termenul și condițiile până la care angajatorul își va realiza obligația de plată, iar motivația că fondurile alocate sunt insuficiente pentru plata acestor drepturi nu se susține întrucât procedându-se în mod discriminatoriu alte sporuri,pentru alte categorii de personal, nu au fost suspendate, de exemplu, sporurile de conducere care se achită cu regularitate, și de asemenea, angajatorul își achită și alte obligații, iar în conformitate cu prevederile art. 156 din Codul muncii, salariile se plătesc înaintea oricăror obligații bănești ale angajatorilor. R. și-a întemeiat, în drept, acțiunea pe dispozițiile art. 269 și art. 281- 282 Codul muncii. C. de A. de S. a J. B.-N. a formulat întâmpinare și cerere de chemare în garanție. Prin întâmpinare (f. 12-14) s-a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă, ca netemeinică și nelegală, pentru următoarele motive: 1) Având în vedere natura juridică a pretențiilor reclamantei și faptul că ele decurg din raporturi juridice de muncă existente între reclamantă și pârâtă, invocă excepția de necompetență materială a secției civile a tribunalului, întrucât potrivit art. 109 din L. nr. 1., cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de natura instanțelor de contencios administrativ, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe. 2) Pe fondul cauzei, trebuie reținut că, în conformitate cu art. 31 din L. nr. 1., funcționarul public, cum este reclamanta, avea dreptul pentru activitatea desfășurată în perioada la care se referă în cererea de chemare în judecată, la un salariu ce se compune din salariul de bază, sporul pentru vechimea în muncă, prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii, și cu privire la sporul de 10% sunt incidente dispozițiile cuprinse în art. 16 din O. nr. 6/2007, și categoriile de funcționari publici, cuantumul sporului și condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal și cu încadrarea n cheltuielile de personal prevăzute în bugetul alocat, iar cu privire la sporul pentru complexitate de 25% sunt incidente dispozițiile cuprinse în art. 286 din L. nr. 95/2006, raportat la art. 18 din L. nr. 672/2002, însă, în contextulmodificărilor aduse prin O. nr. 3., sporul a fost modificat putând că fie stabilit între o limită minimă și o limită maximă, până la 25%. În contextul limitării cheltuielilor bugetare impuse de criza economică în anul 2009, cheltuielile bugetare cu destinația ,,cheltuieli de personal"; au fost diminuate, ceea ce a determinat implicit o diminuare a drepturilor salariale acordate tuturor salariaților C. de A. de S. B.-N., inclusiv a sporurilor ce reprezintă obiect al pretențiilor reclamantei, și astfel, plata acestora nu a mai fost legal posibilă, aceasta ținând cont și de prevederile art. 14 și 22 din L. nr. 500/2002. C. de A. de S. B.-N. în contextul caracterului ,,excepțional"; și ,,temporar"; al măsurilor de diminuare a cheltuielilor de personal, nu a procedat la vreo modificare a raporturilor individuale de muncă ale reclamantei cu privire la plata salariului, în sensul diminuării ori anulării acordării sporurilor pretinse, și având în vedere obligația legală de a respecta măsurile de diminuare a acordării sporurilor, nu are nici o culpă pentru întârzierea la plata sporurilor pretinse. În privința cuantumul sumelor pretinse, trebuie precizat că reclamanta nu le-a calculat corect, întrucât nu a avut în vedere faptul că în lunile noiembrie și decembrie 2009 veniturile la care procentele se raportează au suferit influențele aplicării Legii nr.329/2009 prin acordarea de zile libere fără plată,astfel că totalul sumelor este de 5.280 lei și nu 5.664 lei cum pretinde reclamanta,și reprezintă venituri brute. Prin cererea de chemare în garanție (f. 16-17), pârâta C. de A. de S. a J. B.-N. a chemat în garanție C. N. de A. de S. B., pentru ca în cazul în care pârâta va cădea în pretenții, hotărârea instanței să-i devină opozabilă, astfel încât să poată fi obligată la plata sumelor solicitate de către reclamantă. În motivarea cererii de chemare în garanție, pârâta a solicitat a se reține că, în baza art. 21-22, 34-35 și 78 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice, C.C. are calitatea de ordonator principal de credite pentru Casele de asigurări de sănătate, respectiv are obligații privind repartizarea bugetelor de venituri și cheltuieli pentru instituțiile publice ierarhic inferioare,în timp ce obligația C. B.-N. este de a angaja și de a utiliza creditele numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legale de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale. De asemenea, în argumentarea cererii de chemare în garanție invocă și prevederile art. 4 din O. nr. 22/2002 potrivită cărora, ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile de se impun, să solicite rectificarea creditelor bugetare și să vireze creditele bugetare în condițiile legii, pentru asigurarea bugetelor proprii și ale instituțiilor din subordine, a creditelor bugetare necesare pentru efectuare plății sumelor stabilite prin titlurile executorii. Pârâta și-a întemeiat, în drept, cererea de chemare în garanție pe dispozițiile art. 6o și următoarele Cod procedură civilă. Prin încheierea de ședință din 2 martie 2010, Secția Civilă a T. B.-N. a dispus scoaterea de pe rol a dosarului și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Secției Comerciale, de C. A. și F. a T. B.-N., apreciind că, în raport de prevederile art. 109 din L. nr. 1. și având în vedere că reclamanta este funcționar public, competența de soluționare îi revine acestei secții. Astfel, cauza s-a reînregistrat în dosar nr. 101.(...) al T. B.-N. - Secția Comercială, de C. A. și F., în fața căreia chemata în garanție C. N. de A. de S. a depus întâmpinarea (f. 8-11), iar reclamanta C. R. a depus Cererea de modificare a cererii introductive de instanță (f. 16). Întâmpinarea C. N.e de A. de S. este îndreptată împotriva cererii de chemare în garanție, solicitându-se respingerea acesteia, cu motivarea că, în primul rând înțelege să invoce lipsa calității procesuale pasive a C. N.e de A. de S., raportat la art. 266 din L. nr. 95/2006, conform cărora C. este instituție publică autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, având ca principal obiect de activitate asigurarea funcționării unitare și coordinate a sistemului de asigurări de sănătate din România, iar potrivit art. 267 din aceeași lege, casele de asigurări de asigurări sunt instituții publice, cu personalitate juridică, cu bugete proprii, în subordinea C., astfel că existența unui raport juridic de subordonare al caselor de asigurări de sănătate județene față de C. nu presupune și preluarea de către C. a drepturilor și obligațiilor acestora. În ce privește fondul, chemata în garanție a învederat că legitimarea procesuală pasivă nu îi aparține, reclamanții nefăcând dovada existenței identității între persoana pârâtului-persoană juridică și persoana obligată în raportului juridic dedus judecății, condiție obligatorie în justificarea calității procesuale pasive, iar pe de altă parte-potrivit art. 9 alin. 1 din L. nr. 3. privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice,în limita fondurilor bugetare alocate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale, ordonatorii principali de credite repartizează pentru personalul, bugetar din aparatul propriu și din unitățile subordonate sumele destinate cheltuielilor salariale. S-a mai arătat, că potrivit art. 22 alin. 2 din L. nr. 500/2002, ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de angajarea și utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare, drept pentru care este datoria ordonatorului secundar de credite (în speță C. B.-N.) să asigure gestionarea corectă a bugetului propriu, în vederea asigurării drepturilor bănești ale personalului din aparatul propriu. Prin cererea de modificare a cererii introductive de instanță (f. 16) reclamanta C. R. și-a modificat câtimea obiectului cererii, micșorând obiectul acesteia de la suma de 5.664 lei, cât era specificat în cererea introductivă, la suma de 5.280 lei, invocată în întâmpinarea pârâtei, arătând că își menține celelalte capete de cerere referitoare la plata unor daune interese și a cheltuielilor de judecată, arătând că diferența în minus se datorează faptului că, în lunile noiembrie și decembrie 2009, angajații au fost obligați să-și ia zile libere fără plată și ca urmare veniturile realizate au fost inferioare. Prin Sentința civilă nr. 2. din (...) pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. 101.(...) s-a admis acțiunea, ulterior precizată, formulată de reclamanta C. R.împotriva pârâtei C. DE A. DE S. A J. B.-N. și în consecință: - a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 5.280 (cincimiidouăsute-optzeci) lei, reprezentând spor de complexitate și spor de condiții vătămătoare, precum și dobânda legală calculată asupra acestei sume de la data scadenței și până la data plății efective. S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a chematei în garanție C. N. de A. de S., ridicată de chemata în garanție. A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta C. DE A. DE S. A J. B.- N., împotriva chematei în garanție C. N. DE A. DE S. ca fiind întemeiată și în consecință: a fost obligată chemata în garanție să plătească pârâtei sumele la care aceasta a fost obligată să le plătească reclamantei. P. a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: R. C. R. este angajat al C. de A. de S. a J. B.-N., în funcția de consilier superior cu atribuții de coordonator C. C. și E. S. (așa cum rezultă și dinadresa nr. 7106 din (...) a C. BN - f. 5-6 din dosar nr. 10(...)) și potrivit art. 267 alin. 1 din L. nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, casele de asigurări sunt instituții publice, cu personalitate juridice, cu bugete propriii, în subordinea C. N.e de A. de S. (C.), iar conform art. 285 alin. 1-2 din aceeași lege, personalul C. și al caselor de asigurări (C.) este constituit din funcționari publici și personal contractual, în condițiile legii, iar salariul și celelalte drepturi ale acestora sunt cele prevăzute de actele normative aplicabile instituțiilor publice. În calitatea sa de consilier superior cu atribuții de coordonator C. C. și E. S., reclamanta este funcționar public, a cărei salariu și celelalte drepturi sunt prevăzute de actele normative aplicabile instituțiilor publice, și în acest sens trebuie menționat că, potrivit art. 31 din L. nr. 1. privind Statutul funcționarului public, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, și beneficiază de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii, iar salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționari publici. Potrivit art. 296 din L. nr. 95/2006, salarizarea persoanelor menționate la art. 295 alin. 1 este similară cu cea prevăzută de lege pentru compartimentele de audit, iar potrivit art. 18 alin. 3 din L. nr. 672/2002 privind auditul intern, modificată și completată prin O. nr. 3., auditorii interni au un nivel de salarizare corespunzător ierarhiei acestei funcții în cadrul sistemului funcționarilor publici și totodată beneficiază de un spor de complexitatea muncii de până la 25% aplicat asupra salariului de bază brut lunar. Având în vedere prevederile legale mai sus menționate și ținând seama de D. nr. 43 din 5 iulie 2006 a C. de A. de S. B.-N. privind acordarea sporului de complexitate d-nei ec. C. R.-consilier cl. I S. tr. 1 din cadrul Comp. C. (f. 31 din dosarul nr. 101.(...)) prin care s-a dispus ca, începând cu data de (...), d-na ec. C. R. va beneficia de un spor de complexitate de 25% aplicat la salariul de bază brut lunar, instanța a constatat că reclamanta este îndreptățită să pretindă plata acestui spor și pentru perioada lunilor iunie-decembrie 2009, în care sporul nu i-a fost plătit. În ce privește cuantumul total al sumelor acesta este de 3.222 lei, așa cum rezultă din Situația nr. 99/09 februarie 2010 a C. de A. de S. B.-N. (f. 15 din dosar nr. 10(...)). În condițiile în care dreptul la sporul de complexitate a fost în ființă în perioada iunie-decembrie 2009, iar exercițiul dreptului asupra sporului nu a fost suspendat printr-un act normativ pârâta este obligată să îl acorde reclamantei, la nivelul sumei de 3.222 lei, și de asemenea, conform art. 3 alin. 3 din O. nr. 9/2000 și art. 161 alin. 4 din L. nr. 53/2003 privind Codul muncii, reclamanta este îndreptățită să pretindă și daune interese, reprezentând dobânda legală calculată asupra acestei sume, de la data scadenței plății (este vorba de efectuarea unor plății lunar) și până la plata efectivă. În ce privește sporul de condiții vătămătoare de muncă, instanța a reținut că potrivit art. 16 din O. nr. 6/2007 (în vigoare până la 31 decembrie 2009, când a fost abrogat de L. nr. 3.) sporul pentru condiții vătămătoare de până 10% din salariul de bază, se acordă funcționarilor publici care își desfășoară activitatea în cadrul autorităților și instituțiilor publice în care funcționează instalații care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență sau stații de bruiaj. În cauză, prin O. nr. 639 din (...) al Președintelui C. N.e de A. de S. (f. 26),s-a dispus că, începând cu data ordinului, funcționarii publici și personalul contractual din cadrul C. B.-N. beneficiază, de spor pentru condiții vătămătoare, în cuantum de până la 10% aplicat la salariul de bază conform buletinelor de determinare emise de autoritățile competente să efectueze astfel de măsurări, iar în baza acestui ordin a fost emisă D. nr. 52 din (...) a Președintelui - Director General al C. de A. de S. B.-N. (f. 27-28), prin care s-a decis că începând cu data de (...), funcționarii publici și personalul contractual al C. B.-N., beneficiază de spor de condiții vătămătoare, în cuantum de 10% aplicat salariului de bază conform buletinului de determinare emis de S. N. de R. B. și în baza O.ui Președintelui C. nr. 639/(...) și personalul care beneficiază este în conformitate cu Statul de F. valabil cu data de (...), întocmit în baza documentelor sus menționate și care face parte integrantă din decizie. În Statul de P. la data de (...), extras din Anexa la D. nr. 52/(...), privind acordarea sporului (f. 29) este înscris și consilierul cl. I S. tr. 1 C. R.. Prin urmare, reclamanta își justifică pretenția de a-i fi plătit sporul pentru condiții vătămătoare de muncă de 10% din salariul de bază, pentru cele 12 luni, din perioada 1 ianuarie -31 decembrie 2009, în condițiile în care dreptul la plată a fost în ființă și exercițiul dreptului la plată nu a fost suspendat printr-un act normativ. Din Situația drepturilor salariale bănești nr. 99/09 februarie 2010 emisă de pârâta C. B.-N. (f. 18 din dos. nr. 10(...)) rezultă că suma totală ce i s-ar cuveni pârâtei este de 2058 lei și este aferentă perioadei februarie -decembrie 2009, iar, prin cererea de modificare a cererii introductive (f. 16),reclamanta a achiesat la susținerile pârâtei, formulate prin întâmpinare, conform cărora suma totală ce ar putea fi pretinsă de reclamantă este de 5.280 lei și nu de 5.664 lei, menționată în acțiunea introductivă. De altfel, prin întâmpinarea sa, pârâta nici nu a contestat că reclamantei nu i s-ar cuveni sporurile solicitate, precizând că o modificare a raporturilor individuale de muncă a reclamantei, în sensul diminuării ori anulării acordării sporurilor pretinse nici nu a intervenit și nu este culpa ei pentru plata cu întârziere a sporurilor, iar, împrejurarea că a fost nevoită să reducă nivelul cheltuielilor și nu a mai avut disponibilități bănești pentru plata sporurilor, nu constituie temei legal pentru neplata sporurilor. În acest sens, trebuie menționat că potrivit art. 156 din Codul muncii, salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații ale angajatorilor, iar sporurile reprezintă un drept salarial. Așa fiind, acțiunea reclamantei, ulterior precizată prin reducerea cuantumului pretențiilor, a fost apreciată ca fiind întemeiată și a fost admisă în sensul obligării pârâtei de a-i plăti reclamantei suma de 5.280 lei reprezentând spor de complexitate de 25% pe perioada 1 iunie -31 decembrie 2009 și spor pentru condiții vătămătoare de muncă de 10% pe perioada 1 februarie - 31 decembrie 2009, precum și dobânda legală calculată asupra sume de la data scadenței și până la data plății efective a sumei. Potrivit art. 266 alin. 1-2 din L. nr. 95/2006 C. administrează și gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate, iar conform art. 267 alin. 1 din aceeași lege, casele de asigurări sunt instituții publice, cu personalitate juridică,cu bugete proprii, în subordinea C. În art. 20 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice se prevede că ordonatorii principali de credite sunt miniștrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, conducătorii altor autorități publice și conducătorii instituțiilor publice autonome, iar conducătorii instituțiilorpublice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordinatori secundari sau terțiari de credite,după caz. Așa fiind, conducătorul C. este ordonator principal de credite, și din cuprinsul art. 21 al Legii nr. 95/2006, rezultă că ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legi, iar potrivit art. 22 alin. 1 din lege, ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale. De asemenea, în conformitate cu art. 34 alin. 1 din lege, ordonatorii principali de credite au obligația să depună la Ministerul Finanțelor Publice propunerile pentru proiectul de buget și anexele acestora, iar potrivit art. 35 alin. 1, Ministerul Finanțelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite și a bugetului propriu, întocmește proiectele legilor bugetare și proiectele bugetelor pe care la depune la G. Din cuprinsul prevederilor legale mai sus menționate,precum și din dispozițiile art. 4 alin. 1 din O. nr. 22/2002 (conform cărora ordonatorii principali de credite au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, să solicite rectificarea creditelor bugetare și să vireze creditele bugetare în condițiile legii, pentru asigurarea bugetelor proprii și ale instituțiilor din subordine, a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea sumelor stabilite prin titluri executorii), rezultă că chemata în garanție C. de A. de S. are obligația de a depune toate diligențele în vederea obținerii creditelor bugetare și repartizării acestora către casele de asigurări de sănătate. Așa fiind, excepția lipsei calității procesuale pasive ridicată de chemata în garanție C. se apreciază ca fiind neîntemeiată și a fost respinsă, și pe cale de consecință, cererea de chemare în garanție formulată de pârâta C. de A. de S. a J. B.-N. a fost apreciată ca fiind întemeiată, iar în temeiul art. 60 Cod procedură civilă, instanța a admis-o în sensul obligării chematei în garanției să plătească pârâtei sumele la care pârâta a fost obligată în favoarea reclamantei. În consecință, a fost admisă atât acțiunea, ulterior precizată a reclamantei, cât și cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă, conform dispozitivului sentinței. Având vedere că reclamanta nu și-a precizat cuantumul cheltuielilor de judecată și nici nu a justificat suportarea unor asemenea cheltuieli, instanța nu i-a acordat cheltuieli de judecată. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. DE A. DE S. A J. B. N. solicitand admiterea recursului si respingerea cererii de chemare in judecata ca netemeinica si nelegala. În motivare s-a arătat că: Prin sentinta recurata, C. de asigurari de sanatate a jud.B. N. a fost obligata sa plateasca reclamantei-intimate, suma de 5280 lei reprezentand spor de complexitate de 25% si spor pentru conditii vatamatoare de 10% precum si dobanda legala calculata asupra acestei sume de la data scadentei si pana la data platii efective. Sentinta este nelegala pentru urmatoarele considerente: Prin intampinarea formulata, C. de asigurari de sanatate a aratat ca, sporurile respective, cuantumul si conditiile de acordare se stabilesc, in conditiile legii (art.31 din L.1.) in limitele prevazute de lege si cu incadrarea in cheltuielile de personal prevazute in bugetul alocat. Ele reprezinta partea variabila a salariului care se poate acorda numai in limitele bugetului alocatinstitutiei de catre ordonatorul principal; si numai in conditiile strict prevazute de lege. Aceste drepturi nu au putut fi achitate in contextul evolutiei legislatiei care a dus la obligativitatea rationalizarii si limitarii cheltuielilor publice in ceea ce priveste cheltuielile de personal, dispunandu-se in acest scop o serie de masuri cu caracter exceptional, menite sa reduca efectele crizei economice si care au vizat instituirea prin lege a obligatiei ordonatorilor de credite de a diminua cheltuielile de personal. In aceste conditii, institutia pârâtă avea obligatia legala de a respecta dispozitiile legale. De asemenea, mentionează ca intr-un stat de drept supremația legii trebuie să fie obligatorie pentru toți si reprezinta un principiu constituțional care exprimă acea calitate a legii în virtute a căreia legea, elaborată în conformitate cu litera și spiritul Constituției, este superioară juridic tuturor actelor normative existente într-un sistem constituțional. Este adevarat ca drepturile banesti pretinse nu au fost anulate si nici suspendate prin vreun act normativ, dar in acelasi timp, prevederile Legii nr. 329/2009 nu au fost declarate neconstitutionale, masura de restrangere vizeaza exercitiul dreptului si nu substanta acestuia (se arata in motivarea deciziei 1414/2009 a Curtii Constitutionale la pct.4) este determinata de o situatie de criza financiara care ar putea afecta in lipsa unor masuri adecvate (se arata in aceeasi decizie), stabilitatea economica a tarii, si se alatura altor masuri legislative determinate de aceeasi cauza si cu aceeasi finalitate cum este OUG.3.. Fata de cele mentionate, C. de asigurari de sanatate a jud.B. N. nu putea acorda drepturile banesti solicitate intrucat ar fi insemnat sa nesocoteasca normele cu caracter imperativ care au impus restrictiile la care s-a facut referire. Precizează de asemenea faptul ca aceste drepturi banesti sunt evidentiate in contabilitatea C. de asigurari de sanatate, ca plati restante. Astfel, potrivit cu prevederile O.ui 629/(...) a MFP pentru aprobarea Normelor metodologice privind intocmirea si depunerea situatiilor situatiilor financiare trimestriale ale institutiilor publice si a unor raportari financiare lunare in anul 2009, astfel cum a fost modificat prin O. 294112009, platile de natura salariala, restante se raporteaza periodic prin includerea acestor sume la "plati restante", plata acestora fiind doar amanata pana la momentul alocarii si aprobarii acestora in buget. C. de asemenea neintemeiata obligarea pârâtei la plata dobanzii legale calculata asupra sumei datorate, cu urmatoarele argumente: Art.161(4) din Codul Muncii se refera la situatia in care intarzierea in efectuarea platii salariului este "nejustificata". Existenta unei interzieri nejustificate este conditionata in mod evident de constatarea ca institutia pârâtă are fondurile alocate cu destinatia necesara rezolvarii pretentiilor la care se refera reclamanta-intimata, ca exista cadrul normativ pentru indeplinirea acestei obligatii, dar cu toate acestea refuza sa-si indeplineasca obligatia ce-i revine. Or, in contextul reglementarilor legale pe care le-a invocat in apararea sa pârâta considera ca aceasta intarziere in plata sporurilor pretinse de catre reclamanta este „justificata";, asa cum a precizat si la judecata pe fond, tinand cont de faptul ca prevederile legale au impus obligatia conducatorilor tuturor autoritatilor si institutiilor publice, de a diminua cheltuielile de personal in scopul incadrarii in constrangerile bugetare determinate de situatia de criza economica. Mentionează de asemenea, ca in cadrul raporturilor juridice de munca incheiate cu functionarii publici si cu personalul contractual, nu senegociaza plata de dobanzi de catre C. de asigurari de sanatate B. N. aferente drepturilor salariale. T.nd cont si de faptul ca in practica, in cazul obligarii institutiilor publice la plata unor drepturi salariale restante, de exemplu primele de concediu, aceste sume au fost actualizate cu rata inflatiei la data platii, iar dispozitiile art.II(3) din OUG.45/2010 care se aplica in cazul sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, prevad ca sumele reprezentand drepturi salariale ale personalului bugetar devenite executorii in temeiul hotararilor judecatoresti "se actualizeaza cu indicele preturilor de consum comunicat de I. N. de S.", si cum intarzierea in plata acestor drepturi nu se datoreaza culpei unitatii, nefiind o masura "nejustificata" de catre institutia pârâtă, solicita casarea sentintei, iar in subsidiar, modificarea acesteia in sensul respingerii capatului de cerere cu privire la plata de dobanzi, dispunandu-se eventual, plata sumelor actualizate cu rata inflatiei. Împotriva aceleiași hotătâri a declarat recurs și chemata în garanție C. N. DE A. DE S. solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței civilerecurate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată în integralitatea sa. În motivare s-a arătat că: În fapt, pârâta i-a chemat în garanție pentru ca, prin hotărârea pe care o veți da, să fie obligați la plata sumelor reprezentând sporul de complexitate în cuantum de 25% pentru perioada iunie - decembrie 2009 și reprezentând sporul de condiții vătămătoare de 10% pentru perioada ianuarie - decembrie 2009 până la pronunțarea hotărârii și pentru viitor în mod continuu. Prin sentința nr. 20 1/CA/2010, instanța a decis admiterea acțiunii reclamantului în sensul obligării pârâtei C. N. DE A. S. DE S. la plata către reclamant a sumei de 5280 lei actualizată cu rata inflației la data plății efective. C. Hotărârea pronunțată ca fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a prevederilor legale în domeniu. În primul rând, înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive a C. N.e de A. de S. În conformitate cu prevederile art. 266 din L. nr. 95/ 2006 privind reforma in domeniul sănătății, C.N.A.S este instituție publică , autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, având ca principal obiect de activitate asigurarea funcționarii unitare si coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate din România. Potrivit prevederilor art. 267 din L. nr. 95/2006, casele de asigurări sunt instituții publice, cu personalitate juridică, cu bugete proprii, în subordinea CNAS. Casele de asigurări colectează contribuțiile persoanelor fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de către A., și gestionează bugetul fondului aprobat, cu respectarea prevederilor prezentei legi, asigurând funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local, și pot derula și dezvolta și activități pentru valorizarea fondurilor gestionate. Având in vedere prevederile legale sus-menționate, învederează instanței de judecată faptul că existența unui raport juridic de subordonare al caselor de asigurări de sănătate județene față de C. nu presupune și preluarea de către C. a drepturilor și obligațiilor acestora. În consecință legitimarea procesuală pasivă în prezenta cauză nu aparține C. N.e de A. de sănătate, ci C. J. de A. de S. B.-N., aceasta fiind titulara obligației in raportul juridic dedus judecății. În consecință legitimarea procesuală pasivă in prezenta cauză nu aparține C. N.e de A. de S., reclamanta nefăcând dovada existenței identității între persoana pârâtului - persoană juridică și persoanaobligată în raportul juridic dedus judecății, condiție obligatorie în justificarea calității procesuale pasive. Având în vedere că pentru a putea exercita acțiunea în justiție, calitatea cerută pentru acest fapt trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului ce se discută și să aparțină subiectului activ al dreptului, deoarece acțiunea are ca obiect recunoașterea drepturilor calcularea cuantumului sporurilor și plata despăgubiri lor pentru sumele rezultate, prin similitudine de raționament și calitatea procesuală pasivă trebuie să aparțină subiectului pasiv al dreptului, condiție imperativă care nu a fost îndeplinită în prezenta cauză. Față de considerentele mai sus invocate, solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a C. Pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată pentru următoarele motive: R. are calitatea de funcționar public și, ca atare, se supune legislației specifice funcționarilor publici. Astfel, potrivit art.9 alin.1 din L. nr. 3. privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în limita fondurilor bugetare alocate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale, ordonatorii principali de credite repartizează pentru personalul bugetar din aparatul propriu și din unitățile subordonate sumele destinate cheltuielilor salariale. Astfel că, având în vedere diminuarea sumelor alocate cheltuielilor de personal date de către bugetul redus al Fondului N. Unic de A. de S., fundamentat pe realitatea economică a ultimului an; și luând în considerare obligația C. B.- N. de a se Î. În sumele aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli cu personalul, nedispunând de fondurile necesare, a apărut imposibilitatea acordării funcționarilor publici a sporului de condiții vătămătoare și a celui de complexitate a muncii. Apreciază pe această cale faptul că, având în vedere numărul infim al cererilor de acest gen admise față de cel al cererilor respinse; s-a creat deja o stare de imparțialitate și de favorizare neîntemeiată legal, după opinia chematei în garanție, care va conduce pe de o parte la pierderea credibilității și încrederii în justiție, iar pe de altă parte la apariția unor disensiuni la nivelul reclamanților. C. că în cazul de față instanța de fond a pronunțat hotărârea cu aplicarea greșită a legii, și pe cale de consecință, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței civile recurate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată în integralitatea sa. R. intimată C. R. a formulat întâmpinare la cererile de recurs solicitând respingerea recursurilor formulate de catre recurenti, admiterea cererea reclamantei C. R. si a se dispune obligarea paratei la plata sporului pentru activitatea de control de 25 % din salariul tarifar de incadrare pentru fiecare luna incepand cu luna iunie 2009 (prima luna in care a fost sistata in mod unilateral si ilegal achitarea sporului ) si pana in luna in care se va lua decizia legala de ridicare a acestui drept; a fi obligată parata la plata sporului de conditii vatamatoare de 10 % aplicat la salariul tarifar de incadrare incepand cu luna ianuarie 2009 (prima luna in care a fost sistata in mod unilateral si ilegal plata acestui spor) si pana in luna in care se va lua decizia legala de ridicare a acestui drept; a fi obligată parata la plata de daune-interese reprezentand dobanda legala stabilita de B. si aplicata asupra sumelor reprezentand obligatiile legale (sporurile neachitate) ale angajatorului catre angajat de la data scadentei acestora si pana la data la care angajatorul va vira aceste sume catre angajat; a fi obligată parata la plata de cheltuieli de judecata in cuantum de 250 lei pentru fiecare termen de judecata in recurs, la care intimata -reclamanta va fi prezenta in instantapersonal sau prin mandatar , reprezentand cheltuieli de transport B.-C.-N. si retur si costul unei zile de munca. In ce priveste recursul declarat de pârâta C. N. DE A. S. DE S. curtea il va respinge ca tardiv formulat. Sentinta a fost comunicata la (...). iar recursul a fost declarat la (...) (data postei), cu depasirea termenului de 15 zile prevazut de art 301 cod pr civ. In ce priveste recursul declarat de C. DE A. DE S. A J. B.-N. Curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente: Așa cum se poate constata din conținutul cererii introductive reclamanții solicită, în mod direct, obligarea pârâților la plata unor sume concrete, reprezentând echivalentul valoric al celor două suplimente salariale. Sub acest aspect, Curtea constată că cele două drepturi salariale le sunt recunoscute de către lege reclamanților. R. C. R. este angajata a C. de A. de S. a J. B.-N. in functia de consilier superior cu atributii de coordonator C. C. avand statut de functionar public si ca urmare raporturile de munca sunt reglementate prin L. Nr. 1. a functionarilor publici. Potrivit prevederilor art. 31 din legea 1. functionarii publici au dreptul sa primeasca pentru activitatea desfasurata un salariu care se compune din salariul de baza, sporul pentru vechime in munca, prime si alte drepturi salariale. In ce priveste sporul pentru complexitate (pentru activitatea de control) de 25% aplicat la salariul de baza: potrivit prevederilor art.18 alin.3 din legea Nr.672/2002 coroborat cu art.296 din L. Nr.95/2006 auditorii interni si personalul din cadrul structurilor de monitorizare si control, au un nivel de salarizare corespunzator ierarhiei acestei functii in cadrul sistemelor de salarizare a functionarilor publici beneficiind de un spor pentru complexitatea muncii de 25% aplicat la salariul de baza brut lunar. Ulterior, prin O. a fost introdusa prevederea ca sporul de complexitate sa poata fi stabilit intre limita minima de 0% si maxima de 25%, evident ramanand in sarcina fiecarui angajator sa stabileasca prin acte administrative nivelul sporului pentru fiecare angajat. In baza acestor reglementari legale prin O. al presedintelui CNAS a fost stabilit pentru personalul din compartimentele de control ale Caselor de A. de S. un nivel al sporului de complexitate de 25%. P. reclamanta C. R., prin decizia nr.43/(...) a presedintelui-director general al C. de A. de S. B.-N., a fost stabilit sporul de complexitate de 25 % urmand a beneficia de acest spor incepand cu data de (...). Cuantumul sporului a ramas acelasi si dupa aparitia O. Nr.3.. Acest spor nu a fost achitat pe perioada iunie-decembrie 2009 sumele aferente facand obiectul cererii introductive la instanta de fond. In ce priveste sporul pentru conditii vatamatoare de 10 % : Acest spor a fost stabilit prin O. Nr.639/(...) al Presedintelui C. N.e de A. de S. , iar pentru personalul C. de A. de S. B.-N. prin decizia nr.52/(...) cu aplicabilitate de la data de (...). Potrivit art. 16 din O. nr. 6/2007 (în vigoare până la 31 decembrie 2009, când a fost abrogat de L. nr. 3.) sporul pentru condiții vătămătoare de până 10% din salariul de bază, se acordă funcționarilor publici care își desfășoară activitatea în cadrul autorităților și instituțiilor publice în care funcționează instalații care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență sau stații de bruiaj. Prin urmare, reclamanta își justifică pretenția de a-i fi plătit sporul pentru condiții vătămătoare de muncă de 10% din salariul de bază, pentru cele 12 luni, din perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2009, în condițiile încare dreptul la plată a fost în ființă și exercițiul dreptului la plată nu a fost suspendat printr-un act normativ. Potrivit art. 266 alin. 1-2 din L. nr. 95/2006 C. este instituție publică, autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, care administrează și gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate, în vederea aplicării politicilor și programelor Guvernului în domeniul sanitar, are ca principal obiectiv de activitate asigurarea funcționării unitare și coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate din România și are în subordine casele de asigurări de sănătate județene…, iar conform art. 267 alin. 1 din aceeași lege, casele de asigurări sunt instituții publice, cu personalitate juridică,cu bugete proprii, în subordinea C.. În art. 20 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice se prevede că ordonatorii principali de credite sunt miniștrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, conducătorii altor autorități publice și conducătorii instituțiilor publice autonome, iar conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordinatori secundari sau terțiari de credite,după caz. Așa fiind, conducătorul C. este ordonator principal de credite, și din cuprinsul art. 21 al Legii nr. 95/2006, rezultă că ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legi, iar potrivit art. 22 alin. 1 din lege, ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale. Din cuprinsul prevederilor legale mai sus menționate,precum și din dispozițiile art. 4 alin. 1 din O. nr. 22/2002 (conform cărora ordonatorii principali de credite au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, să solicite rectificarea creditelor bugetare și să vireze creditele bugetare în condițiile legii, pentru asigurarea bugetelor proprii și ale instituțiilor din subordine, a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea sumelor stabilite prin titluri executorii), rezultă că chemata în garanție C. de A. de S. are obligația de a depune toate diligențele în vederea obținerii creditelor bugetare și repartizării acestora către casele de asigurări de sănătate. P. ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta C. N. DE A. S. DE S. ca tardiv. Respinge ca nefondat recursul pârâtei C. DE A. DE S. A J. B.-N. împotriva sentinței civile nr. 2. din (...) pronunțată în dosarul nr. 101.(...) al T. B.-N., pe care o menține în întregime. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). Președinte, G.-A. N. Judecător, D. M. Judecător, S. Al H. Grefier, A. B. } Red.G.A.N./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Judecător fond: D. G.
| ← Decizia civilă nr. 3662/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 174/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
